Cu ochii goi ma uit la cer.
Stelele lucesc si-n
explozia lor
nu licareste
nicio raza de speranta.
Luna s-a patat de sange.
Sta sfidatoare cu arma
la vedere si
n-o inchide nimeni.
Carul si-a pierdut chiar
si ultima roata...
Poposeste-n drum
si-n plina zi.
Un unic nor cam ratacit
se plimba nostalgic
impiedicandu-se
de picaturi de sange.

Ah,ce noapte e si asta!
Urla cainii la luna
prevestind
ce va sa vie.
Ma cutremur si ma-nchin.
Ma apropii-ncet
de pat...
harscaie papucii
pe podea,
fiorii ma ingheata.
Mi-e frica,
daca vine iara?
Nu pot sa adorm.
Dar vreau sa-l mai vad
inc-o data,
de-as stii c-o sa mor
indata.
"Vino tu,ingere,saruta-ma!"
strig singura
in noapte...
izbitor ecou s-aude.

Ma mangaie pe sani si
gatul mi-l saruta.
Ce fiori imi razbat
in trupul gol.
Inima-mi tresalta
ca nebuna...
"Potoleste-te!" ii strig
in zadar.
Ce calde-i sunt mainile
si ce fin ma ard.
Incerc sa ma misc dar
stransoarea e prea tare.
Ma las prizoniera
trupului de ceara
si plang.

"A fost un vis?" ma-ntreb
acuma.Adie vantul
si suiera-n fereastra.
Perdeaua tremura
de frig.
Mirosul de magnolii-mi
infunda narile.
"Al cui sa fie oare?"
soptesc si-astept
raspuns.
Inca tremur si nu
stiu de ce.
Ah,ce noapte e si asta!
Urla cainii la luna
povestind
ce-a fost.