Apele curgeau
spre vesnicie
triste…
Nu mai aveau
particulele
unite strans;
acestea plecau
din ce in ce
mai des
sa se plimbe
prin lume,
stiind ca
noi doi,
si noi
din apa,
am putea
sa despartim
particulele
atat de fericite
ce curgeau
cu suflet…
Dar noi
uitand de ele
sau nestiind
ca s-au atasat
voiam
sa ne despartim…
Apele curgeau
doar simbolic
prin vaile lor
pana cand
au disparut
de tot.
Au venit
in jurul nostru
si au facut
un potop
ce ne-a inconjurat
si ne-a tinut impreuna
pana cand
ne-a reunit aurele;
toate molecule
au plecat
la locurile lor…
Aurele noastre
erau mai stranse
si au format curcubeul –“fara idei” …