Când eram mic am învățat să împletesc rogojini,
Mai întâi am folosit pănuși de păpușoi,
Mai apoi…
Le-am înlocuit cu sentimente,
Neștiind se pare
Că rogojinile sunt pentru șters pe picioare.


Învățasem să cos diferite modele
Cu resturi de ață ce le furam de la mama,
Mai apoi…
După modelul țolului de cordele,
Am țesut un covor,
Multicolor…
Cu gânduri albe, negre, albastre, negre…
Aseară, după o beție de cuvinte
Am deschis cufărul, putrezit pe alocuri.
Þolul-covor, multicolor, avea treizecișipatru de găuri,
Îl rosese niște șoareci
Pasionați de gustul destinului.