Cic-o dată într-o curte,
Trăiau animale multe.
Măgar, bou, cîine, pisică,
Capre, porc și o vițică.
Toate erau mulțumite,
Fiind foarte fericite.
Uneori se mai jucau ,
Alte ori mai discutau,
Pînă într-o seară cînd,
Dulăul cu greu oftînd,
O rugă pe pisicuță
Amica lui cea drăguță
Să păstreze un secret:
Cum că el dulău discret
L-a văzut pe măgăruș,
Cînd ignind el la urcuș,
De un ciot s-ampiedicat,
Și copita el și-a spart.
Ea aflînd această veste,
Ca și gîndul din poveste,
Drept la porc s-a prezentat.
Și cu-n aer revoltat,
Îi spuse pe mieunate,
Cum că a văzut calvarul,
Prin care-a trecut măgarul,
Cînd icnind el la urcuș,
Bietul de el măgăruș,
De-o liană s-agățat,
Și rău s-a accidentat!
Cu piciorul fracturat,
Este tare supărat!
Apoi , tare-l mai rugă,
Ãst secret să nu-l spună.
Că s-ar supăra măgarul,
Și mult i-ar spori necazul.
Porcul promise firește:
Cum să spun ? Doamne ferește!
Și-nțeleși fiind acum,
Pisica-și văzu de drum.
Porcul însă plin de el,
Se duse ca un mișel,
Drept la boul din ogradă,
Ce păștea fără de treabă.
Și îi spuse guițînd,
Ce-a văzut el atunci cînd,
Măgărușul chiar în curte,
Purtănd greutăți mai multe,
De poartă s-ampiedicat,
Și rău s-a mai vătămat.
Capul, coasta și piciorul
Îi sunt praf, și... să dea Domnul
Să-și revină ! Dar el crede,
Că s-a stins..Așa se vede .
Și-l rugă cu glas duios,
Să fie mai secretos,
Nimănui să nu mai spună,
C-astă veste nu-i o glumă.
Boul mare și sfătos,
Îi promise cam bățos,
Că secretu-i ferecat,
Și că el, ca și bărbat,
Nu umblă c-o minciunică,
Că de domnul îi e frică.
Și-i mai zise rumegînd
Porcușorului , oftînd:
-Dute frate , mergi în pace,
Cu secretu-ți n-am ce face,
Ba chiar tare rău îmi pare,
Că de-acum a mea salvare,
Mi se spulberă cu el ,
Bunul frate măgărel .
Porcul plecă mulțumit
Iarăși boul amețit,
Începu ca să bocească,
Toată curtea s-o trezească,
Astfel că, cu mic cu mare,
Știau vestea... fiecare.
Și-ncepură toți deodată,
Supărați pe astă faptă,
Să îl plîngă pe măgar,
Bunul lor colocatar,
Ce , la cer s-a ridicat,
Cînd din viață a plecat.
Auzind stăpînul lor,
Ãst vacarm așa sonor,
Venii fuga c-o nuia ,
Și le plezni cum știa.
Astfel că suflarea toată,
Se retrase supărată,
La loc sigur în culcuș,
Uitîndu-l pe măgăruș.

MORALA:
Un secret dacă îl ai ,
Nimănui să nu îl dai !
C-adevărul ce îl spui,
Se dezvoltă și din pui,
Devine mai monstruos,
Mai urît și mai hidos.
Și să nu mai uiți vreodată,
„Cum e plata, așa-i răsplata”.