întindeam lasciv trupul
voiam să simt îți spuneam că
nu
mă
doare
și tu sculptai șerpi pe o piatră de mormânt păreai un copil
care vrea să-și scrijelească întâia oară numele
uneori întorc chipul spre cel care vrea să mă vadă îmi pipăie linia morții
cu milă eu nu vreau iertare urlu prin fiecare
literă voi aduce un egiptolog să-ți citească
urmele să înțeleg de ce numai cei care nu mă văd
plâng și până când voi purta urna aceasta
răsturnată în mine șerpii
au mușcat din cenușă otrăvind toate nașterile