Glasul care tace
“Dumnezeu aude și glasul celui ce tace” ( Sfântul Fotie cel Mare)

Când o întreagă lume, îți vrea doar rău, și sfadă -
Și te învinuiește, cumplit, fără dovadă -
Ocările când plouă, să ai în suflet pace -
Căci Dumnezeu aude și glasul care tace –

Când nu e zi în care mai multul să nu-ți ceară,
Și tu de-abia răsufli sub idolii -povară,
Comenzile când latră, să ai în suflet pace –
Căci Dumnezeu aude și glasul care tace –

Când mersul lumii - negrul, din alb curat, îl face –
Strivind copilăria, iubirea – din găoace –
Nebunii de-nchid lumea – să ai în suflet pace –
Căci Dumnezeu aude și glasul care tace –

Când toate câte-s scrise, se vor vădi în toate,
Și golul va conduce întreaga plinătate,
Păcatul când e preot – să ai în suflet pace -
Căci Dumnezeu aude și glasul care tace –

Și răului ce crește, dă-i fragi de bunătate,
Atât cât nu te-ncape, atât cât se mai poate –
Când dragostea îi dărui – să ai în suflet pace –
Căci Dumnezeu aude și glasul care tace –

6 februarie 2009