Raza de soare
Copiii știu că-s sunt raza călătoare,
Plecată de acasă, de la Soare.
Cu pași de ani-lumină, am venit
Pe-acest tărâm de basm, la răsărit!

Mă joc în păru-a sute de copii,
Mă odihnesc pe puf de păpădii
Din zori de zi, când soarele răsare,
Pân-la apus, când merge la culcare!

Sub mângâierea mea vă râde fața,
Și cu lumina mea eu fac viața
Pe-acest pământ, sa fie mai frumoasă.
Iar seara, mă întorc la mine-acasă!

La tatăl Soare, ce-n amurg dispare
Până a doua zi, când reapare!

10.11.2006
Meditatie
E greu sa fii un suflet singuratic,
In lumea noastra plină de erori
În care, zi de zi, te înconjoară
Doar spectrul unor prea multe orori!

În care dragostea-i vulgarizată,
Și pare doar un sentiment banal,
În care viața e exorcizată,
Iar oamenii au ochelari de cal!

Când geniul are loc doar la lopată,
Iar nulitatea-i în palat și-n lux,
Când orice urmă de bun simț și pace,
Par iremediabil c-au apus!

Și nici o aderare n-o să schimbe
Nimic, pentru ca răul e în noi
Atâta timp cât pe nedrept vom ține
Lichelele, substituind eroi!


È›