femeia a întrebat despre muncile zilei dacă gerul ascuns între dinți a plecat dacă frunza a ieșit la arat

tac din nou

i-am spus târziu că singura muncă e moartea că sudoarea ei a spălat cu mine pe jos că frigul pe dos atârnând sapă la gropi în cuvânt

a sosi groparul să caute loc frunza la drum
vine iubito ultima toamnă postum
tac și merg mai departe
groparul chiar eu
scriu o carte mama nopții bate la poartă
iese doar steaua deschide
lumina mâinii aprinde