De sunt frunză,
fii tu ramul
pe care mă nasc
și de pe care plec
odată cu iarna.

De sunt undă,
fii tu râul
în care îmi stâmpăr setea
lunecând cu vremea.

De sunt pământ,
fii tu ploaia
ce mă îmbrățișează
înflorindu-mă.

De sunt cuvânt,
fii tu poezia
în care mă mistui
înfruntând veșnicia.