Acestui prunc, faptura draga,
I-aduc prinos c-un tarzielnic cant.
S-al aiba-n paza viata-ntreaga,
Cati ingeri sunt in cer si pe pamant!
De tatal sau sa fie vrednic,
Frumos ca maica-sa, iubit ca ea;
Domol din fire, dar puternic
Heruv, intr-adevar, in lupta grea.
Cat mai tarziu sa afle-n viata
Chinul iubirii, setea de mariri;
Si lumea s-o priveasca-n fata,
Neamagit de zumzet si sclipiri;
Strain de patima straina,
De propria-i bucurie dezlegat,
Sa treaca prin lumeasca tina
Pastrandu-si sufletul neintinat!