Sarutul dulce al unei lungi nopti de toamna
Se scurge-ncet si se destrama
Pe ale tale reci buze de arama.
Umbli lin pe frunzele uscate,
Lasand in urma amintiri,
Ce-n tacere zadarnic se vor zbate
Sa stinga sufletu-ti lumina
Ce vieti-mi este calauza.
Tu-mi pui inima in rama,
Si-mi dai mereu povata,
Sa urmaresc poteca
Luminata de ochii tai de gheata.
Astept primavaratic
Sa vina iarna calda,
Soptind canturi straine,
De pe meleaguri noi, masluite pentru mine,
Ce chinul imi alina, cand inima-mi suspina
Si lacrimile-mi curg si sufletu-mi e moarte.
Pe cer s-arata zori de zi ploioasa,
Zi ce-o fi cea mai frumoasa,
Zi cand voi muri lasand uitarii totul.
Iar pe ale tale reci buze de arama,
Se va scurge mereu
Sarutul dulce al unei lungi nopti de toamna…