petale de rose
pe de o parte de lume,
petale de crini
peste cealaltă,
speranțe albastre,
sclipirile sufletelor
îndragostite ce hoinăresc
dintr-un orizont
pînă în capătul uitat al lumii,
glasuri ce acoperă ecoul
unei iubiri pierdute
prin rafturile unui magazin
zbor al unor fulgi de nea
care-au rezistat
cotropitorului soare,
suflete oglindite
în trecerea vremii
dupa orologii străvechi
dar încă functionale,
planeta albastră
e încă a noastră.