E vremea frunzelor aramii
Si parca iti place sa respiri
Pamantu-i umed de racori
Tomnatic anotimp de ploi.

Mi-e sufletul inlacrimat
La ora cruntelor iubiri
Traiesc tristetea cu amar
Si tu a-s vrea ca sa revii.

Sunt singura in clipa-n care
A-s vrea in brate sa ma strangi,
Dar simt ca ma ofilesc ca o floare
Arsa de soare si de vant.

In gandul meu patrunzi cu iuteala
Si amintiri imi rascolesti
Ma simt ca o ecluza goale,
Pe care tu nici nu o vezi.

Din ochii-mi negrii
Curg siruri mari de ape grele
Simt ca ma inec in valuri
Si in necazurile mele

Voi fi purtata pe-a marilor unde
Si zeii-mi vor canta din lira
Si-am sa ma razbun pe viata-m
Fara sa am unpic de mila.