Acum că tot s-a spus și nu mai sunt cuvinte
opt cereri am depus pe-o viață înainte:

1) Eu cer pentru-nceput să mă stropiți cu-agheazmă
să fugă duhul mut ce s-a-ncuibat în plasmă;

2) Eu cer să mă lipiți de zid cu insistență
ca sânii dezgoliți să simtă o prezență;

3) Eu cer să-mi îngropați genunchii fără milă
ca să devină frați pe calea cea umilă;

4) Eu cer să mă legați de-o fiară într-o cușcă
să aflu cât de lați sunt colții care mușcă;

5) Eu cer să-mi acordați o zi pentru a ninge
ca fulgii degerați să mi-i hrănesc cu sânge;

6) Eu cer să mă urcați pe muntele uitării
plămânii însetați să-mi sară-n gura mării;

7) Eu cer să mă lăsați cu cerul meu în pace
pe norii îngrelați cu vântul ce mă place;

8) Vă rog să-mi studiați cerințele barbare
Voi cei nevinovați din cap până-n picioare!