agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special | ||||||
|
||||||
agonia Recommended Reading
■ Why falling (December)
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2004-04-11 | [This text should be read in romana] |
îmi alunecă pe retină urme ale castelelor de nisip inventate într-o noapte
plutesc pe oceanul întrebărilor fără ecou din fiecare zi dacă ti-aș spune că vreau să adun fiecare bob de nisip de pe talpile tale, să-ți construiesc pe marginea durerii o clepsidră a dorințelor pe care le ai. Ce-ai face? îți spun despre sufletu-mi văduvit de cuvinte și despre tăcerea amară ca un țipăt la naștere ești destinatarul fără adresă a rugăminților mele imaginare din întuneric le trimit îngerilor dinspre apus o rugăciune cu superstiții fără regrete fac scenariul primei întâlniri a mia oară de parcă mă cauți să-mi dovedești legile imposibilului cuprinsă de aburi fără semne vitale las să se vadă cum visele nu-mi mai încap în corpu-mi răvășit prematur, amuțit de neliniști… o presupusă trecere a ta prin fața mea fără să știu îmi încolțește sub unghii devenind gheare ce-mi torturează aura în fiecare gest al meu se prinde gândul că l-ai putea surprinde nimic nu-mi certifică cuvintele tale depozitate în cutia fără lacăt ți-e ciudă pe sufletul ce se chinuie lângă mine păcatul unic ți-l conturezi fără să vrei dar nu mai contează, zarurile au fost aruncate de tine tăcerea ta e pedeapsa fără condamnare am ales să împart viața la doi dar prea curând am aflat că nu există fericire nici în trei știm la fel de bine lecția despre numere suntem doi la numar – "premianții ratării" fără să ne cunoaștem ne regăsim printre alte ruine exilați într-o școală fără profesori de mâine în bancă, singuratatea și teama urmelor noastre. dacă aș promite că-mi ucid privirea în fața ta în schimbul mâinilor tale prin părul meu aș putea spera că vei veni într-o zi sau poate sunt o cauză pierdută pentru tine nu exist chiar dacă ploaia asta ar înceta te vad, stingi cu durere țigara iar eu în aceeași clipă mi-o aprind eu, parolă a trecutului tu, parolă incorectă din prezent pe graficul zilei de mâine pune parola "noi" pentru un viitor alb și nesigur rămâne pe fața mea ca o mască icterul cronicizat al înfrângerii totale ce-o sădește în mine fiecare secundă inepuizabila iluzie a cunoașterii tale va trezi în mine freamăte adormite demiurgic, voi ști să rostesc șoapte ude și calde în orele de veghe implorând neîndemânarea ta să devină fertilă va fi prea târziu pentru o altă relicvă fără fantezie cuvintele mele în rimă nepoetică vor fredona un suspin înăbușit într-o lacrimă.
|
||||||||
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | |||||||||
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy