iubita mea trăiește
într-un soi de tablou
nu coboară niciodată
decât pentr-a se-ntinde
lasciv când
întors acasă
îmi beau mințile
atunci cu încăpățânare
mi se-așează-n brațe
apoi ne certăm
ca pentru toți bărbații
care n-au iubit-o