De cativa ani trec prin acelasi loc,ma asez timid pe bordura asteptand sa apara.Privesc peste umar in speranta ca am s-o vad.Nimeni si nimic nu-mi stinghereste asteptarea...ba mai mult...ma simt infricosator de singur.As da orice sa apara odata,sa-i simt mireazma,sa ii simt mangaierea pe pielea-mi dornica de dulci senzatii.Mi-aduc aminte cu placere cum o astept mereu sa apara,zambitor si plin de viata,invocand ceasul biologic sa-si alunge mai repede momentele in stanga si in dreapta... A propos,intarzie.... Putin surprins ma ridic si fac cativa pashi,poposind sub un mar inflorit,unde totul capata alte dimensiuni.Imi imaginez amuzandu-ma ca sunt fluture si sorb imaginar nectarul florilor de mar.Inchid ochii si trag adanc aer in piept.O simt...o simt...e undeva prin apropiere.Ma invart,uitandu-ma in toate directiile in speranta ca am s-o vad sosind.Pe una din alei se apropie cineva,o femeie cu o floare in mana...Se aseaza pe una din bancile din apropierea mea,facandu-ma sa ma simt oarecum privit.Of,unde esti de nu apari?Ma indrept cu pasi mici spre banca unde doamna cu floarea se descheie cu un calm iesit din comun la pardesiu.Isi lasa formele atragatoare sa-i fie mangaiate de razele soarelui.Imi simte privirea si cu un gest timid incearca fara succes sa acopere cat mai repede ce tocmai soarele incalzea cu atata blandete.Zambesc si intreb pe un ton care(cu siguranta)imi tradeaza timiditatea:
-\"Ma pot aseza langa D-voastra?\"..Imi face semn afirmativ din cap si ,fara sa mai astept si confirmarea verbala,ma asez pastrand distanta corespunzatoare dintre doi necunoscuti.Ma intreb in gand...\"Unde esti?..unde?..De ce nu apari?..\"
-\"Aveti un ceas la indemana?\" .Ma trezesc brusc intrebat si raspund fara sa ma uit la ceasul meu care oricum merge aiurea.
-\"Cam unu si jumatate!\"..
-\"Multumesc!\"-raspunse ea.\"Se vede clar ca asteapta pe cineva\" imi spun in gand si cobor privirea spre pamant,urmarind cu oarecare interes o furnica,care in curand o sa intalneasca negresit botul pantofului meu stang.Ii las cale libera ridicand piciorul cu pricina peste celalalt picior.
Asteptati pe cineva?-ma intreba ea fara sa-si indrepte privirea spre mine.
Da!..Si se vede ca-i place sa se lase asteptata..-adaug privind ceasul ingrijorat.
-\"O astepti demult?\"...Intrebarea nu ma surprinde deloc,insa ma lasa pentru cateva momente fara replica.
-\"Sa zicem ca da...conteaza?\"-raspund eu schimbandu-mi in acelashi timp pozitia corpului,indreptandu-ma cu fata spre ea .
-\"Nu,nu conteaza!Inseamna ca o iubesti,nu?\"..
-\"Enorm...!\"...adaug eu privind pierdut...undeva in departare...
In acelashi moment,pe cerul surprinzator de senin isi fac aparitia zburand ametitor de repede..cateva randunele.
\"Nu se poate!...a sosit...a sosit in sfarsit!!!!\"
Ma ridic grabit de pe banca sa-i intampin ademenitorul miros.Fac cativa pasi dupa care ma intorc si salut respectos pe doamna care pana acum cateva momente mi-a tinut companie:
-\"Sa aveti o zi minunata Doamna...mi-a facut placere sa discutam,chiar daca discutia noastra s-a limitat doar la cateva intrebari si raspunsuri!\"
-\"Pleci?...Cum ramane cu \"Ea\"?..N-o mai astepti?\"...
-\"A sosit,nu simtiti?..N-o vedeti?...A sosit!!!\"
Se uita curioasa in toate partile,dupa care ma intreaba oarecum ironic dar zambitoare:
-\"Sunt singura femeie pe aceste alei,te referi la mine cumva?\"
Incerc sa-mi stapanesc rasul,ce tocmai am simtit ca explodeaza in linistea asternuta in acea secunda si ma apropii de ea,ma aplec peste formele-i provocatoare ce iarasi se lafaiesc in bataia razelor de soare...si-i soptesc la ureche:
-\"Eu asteptam ...primavara!...O zi buna D-voastra!\"...si am plecat fericit,mai fericit ca niciodata...fericit,fericit,fericit!
Ferice de cei ce iubesc primavara......


(scrisa probabil intr-o primavara)