cu mîinile întinse spre ziua
în care nepăsarea ta mi-a înghețat pulsul
apuc gerul simțurilor de atunci
îl aduc aici și acum
să-mi răcorească pielea
să-mi liniștească suflul
să-mi înghețe vara
clopotul bisericii
azi îl agăț de coroana norilor
să ascundă soarele
sîngerînd de fierbințeală
să fur timpul imensului întreg
fără zi fără noapte
ne vom afla în lume
statornic permanent
vom concorda de-acum
eu Venus tu Luceafărul de Seară
fațete ale aceluiași întreg