ajutați-mă să-mi înfig în piept urlete
cârlige uriașe ale tăcerii
clepsidre pocnind sub talpa libertății;

m-am săturat să iubesc
cu ochii închiși
cu palmele lipite de cer
să visez spaime spânzurate de falangele nopții, albe,

m-am săturat să mor
pe rugul eroinei necunoscute
prea perfectă
să poată fi
iubită,
iubită,
iubită...

dar să revenim la perfecțiune