zăpada ar trebui să schimbe fața lumii
și când colo nu face decât s-o umple de riduri

se împarte somnul
la răspântii
scăpăram un colț de viață ascuțind
zorii de departe
zac în setări eronate
smulg fâșie cu fâșie
e doar o foaie
se strânge-n nepăsare
strașnic
îmi tac
pentru că știai
pentru mine
dragostea e un accident de mașină
să mori într-o secundă
și atât

dac-am adormit nu se știe cum nu se știe de ce
ești acum aici
împreună
și
separat
respirăm
un fum

povestindu-mi
cât e de prea adevărat de frumos
singura haină e mâna ta pe a mea
îmi spui
hai să ne îmbrăcăm ca un accident de mașină
definitiv

din toate părțile se împletesc
lucruri
despre care nu ți-aș putea vorbi niciodată