Șiroaie de ploaie
cad peste ochii
înlăcrimați,
ștergând neputința
revărsată
ca un fluviu
peste un suflet
îndurerat.
Plâng ochii,
plânge și cerul
spălând pământul
alungând gândul
cu bobițe de apă
curată,
apă vie
ce învie
un zâmbet
pe chipul celui
întristat
transformat
instantaneu
în curcubeu…
Ploaia a încetat .