Am văzut țâțele Broaștei Þestoase
Sfârcurile sunt mai tari decât carapacea
Pe care am atins-o cu buzele fierbinți, pe care
Mi-am plimbat limba
A fost fascinant - un sport cu totul nou și zăpăcit
Un fel de schi fond extrem
Am aprins toate lumânările din încăpere
Și am lăsat ierburile să-și unduiască umbrele
Deasupra noastră

E ca în lift: intri la unu
Și vrei să cobori la parter
Altcineva a chemat liftul sus și...
Și te trezești la șapte- foarte curioasă
Cine o să deschidă ușa

Ne-am scufundat spre începuturile timpului
Spre copilăria omenirii
Am călătorit pe apele inocenței pe carapacea-i întoarsă
Vâslind cu limba: adăpându-ne și înaintând
Prin deșertul lichid, prin muma-lume
Deasupra noastră mocneau lumini și somnul era aproape
Ca un frate, ca o călăuză
Când am ajuns iar la mal, mii de iepurași pufoși
Ne-au fost peisaj iar muzica...

Nu, muzica nu!
O privighetoare tocmai a râgâit într-un copac
Nu!

Sentimentele nu mi s-au schimbat. Secret!

Marele meu secret este că
Am limba atât de rece
Încât pot stinge cu ea lumânări
Îmi ninge saliva din gură
Și cade peste un peisaj cu gesturi abstracte
O Pădure Adormită, prin care
Oricât m-aș chinui
Nu pot să trec. Să trezesc
O femeie. Singura. Cea Frumoasă!