Mereu vin în zori culori care dor:
Sunt ca sufletul tău.

O, la tine mi-e gândul, și
Atât de triști, ochii-nfloresc pretutindeni.

Þi-am spus povestea marilor stele.
Dar tu ai privit spre pământ.

Din creștetul meu se-nalța noaptea.
Nu știu încotro s-o apuc.

Atât de tăcut visez despre tine.
A și început să se-aștearnă pe ochii mei alba mătasă.

De ce n-ai lăsat pentru mine
Pamântul- spune-mi ?