M-am rătăcit în clipa ta amară
și-am plâns secunda dorului pierdut
într-un sărut ce m-a durut,
iubirea ta avea să moară.

M-am rătăcit în spațiul tău rotund
pe când muream încet și fără rost
și căutam iubirea ce-ar fi fost,
doar în tăcere și visând.

M-am rătăcit prin lumea ta o vreme
dar am rămas pustiu și părăsit
iar sufletul meu chinuit
astăzi îmi moare-prea devreme.

M-am rărăcit în valul tău de mângâiere
și m-a durut sărutul tău amar,
am plâns atunci, dar în zadar,
simțeam iubirea ta cum piere.