Femeia-i o coasta de drac!
Un fulg de zapada la rece,
Un vis efemer care trece,
Spre apa albastra, din lac,
Spre muntii imensi, care tac,
De frica sa nu ii blesteme,
Femeia! Ce poarta pe cap diademe!
Si-i mandra de ea ca rasare
Din raze de luna, din raze de soare,
Ea spune ca-i inger, eu tac!
Spunand ca in veci ea nu moare,
Femeia-i o coasta de drac!