contratimp
nici măcar spiritele nu mai au secunde de odihnnă
ectoplasma trebuie întreținută, viitorul aparține măștilor de castraveți
moda sacrificiilor transcende moartea
nu ne permitem să suferim, nu avem timp de ifose
înainte, amăgindu-ne cu poze strălucitoare
buzele strălucesc doar la televizor
roșu aprins, culoarea asfințitului
Helios nu mai oferă randament
am împărțit sufletul în porțiuni mici, ambalate în cartoane roz
avem și funde
sărbătoare perpetuă
brandul iisus a fost cumpărat de coca cola, demult, camioane roșii, exact 0% zahăr
nimeni nu se simte atacat
nici nu avem de ce să o facem
dragostea trece foarte bine prin sânge
the big mac,
why change perfection?

să acceptăm evidențele,
viața merită trăită
poftim un biscuite și taci
acum ai ceva de făcut, până la o nouă apocalipsă
florile pot să rănească și nu neapărat în nord
caută spinii
înfige-ți palmele adânc, până la os
nu vei înțelege ce înseamnă durerea,
dar vei putea măcar să arăți câteva lacrimi
câteva suspine
reușeșesc în orice caz să mai salveze ceva

haide,
să bem un pahar împreună
fără alcool, doar suc
poate că astfel lumea care se va naște din noi va uita
să ucidă

ajunge,
oprește-te
blestemele tale nu pot să-mi facă nimic
trăim într-un univers de plastic,
am murit încă o dată în visul meu,
încercând să te apuc de mână...