cenuşie alergare, se zbate către sine,
eu sunt bine
mamă, de sprâncene mă-ntorc către tine
chiar dacă tu nu vezi...
cuvântul se naşte din blana udă de câine,


nimeni de alungire nu mă-nțelege
- poate doar ca de o pâine -
aş fi dorit să arăm câmpul împreună,
nu astăzi, că sunt obosit, ci


poate că mâine...