Of, Doamne!
Ma uit in buletin
Si-mi sunt strain.
Privesc spre stele...
Nu sunt ale mele.
Intreb parinții:
Ce necunoscut
I-ar fi ucis de nu m-ar fi nascut?
Rog un prieten:
"Ia un corb din stol!
Mă spintecă!
Dă-mi sufletul de gol!".
Privesc în ape tulburi si adânci;
Plutesc târâș și mă înalț pe brânci;
Ma-ntorc fluid, zâmbind înlăcrimat
Sa văd ce urmă-n urma am lasat.

Ce ochi de demon?!
Ce priviri de sfânt?!
A câta moarte voi uita ce sunt?