Cad frunzele pe alei
in noptile cu luna,
diminetile rasar abia
pe la ora 9
cand pasii ajung la
limbile ceasornicului.
N-a mai ramas nimic
din vara si senin,
se vad doar umbrele
zambetului,
undeva in urma,
sters de petalele
uitarii,
aramii si ele.