am spatele încovoiat plin de acareturi
duc cu mine cuvinte mate
prin care n-ai să vezi nimic

regenerează mereu când un nomad
când un călător fără bilet
sunt ceva ce nu poți înțelege

urc scări
nu am făcut cu nimeni nicio înțelegere
urc scări
eu am să rămân aici

tu poți trece bezmetic ca un căutător de aur

prin inima mea
încercând să găsești ceva prin sită

dacă ți-e foame
vino în spațiul meu glacial
aici sunt mamuți care pasc în liniște