Calul care a fugit in cosmos

Calul de prasila, pe care badea il aprecia atat de mult,
Ca se aude ca si-a lasat familia
Si s-a refugiat la stana pe care o administra,
s-a agatat cu dintii de luna
Si nu vroia sa o mai lase. Tragea de ea, de s-a inclinat pamantul.

Badea l-a intrebat: “Ce te-o apucat, ma, nebunule?”
Dar calul a spus ca are gust de miere.
“No, ca iti voi da eu miere, ma, becisnicule”
Dar calul a spus ca isi va lasa carcasa, cu piele cu tot, ca numai astea il faceau sa arate a cal.
De, el s-a saturat de viata la sat
Si fuge in cosmos.