Taina
intr-o seara
viii au capatat esente de flori
iar mirosul li se prelingea nu stiu cum printre radacini
se indreptau spre zenit
blestemand parfumul proaspat de sange
dar lumea nu intelegea blasfemie o crima atat de curata
si viata era caraghioasa
era ridicola parfumata si uneori chiar perfecta


intelesem tabloul o simpla iluzie
pamantul insa era negru iar handicapul meu
nu devenise inca expozitie de arta
prin urmare radacinile erau misunau
si miroseau a ganduri in putrefactie

o zi mai tarziu
copiii ma vedeau la fel de fericit
cu radacini parfumate la butoniera