Într-o lungă revărsare
S-a oprit lumina
Peste aripa
Aceea de inger.
Și a strigat cerul
Cu fulgi de zăpadă
Și flori albastre
Pe geamuri.
Era un nume
Prelins pe lâng-o apă,
Acum este seva
Cărărilor trecute-n asfințit.
O casă laterală
Pe un tăpșan de vise
Mai stăruie-n lumina
Privirilor de-apus.