Te privesc, mama,
Dar sunt de tine atat de departe
Mai departe decat
Daca as fi plecat de acasa
Oriunde in aceasta lume…
Te voi parasi intr-o zi
Pana cand instrainat
Te voi simti din nou aproape
Mangaindu-mi sufletul, nu trupul,
Atat de aproape…
Te privesc, mama,
Si de tine mi-e prea dor
Cum mi-a fost discret dintotdeauna;
In aceasta seara
Sa nu ma mai astepti la cina de cuvinte
Nici maine, nici paimaine
Pana ce necuprinsul dor
Mi-l va astampara incet
Singuratatea copacilor...
Te privesc, mama, si privindu-te
Incerc sa-mi amintesc
Pentru a cata oara
CINE SUNT?