PLICURI CU GÂNDURI



De la un timp nu mă mai ai în seamă.
Când ne surprindem pe aceleași rute,
Pe străzi murdare ori pe alei slute,
Întorci capul pe o parte-n teamă.
Să fie oare un semnal de-alarmă ?
Mereu ai spus vrute și nevrute,
Știind că are cine să te-asculte,
Că niciodată n-are să adoarmă.


Ai deversat o mie de nimicuri,
Istovite-n lacrimi de crocodil,
Þi-aș fi scris tone de stihuri,
Ostoindu-mi doru-n suspin și tril,
Aș fi trimis gândurile-n plicuri,
Dar am fost un timid și-un fragil,
Acoperit cu tone de nisipuri,
Să nu pot fi descoperit tactil.