mă gândesc prea des la mine, ar trebui să văd cum cad
oamenii până la genunchi, până la brâu, la gât
se înfig în ciment
doar capete de eroi pe străzi
cine răspunde de grădina asta cu mii de capete care
nu au mai nimic de făcut decât să gândească la ceilalți

nu mai am timp, grămezile cu verdeață și rădăcinoase
se îndreaptă spre bucătărie
la prânz voi mânca repede din gamela unui erou
numai proteină vegetală. ajută părul să crească

în eventualitatea unei căderi, a unui cap de erou
măcar să nu mi se vadă ridurile alimentației proaste
părul-iarbă va acoperi tot, celor ce se plimbă
le va fi comod, se mai pot gândi o vreme, în liniște, la ei