O cerule, înalt
Copiii tăi cei tari veghea-vor al tău trup
Să te atingă, doar atât.
O cerule, slăvit de mâini cu frică

O cerule, măreț
Rămâi deasupra și mâine…
Razele tale oglindiră-se vor
În hrana-ndestulătoare, in sfânta pâine

O cerule, miraj de fericire
Nădajduiește zile celor ce nu au
Iar ochii lor zâmbi-vor către tine
Și vor putea gândi la nemurire

O cerule, sălaș de libertate
Câmp înverzit cu mielușei ce zburdă
Ciobanul îi privește din cetate
Cu dragostea ce îl abundă.