Noi priveam cum vine seara
Și cum moare-n valuri vara?
Noi priveam cum luna nouă
scapătă sub zori cu rouă?

Noi râdeam nebuni când marea
arcuită pe sub soare
ne striga din scoici chemarea
spre Edenuri selenare?
Noi, când învia pădurea,
răpeam clinchet de izvoare
de prin lunci și de pe-aiurea
și îl revărsam spre soare?


Noi furam din noi tot EU-l
și-l duceam pe munții sorții
să-l jertfim lui Eross-zeul?!
Noi am fost?
sau…poate alții?!...