O căldură blândă îmi cuprinde trupul,
Îmi simt buzele schițând un zâmbet
Deschid firav ochii,
O lumină sclipitoare albastră
Îmi mângâie privirea odihnită.

Stau întinsă cu fața spre cer
Și nu aș vrea să fac nimic,
Mă simt unită cu această lume,
E atât de plăcut să visez cu ochii deschiși
Privind cerul senin!

Aud un surâs limpede de cristal
Și tresar;privesc în jur...
Parfumul aerului îmi îmbată simțurile,
Culorile florilor îmi înveselesc sufletul,
Iar îngerii din jur mă privesc mirați.

Am murit și mă aflu în paradis
Sau mi s-au deschis ochii sufletului?
Poate m-am trezit în viitor,
Lumea a devenit mai bună
Și acum privesc oamenii ascunși sub fețele de îngeri.

Simt că mă cutremur
Și încep să mă prăbușesc,
Într-un întuneric adânc...
Întrebările îmi macină mintea
Și sufletul vrea să evadeze.

O lumină izbiditoare
Vrea să mă orbească,
O voce limpede și caldă
Îmi vorbește:
"Þi-ai dori să trăiești în Paradis?

Prețul e scump, nu oricine îl poate plăti,
Și întruchipează sacrificiul uman
Care poate înflori doar din suflet.
Trăiește-ți viața pentru alții, nu pentru tine
Și vei ști că Paradisul nu e pierdut!"