agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
agonia ![]()
■ Venus and Adonis ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2010-05-11 | [This text should be read in romana] | Ca să te duci pe la copii în Capitală, de la Blocurile RuÈ™ilor din Drujba ori o iei spre Anfisa Barabanova È™i aÈ™tepÈ›i la ia-mă nene, poate iese careva la autostradă la camping, unde inscripÈ›iona-va preÈ™edintele executiv al Partidei Drujbenilor o pancartă cu Bine aÈ›i venit în Ciudad de Mcdondo, conchistadori!, ori ieÈ™i în staÈ›ie la rată lângă primărie È™i te duce, dacă vine, la tren la gară la CuÈ›arida, facilitându-È›i s-apuci loc în vagonete înainte de să se aglomereze la Căgiurzia, mai ales pentru bagaje voluminoase să nu li se ducă È™i lor banii numai pe mâncare! După È™irul de nopÈ›i nedormite, nici vorbă Moluscă să-È™i poată deplasa oasele tocmai pân’ la albergue la Popas, chit c-alt bagaj decât două pungi de polietilenă galbenă de Istambul, de pe care zâmbea prietenos Gică Hagi de la Galatasaray, în una fiind vrăbioară mânzat pastramă È™i alte aperitive tipice mezelclasului, deci nu tuburi cu È™orici, slănină, zgârciuri, tocătură de pe beregăți, soia È™i coloranÈ›i alimentari ca pentru vidanjclas, iar în ailaltă fursecuri È™i chec casnic cu rahat românesc È™i cu cacao olandeză vărsată, precum È™i niÈ™te stixuri, nu avea. Fiind însă È™i cam caniculă peste creierii de dropie avutarda ai stepei È™i ai săi, aÈ™ternută hunic peste pusta noastră patrulată de struÈ›ocămile È™i de niÈ™te dromaderi drăguÈ›i care aveau trunchi comun, cu 10 milioane de ani în urmă, cu cine crezi, Esmeraldo, ai? cu lama andină!!! care să n-o confundăm cu vigonia, cu acea capră de excepÈ›ie, al cărui sânge proletar de trei-patru ori mai roÈ™u ca al exploatatorilor, îi permite să reziste-n aerul rarefiat al piscurilor, domnul profesor Dudu Străchinaru, cu ciocaÈ›ii pe pământ trebuia să-È™i dozeze cu grijă eforturile, ca atunci când îți tai drum cu macheta prin junglă, dacă serios își propunea ca obiectiv operaÈ›ional s-ajungă devreme la căminele unde-l aÈ™teptau, salivând ca niÈ™te jigodii pavloviene, Gua È™i Cica, să le predea marfa, să se converseze cu ei dacă È™i-au găsit pe Internet alte popoare, iar pe la patru făr-un sfert să fie deja la gară de-ntors, fiindcă dac-avea-n plan s-ajungă pe lumină la CuÈ›arida, È™i pe-nserat la Blocurile RuÈ™ilor, la bază, la nevastă, È›inând cont de descongestionarea trenurilor prin sperierea clienÈ›ilor de să circule doar la nunÈ›i sau decese, n-ar mai fi avat decât un rapid lent până la Căgiurzia, cu ruinător supliment degeaba, plus ce ar mai fi dat dacă, ieÈ™ind la marginea municipiului la ia-mă nene, n-ar fi-ntâlnit vreun fost elev să-l întoarcă la CenÈ›ica gratis, în virtutea la ce făcuse È™i el pentru el, carte È™i educaÈ›ie, aÈ™a că la strategii de transport tot imaginând, neglijă să fie atent unde se aÈ™ează, adică să-È™i păzească pantalonii ca pe obiectivele cadru din cap, deoarece alÈ›ii buni nu mai are, È™i cum sosi-n staÈ›ie, se puse cu aria curriculară nemijlocit pe-o buturugă de plută uriașă, doborâtă pentr-un chioÈ™c, doborât È™i el că s-a ctitorit peste răspântie complexul Statornicia, unde-ar găsi o bere rece la megasticlă de doi litri, de drum, È™i de… aÈ™teptare, deoarece nu era nimeni, semn că rata tocmai trecuse. Dar È™i dacă supravieÈ›uia chioÈ™cul, rânji urât Moluscă, aÈ™ fi citit pe geam: N-am tichete! Futu-vă-n gură de clienÈ›i! Patronul vrea să vă buzunăresc doar de sume mari! Era mahmur È™i fără chef. ÃŽl trăsese curentul astă-noapte È™i-l cam durea oranj capul în stânga cu ceafă cu tot, din care pricină când se întorcea să vază dacă vine, se-ntorcea ca lupul. ÃŽn plus, visase că intrase-n BucureÈ™ti coborând nu din tren, ci dintr-un poÈ™talion È™i că voise să-l cucerească pe municipiu, zicându-i că È™i ACUM între noi doi, în morÈ›ii mă-tii! Se culcase cu CenÈ›iÈ™or È™i gospodina adormise instantaneu, frântă complet după rânduri-rânduri de prăjituri, curățenie È™i spălat rufe, că nu le putuse extinde pe sâmbătă, fiind convocată la primărie cu celelalte, sub È™efia previzibilă a Corelei Drob, care s-a remarcat față de director, primar È™i Agheev prin panourile cu care a pavoazat È™coala, dovedindu-se a fi o adevărată formatoare. Tot panouri poate puÈ›uleau ele-n holul unde aÈ™teaptă peonii, unii cu pălăriile boliviene din pai negru în mână, alÈ›ii cu uÈ™ankă cu clapete de tanchist trasă pe ochi, fie să intre cu jalbe la pistruiata Cachita, fie să-È™i plătească impozitele È™i taxele urmărite ACUM de Salvador Fafulea cu calculatorul. NiÈ™te uriaÈ™e plăci furniruite, sub egida ziditoare a MeÈ™terului Manole ornate cu fotografii È™i legende, iniÈ›iativa aparÈ›inând domnului consilier Marinică, pozele tip panou de onoare fiind ale primarilor care au osârdit după 6 Martie 1945 la noi la Drujba, iar fotomontajele, graficele, aprecierile dumirindu-ne ce au adus ei nou È™i progresist specific, respectiv care a băgat lampa lui Ilici, care a avut producÈ›ii record de kok-sagîz la colhoz / sovhoz, care a pavat È™i ce străzi stricate de tancuri, care a extins È™coala, care a înfiinÈ›at dispensarul, care baraca de butelii, care a regularizat albia Spălăturii sfidând inundaÈ›iile, care a amenajat terenul de futbol cu vestiar, care a săpat o fântână-n cimitir, care a comandat troiță ca a lui Nichita, care a mutat gardurile sădind lalele, smochini È™i eucalipÈ›i, la unii nacealnici ai sovietului local urmând totuÈ™i a se mai râni în arhive, ideal fiind ca fiecărui ales al Domnului ca să fie ales să păstorească alegători să i se găsească realizări! Realizări? Ah, EXISTà niÈ™te posibilități, părea să numere bani prin somn azi-noapte Inocencia, È™i, cine e băiat deÈ™tept È™i realist, tigruÈ›ule, mai poÈ›i să te descurci, să faci rost, să te aranjezi în ziua de azi, să te salÈ›i din vidanjclas, să devii un vipoi, un văr-importexport-person, un vip, nu o p. , o persoană năcăjită, un… prof aÈ™teptând la rată privind cu ură cum unul pe care-l È™tia de prost, leneÈ™, violent, pârâcios È™i hoÈ› de pixuri, iacă dar că-È™i zideÈ™te gol până la brâu un etaj la casă dincolo cocotierii popii Panda! Altminteri, numai mizerii! CenÈ›ica ieri terminase cu aspiratorul, băgase primul rând de rufe-n maÈ™ină c-un detergent mirosind a soacră È™i s-a enervat la maxim, până aproape de marxism, că la ce-a mai venit cu pungile înapoi? trebuia să le lase-n morÈ›ii mă-sii la Camera Pionierului! ce sunt ei? golani??? punga cu aperitive fiind intactă, ca ascunsă-n boxă, iar cea cu dulciuri casnice fiind protejată matern de Ciomolunga, că ia-le, Dudiță mamă, că poate-È›i vin copilaÈ™ii-n uichind, să ai ce le pune pe masă, iar ce nu se mănâncă, să dai la purcel!!! Ceea ce ea È™i făcuse, dar din greÈ™eală (că tot se-mbuibase el descongestionând Camera Pionierului!), vărsând la găleată tocmai supuliÈ›a care se cuvenea formatorului speriat de moarte (aÈ™teptase baricadat în cazemată să se risipească ortacii lui Frecardo!), sosit asudat È™i aproape grohăind de mers grăbit, încât avea aerul că parcă È™terpelise acele delicatese din dragoste nebună față de Gua È™i Cica, că e rău la BucureÈ™ti, printre străini, dacă n-are să-È›i trimeată-n permanență părinÈ›ii, fiind amândoi niÈ™te jeguri… didactice, însă când se vor seniliza ai să vezi că vor avea… tupeu să-È›i ceară respect! îngrijire medicală-funerară!! milă!!! Plus în plus că el, reticent la dialog È™i tâlcÈ™ou, totdeauna pudic cu Inocencia lui până la plivitul kok-sagîzului sau al maniocului, ezita s-o informeze că tocmai l-a agresat pe Frecardo al lui Ciuvîrin, de jenă să nu trebuiască să se justifice în ce consta abaterea elevului de-a riscat viitorul alor săi, transcodându-le È™i atribuindu-le un sens propriu obscenelor îndemnuri referitoare în definitiv doar la figurat, propuse de animalul imparicopitat È™i supersupradotat angelicei Esmeralda, el fiind de fapt ocrotitor față de CenÈ›ica că nu È™tia că ea È™tia, deoarece recent, dar înainte de să joace Steaua cu Sportu, a adus domnul consilier de la primărie o Statornicie cu poza unei hărÈ›uite-n SUA, prin poncho, iar dânsa-n plin contradictoriu, prețăluind-o precum o codoașă gradul unu, s-a exprimat că la cât de lovită este, Marinică dragă, ca o papaya putredă, murătura asta lăbărÈ›ată, e de mirare că un bărbat aÈ™a de carismatic ca învinuitul i-a cerut È™-atâtica, un banal moment organizatoric, cum avem în toate lecÈ›iile! Deci, neexistând comunicare între soÈ› È™i soÈ›ie, din cauza EXCEPÞIEI DE LA REGULà concepute a impulsiona câștigul la teleloterie ca să se-ntâmple-ncă-n timpul vieÈ›ii să li se deblocheze tranÈ™a, s-a creat suspiciune de la bani, că de ce mohorÈ›ii mă-sii de oaie clonată Dolly a spart CAR-ul pentru protocol-potol! Că mai bine băga banii într-o pomană de viu, după care inubliabil reper să tranziteze ei ireversibil de la EXCEPÞIA DE LA REGULà PARÞIALÃ, cum a fost de fapt până acum (de n-au câștigat nimic!), la EXCEPÞIA DE LA REGULà TOTALÃ, de o fiabilitate compatibilă uie, de va fi exclusă orice întinare printr-o formă sau alta de mozol, a idealului de a câștiga la teleloteria animalelor! Adevărul fiind că el simÈ›ea nevoia s-o plesnească pe muiere mai rău È™i decât pe Frecardo, aflând cât bănet risipise, depășind ce avea el de luat venindu-i rândul la ROATÃ, care zice Agheev că e ilegală È™i să nu se mai organizeze-n È™coală! Devenind evident că nu se mai iubeau Străchinarii, È›inând cont È™i cu cât intraseră amândoi în banii elevilor de fondurile È™colii, încât avea să fie de jale când vor completa la loc lunea viitoare la leafă, dacă – precum rata de CuÈ›arida – o veni luni È™i nu marÈ›i sau miercuri sau joi sau săptămâna ailaltă leafa! că-n republica răsprofilor, dispreÈ›ul față de bugetar se manifestă È™i prin iregularitatea plății, de să te bazezi dacă-l împrumuÈ›i că-È›i dă înapoi când promite! Da, ei Nu, nu mai aveau din ce să fie cadre… didactice! Ajunseseră la aria curriculară a sacului È™i chiar dacă el, la cei 25 de ani vechime, tot nu realizase nici măcar că nu se merită pentru ca să slujeÈ™ti în arhipelagul È™colar decât dacă mai ai un serviciu, fie È™i unul de meditator! ea se hotărâse, ca un corolar al REVELAÞIEI DE LA CUÞARIDA că trebuie făcut ceva, să se angajeze definitiv, de la 1 iulie 1998, la Iordanka Ciuvîrina la manufactura de alfombras, pe un salariu deocamdată cât trei de la È™coală È™i pe o funcÈ›ie compatibilă cu statutul de fată de negustor, aceea de ȘEFà de atelier dotat cu jighere noi întru a satisface niÈ™te comenzi de pături ulos, pentru niÈ™te clanuri Batak din Sumatra sau Tahiti, ex-antropofage de mult, lămurea Brenda-n listokul local, fiind învățătoarea noastră persoană autoritară, curată È™i economicoasă, plus că nu fura! Și rata nu mai vine! TotuÈ™i, trăgând o linie dedesubt, măcar avea ce duce la copii de Doi Mai, de Ziua Tineretului Comsomolist, două pungi galbene cu de-ale cavității bucale, că-n alte dăți, nu înainte ca ACUM, ci imediat după leafă, nici nu È™tiuseră pe ce se duseseră banii È™i de apăruseră datoriile! AÈ™a că lăcrimară de duioÈ™ie, sfinÈ›i în patul conjugal, ea stinse obiectivele cadru de-un verde dulce È™i răcoritor ca al bomboanelor mentolate È™i adormi brusc, vibrând a colibri din buze ca È™i cum ar fi înnumărat bancnote, iar el continuă să se lupte cu insomnia, cu lătrăturile È™i cu GRIJILE, cele mai presante fiind că dacă Maricusa nu zice deobicei nici pâs, ia delicat pachetul cu delicatese È™i, dacă nu-i convine, îl azvârle pe fereastră la jigodiile studenÈ›eÈ™ti, Genaro, în schimb, coleric ca nea Mielu, face de regulă urât, o să-l înjure că de ce extinderea mea mi-ai adus iar potol, că eu mă descurc È™i fără, fac blatul la o cantină È™i mai mănânc È™i pe la niÈ™te fundaÈ›ii, sau de la gunoaie, MIE să-mi aduci doar cheÈ™, dacă-È›i prisosesc banii, fiindcă-s mai competent ca niÈ™te rataÈ›i ca voi cum să mi-i chivernisesc!… Iar după ce-oi reveni de la Gua È™i Cica, m-oi hodini două nopÈ›i È™i-o duminică lângă CenÈ›ica, pregătindu-mă sufleteÈ™te că luni, mamă-mamă, la prima oră, după ce-oi da la porc de dimineață, convorbind cu el despre cum o să-l tai de Crăciun să-l fac cârnaÈ›i È™i să-l topesc să-l duc la BucureÈ™ti, e de aÈ™teptat să mă înjunghie È™i pe mine, să mă pârlească că-s cam hirsut È™i să mă tranÈ™eze, aÈ™a distrofic cum mă aflu, macrofiara de Iordanka Ciuvîrina! Care-È™i apără supradotatul cum o tigroaică siberiană vărgatul! Barem ultima oară a zbierat ea până È™i la Didina-Gospodina, de e È™i aia o È›oapă de te trece dintr-o singură urlătură Spălătura, AmpoiÈ›a È™i Hodivoaia!… Și ce i-a făcut Haritinei, mamă-mamă, e de groază! Nu-nu-nuuuu, că de ce, fă curvo, Feodor al meu are un nouă È™i al moaÈ™ei de ce să aibă… zece la chimie! Păi al moaÈ™ei, stimată doamnă, a furat mă-sa de pe la dispensar È™i mi-a adus un stativ de eprubete de la analize, poate È™i contaminate, că nu prea mai aveam deloc, se spărseseră o grămadă! Ãsta nu e un motiv regulamentar, fă neevaluato, să-i măreÈ™ti nota! Ai comis fals È™i uz de fals! Vrei s-asmut toate canalele cetății oligoeducative È™i toată presulica pe tine, nesimÈ›ito? ÃŽÈ›i dai seama ce-ai făcut? Realizezi, domniÈ™oară, c-ai cutezat să-mi complexezi supradotatul?… La mine de ce opÈ›ionalul mă-tii n-ai apelat? Doar să-mi fi dat un fax sau să-mi fi trimis un bilet! Că-È›i aduceam EU un TIR plin numai cu eprubete, dacă-È›i trebuiau eprubete!!! Să-È›i ajungă să-È›i bagi È™i-n aria curriculară! Altădată aÈ™a am să fac, Iordanka Ciuvîrina, vă rog în genunchi să-mi acordaÈ›i iertarea dumneavoastră ca doamnă, precum È™i binecuvântarea de părinte de elev! AÈ™a să faci, fetiÈ›a mea! Doamne, ai grijă de familia mea, că È™i eu i-am mângâiat pe părinÈ›i! Și rata nu mai vine! Singura scăpare ar fi să fi tăcut animalul acasă, dar e greu da crezut să nu fi aflat nea Fane, de la careva informator cu vechime, că în sfârÈ™it s-a găsit cineva să-l mai urecheze o țâră pe prinÈ›iÈ™or! Aici boul de profesor făcuse o greÈ™eală inexplicabilă: după ce Frecardo, maltratat, revenind dupe hol, i-a promis că-l calcă cu maÈ™ina È™i-l plăteÈ™te, dobitocul s-a panicat nu ca de un accident auto aranjat de copii – pentru cine È™tie când! – ci de perspectiva imediată că o să-i penetreze-n clasă cu gaÈ™ca de absolvenÈ›i mai vechi de la joace de pe la Raketta È™i că, încolÈ›it, o să primească de la ei, È™uturi în aria curriculară, ca Saltîciha de la Xena, numai că, la scheletul său, mai degrabă-n arieta curriculară, ceea ce pentru un intelectual cu permis de a citi la Academia Română din vocaÈ›ie, fie È™i anulat pentru Sala de Studii Unu, deci pentru presulică, i se părea insuportabil, chiar dacă astfel umilit ar fi fost mai motivat să concureze apoi pentru un post de vechil, ca să reguleze È™i el la rândul lui pe altul, cum ajunsese torÈ›ionară fosta sa colegă de la Liceul Miciurin! S-a panicat È™i s-a baricadat în redută, neînchipuindu-È™i că-n vremea aceasta o delegaÈ›ie de distinÈ™i colegi de-ai lui Frecardo l-au escortat pân-acasă pe agresat, la cetatea cu mesteceni È™i tricolor, cu palat mult mai voluminos decât biserica È™i cu grădină patrulată de badigarzi È™i câini lupi, dobermani È™i labrador, de l-ar fi făcut muci pe Moluscă dacă È™i-ar fi pus nobila lor minte c-un distrofic ca el! Dar nea Fane Ciuvîrin, primind indignata delegaÈ›ie a viitorului României, a È›inut să se informeze din mai multe surse înainte de a lua o decizie privind excluderea din SISTEM a profesorului Dudu Străchinaru asmuÈ›ind canalele È™i presulica pe el! Pentru că-l simpatiza c-avea un creier că-È›i da, ca o enciclopedie Internet de pe sidiroame bulgare, denumirile la toate speciile din flora È™i fauna campingului! Și ar fi putut participa la teleconcursuri de cultură cu itemi cu alegere cvadripartită. Tinerii martori susÈ›ineau că fără ca Feodor Stepanovici să violeze regulamentul È™colar, sifiliticul de GăluÈ™că s-a repezit deodată de la tablă ca o panteră spre ei È™i i-a ars din senin celui mai bun prieten al lor o labă, care se vede imprimată È™i acum pe obraz. FiÈ™ierul de resurse… umane, angajate deja sau angajabile, È›inut la zi de Iordanka Ciuvîrina, dădea însă despre agresor cele mai bune referinÈ›e: reieÈ™ea că numitul Dudu Străchinaru, propus a fi angajat de la 1 iunie 1998 vânzător de benzină nocturn È™i analist diurn, nu È™ituieÈ™te elevii È™i nu-i lasă corigenÈ›i, pe motiv că nu e vina lor ci a È™colii că n-au o imagine corectă despre lume, nu È™antajează cu repetenÈ›ia, susÈ›inând că el n-a constatat progrese la repetenÈ›ii cu care È™i-au împovărat autobasculanta Kharma a sufletului, pe vecie, alde Drujbescu, Fefeleaga, Ciomolunga sau chiar amicul CaliÈ›oiu! nu bate È™i nici nu-i instigă pe părinÈ›ii pitecantropi să-i biciuiască ei pe cercopiteci, categoric nu e ciubucar, deÈ™i are doi copii de aranjat, nu primeÈ™te produse lactate sau zarzavaturi la È™coală È™i nici din sat, decât la preÈ›uri ferme, cum de la ai lui Harneală, cu abonament. Iar ca erudiÈ›ie, este supracalificat față de puÈ›inul care i se cere ca agent de circulaÈ›ie gestionar de ocazii de-nvățare făcător de reflexii rutiere pe parcursul curricular! Și asta numai preocupându-se mult peste pregătirea iniÈ›ială, consultând prospătură la Biblioteca Academiei, unde avea până ACUM, un permis de a citi atât la Sala I aria curriculară Limbă È™i presulică, cât È™i la Sala II aria curriculară ȘtiinÈ›e È™i natură, ajungând de suprainformare la KatiuÈ™a să declare c-ar fi mai bună o televiziune de două ore pe zi decât una de canale, care nu-È›i dă È™tirile esenÈ›iale ca cât din avuÈ›ia naÈ›ională e deja-n proprietatea upercutclasului! „Feodor Stepanovici, capul sus! – a concluzionat nea Fane, lăsând printul deoparte. Tu ai pus iar lăbuÈ›a pe obiectivele de referință, pe aria curriculară, dacă nu È™i pe opÈ›ional la niÈ™te fete! Bine È›i-a făcut jegul de prof, pentru că cine are banii tăi, merge cu discreÈ›ie direct la È›intă, fie-n Galapagos, fie prin CuÈ›arida, la niÈ™te suplinitoare miÈ™to de la Fiokla Malafeevna, că tot caută ea sponsori generoÈ™i, fie la doi paÈ™i, la Anfisa Barabanova! nu se obligă public față de fiicele sau nevestele peonilor sau ale colhoznicilor!†Și, elegant dar ferm, patronul, lăudând-o pentru nobilul gest de solidaritate, rar în vremuri atomice, dădu delegaÈ›ia afară, neservită măcar c-o ciungă, pe când Iordanka-È™i frângea neputincioasă mâinile nemuncite. „E totuÈ™i bizar, fă muiere pripită – reveni el – ca un jeg de cadru… didactic să ridice mâna asupra unui elev supradotat È™i bogat! Eu zic c-ar mai trebui săpat È™i cercetat aici! Ce morÈ›ii mă-sii È™tie provenitul ăsta!†Se opri ca să strivească, aterizată pe masă, o cucaracha, o libarcă, un gândăcel roÈ™cat de bucătărie Blatta germanica, apăsându-l cam ca pe-un intrus incomod, c-o carte cartonată, albastră È™i deprimant de scumpă. „Păi asta ziceam È™i eu! De contextul infracÈ›iunii!!! Că e într-adevăr cam straniu să dea-n Fedul al nostru tocmai când i-ai oferit o slujbă de două ori mai bănoasă decât are ca profesor inferior!†– observă patroana, înhămându-È™i indignată celulitele la o centură vibratorie, adusă din Brazilia, din È›ara plajelor unde nu poÈ›i ascunde nimic. Pentru a se arunca apoi, încălzită, în piscină, proiectând apa albastră spre slava cerului colbuit, cu plesnet apocaliptic, cum s-ar întâmpla dac-un ciclop ales primar general al Capitalei, ar înhăța Casa Poporului È™i ar da cu ea pleosc! în Lacul CiÈ™migiu. „E bizar, e mai mult decât bizar! – oftă nea Fane, continuând să arate gânditor ca Kant. Cred că trebuie să lansez indicativul Ivan cel Groaznic È™i să convoc celula de criză, Iordanko! SituaÈ›ia este gravă È™i complexă È™i prudenÈ›a cere ca să intrăm în alarmă de luptă parÈ›ială câtă vreme nu-i cunoaÈ™tem intenÈ›iile È™i nici măcar toate faxurile!†Această celulă de criză se mai convocase de două ori din cauza lui Străchinaru, fără însă a se găsi vreo probă că el e persoana căutată, deÈ™i laÈ›ul se strângea, ca când vipoii vânează cu arme de colecÈ›ie un urs de-al ÃŽmpuÈ™catului, neuitate-n desemnarea sa ca principal suspect fiind È™i niÈ™te referinÈ›e din Valea Ciorilor, la țărmul de nord al lacului Strachina, pe calea ferată de stepă, Făurei-Þăndărei, reieÈ™ind că Dudulac, când era mic, puÈ›in a lipsit să nu fie internat într-o È™coală de corecÈ›ie sau într-un cămin de copii instituÈ›ionalizaÈ›i, aÈ™a de rău era de mic, inclusiv cu părinÈ›ii lui deportaÈ›i, siliÈ›i din cauza mizeriilor ce le făcea, să lase toate bunurile vraiÈ™te È™i să plece pe undeva prin Banat, ca să înceapă o viață nouă fără de el. Prima criză fiind când, certându-se cu Daria Nikolaevna È™i exilându-se lângă CenÈ›ica-n Drujba, pretinzând că la liceu îi era greață de magoÈ›ii postceauÈ™ei, vulgari, manipulabili, cinici, inculÈ›i È™i laÈ™i, ca È™i de babuinii de colegi de nu È™tiau de telescopul spaÈ›ial Hubble, abia se înălÈ›a megabigul Statornicia È™i a observat el atunci că pentru sudură electrică la scheletul metalic, cablurile duc peste gard spre tabloul È™colii, fiind inelegant din partea lui BuÈ›ai, ca om de lume, cu gusturi rafinate la Teleajen, să ne fure energia electrică, mai ales c-avea să-È™i tragă câștiguri fabuloase interzicând în preajmă chioÈ™curi concurente pe domeniul public! A conceput Bonobo o sesizare, i-a printat-o un fost elev È™i, tot pe banii lui, a expediat-o ca fax mai multor organe, urnind o anchetă condusă de fratele directorului Filatov, care n-a constatat la È™coală nici măcar o creÈ™tere relevantă a consumului de kilowaÈ›i-oră estival, abia aÈ™a descoperind È™i guguÈ™tiucul de Străchinaru că s-au împământat aparte cablurile sau SkaraoÈ›ki È™tie cum, încât nici nu s-a trecut prin contor! plata energiei electrice consumate diseminându-se la întregul popor! Iar astă iarnă 1997-1998, după ce-n iunie auzise pe-un arendaÈ™ că la rectificarea bugetară s-a feliat, pentru învățământ (!!!), vreo È™ase sute de miliarde leiÈ™ori 1997, care CenÈ›ica zicea c-or să ne mai mărească È™i nouă leafa, stopându-se hemoragia de competenÈ›e È™i transfuziile cu ciurucuri prea hidoase sau prea tolomace s-ajungă la vreun patron, la tirbuÈ™on È™i la… echer, dar însă vai! fusese abureală declaraÈ›ia aia, nu erau miliardele noastre, ci de distribuit doar prin noi mujicilor! Iar celula de criză s-a convocat ACUM pentru a doua oară pentru c-au circulat faxuri că anunÈ›area de către generalul Vasea a licitaÈ›iei pentru achiziÈ›ionarea È™i distribuirea acestor daruri de Crăciun pentru calici a lăsat de dorit, inventându-se ad-hoc din calici gazeta Autonomia locală, câștigându-se concesiunea carității de către fratele directorului Filatov È™i de fratele Iordankăi Ciuvîrina, care È›in angrouri la CuÈ›arida, respectiv la Curitiba, È™i practicându-se preÈ›uri de achiziÈ›ie maxime, ca È™i adaosuri comerciale neruÈ™inate, de-a ajuns primarul BuÈ›ai, dar ceilalÈ›i? de È™i-a pus faianță italiană-n garaj È™i È™i-a săpat apoi piscină-n curtea interioară compatibilă cu-a Iordankăi, dar de astă dată nici nu s-a mai declanÈ™at anchetă, doar au fost sesizaÈ›i marii proprietari de suflete din sudul guberniei că s-a aciuiat un reclamagiu periculos în Drujba! „Ia duceÈ›i-vă, mă insurgenÈ›ilor, d-aci la BuÈ›ai, la Ciuvîrin È™i la fraÈ›ii Filatov! – a ieÈ™it atunci pe trepte instigatorul de Moluscă, asaltat de-ai lui BukamaÈ™kin È™i de-ai lui Fafulea. PichetaÈ›i-i pe ei, nu pe noi! Că noi intelectualii doar am întocmit listele de calici, am primit de la vipoii ăștia marfa aÈ™a cum este, È™i câtă este, È™i am fost siliÈ›i să ne asumăm răspunderea împărÈ›elii ei, în calitate de slugi ale stăpânirii locale! LăsaÈ›i-ne să muncim, că ne-apucă Sfântul Crăciun pe-acilea È™i pe noi, È™i pe voi!†Ci mai degrabă la EXCEPÞIA DE LA REGULà PARÞIALà se gândea domnul profesor Dudu Străchinaru, plastifiat pe butuc ca pe eÈ™afod, având presentimentul că, de căldură, va duce puradeilor mezelurile ca È™i cum ar fi vânat maimuÈ›e pe Amazon la o sută de verste de coliba familiei, iacă dar, deci împuÈ›ite È™i cu viermi, cu muÈ™iÈ›e, cu oligochete, cu larve lemnoase koro care parcă-i ieÈ™eau una câte una, ca niÈ™te elemente teroriste, din cornetul penian însăilat din frunze de pacova, încât Gua È™i Cica să-i reproÈ™eze că mai bine-È™i plătea cheÈ™ datoria de părinte, după cum È™i guvernul mai bine le dădea la calici niÈ™te cupoane de 24 decembrie 1997, ca să-È™i procure ei după necesități reale ce le lipseÈ™te, inclusiv indispensabila vodcă genocid cu iz de pinga È™i cu aromă de libărci, care detensionează relaÈ›iile din familiile defavorizate, evitându-se paricidul, infanticidul, incestul, zoofilia, necromanÈ›ia È™i canibalismul ce-ar îngrozi Europa… Rata nu venea È™i, ca românul paradoxal, Moluscă își trată buturuga ca pe o rampă de lansat rachete È™i se autoproiectă virtual pe È™osea spre jurasic înainte de a fi existat această stepă desÈ›elenită È™i inseminată cu kok-sagîz tetraploid, dar È™i înainte tot înainte, banal cadavru-n pământ umed, pipăit de niÈ™te oligochete, delicaÈ›ii viermi muzicali, comestibili, cu periÈ™ori chitinoÈ™i È™i rari, poate senzitivi, cărora dealtfel avea să le dea gloabă, fonciire È™i È™pagă curând, lămurindu-i pe larg, s-audă È™i nea Mielu, cum e cu oo-lin-go-pee-da-gojia aiaaa! Ah È™i ce-aÈ™ mai citi È™i eu, nea Mielule, pân-o veni rata, puÈ›ină presulică, dacă mi-aÈ™ permite să mi-o procur! AÈ™ silabisi aici-È™a pe butuc întâi editorialul, dumurindu-mă cum trebuie văzute lucrurile È™i cu cine votez, apoi aÈ™ survola miniÈ™tirile cine cu cine s-o mai sfădit sau s-o-mpreunat, ce sânge a mai curs È™i ce transferuri de averi s-au mai reuÈ™it, ce se mai petrece exclusiv senzaÈ›ional în lume, È™i n-aÈ™ găsi absolut nimic despre cum au reuÈ™it tranziÈ›ia comuniÈ™tii-securiÈ™tii cehi, unguri È™i polonezii, ceea ce dealtfel nici nu m-ar interesa mai mult decât noul din industria infernului muzical, cinematografic È™i sportiv, ce ne dă canalele diseară, m-aÈ™ uita însă ca profesionist la nudul vreunei dobitoace căutând să ghicesc după muian dacă poate sau nu localiza È™i denumi corect oasele craniului prezentat sub formă de mulaj sau dacă-È™i cunoaÈ™te măcar dedesubturile propriei ei anatomii, aÈ™ dezlega vreo integramă, mi-aÈ™ decupa vreo reÈ›etă de extaz culinar, m-aÈ™ interesa de prognoza meteo… Și rata nu mai vine, ah! de-aÈ™ avea maÈ™inica mea, troaca mea, tancul meu, brigada mea, politrucii mei, să bag în lagăre anumite categorii de vipoi È™i intuÈ™abili, să le întorc în proprietatea poporului din gaÈ™ca mea de cadre averile È™i să le fac colhoznici È™i constructori plozii, cu interdicÈ›ie expresă de a locui în oraÈ™ele mari potrivit legii È™i de a se califica vreodată peste capa! Ah È™i ce-aÈ™ mai înfiinÈ›a un Serviciu NaÈ›ional de Evaluare a Tembelizorului È™i a Presulicii, care să se preocupe de a sonda permanent CE IMAGINE ARE POPORUL DESPRE LUME în cetatea oligoeducativă, ce-are el în căpățână, să vedem care este concepÈ›ia lui! Și să mărim corespunzător orele È™i paginile de documentar DIDACTIC în locul spaÈ›iului distractiv, sub ameninÈ›area utilizării justiÈ›iei È™i jandarmilor în scopul suprimării acelor organe sau canale care funcÈ›ionează ca instrumente de tâmpire a neamului! Adică de ce numai SISTEMUL să fie evaluat? Mai ales că oricum nu ne mai măreÈ™te È™i nouă leafa… Stătea pe butuc, deja ostenit, O STATUIE A AMÃRÂTULUI de genialul sculptor român Constantin BrâncuÈ™i, inspirată de Gânditorul străvechi cu braÈ›ele È›inând căpățâna-n efect de piramidă. Sta-n aria curriculară, cu furnicile cannela merda pe el împuÈ›indu-i costumul de zgonhen cu încărcătură microbiană cu tot, de nici nu sesiză mirosul de cartuÈ™ de imprimantă la Autonomia locală, pe care Vizdy i-o È™i întinse-n treacăt, numărul festiv de Unu Mai 1998, număr ylang-ylang, ca Brenda-n Bemweu, atunci, după berea verde regală, apăsându-i dulceag cu aria curriculară lila pe extindere È™i apoi pe cele două subcomponente care produceau numai pe stoc din cauza EXCEPÞIEI DE LA REGULà și a crizei conjugale în general. Răsfoi să-È™i pună vreo pagină publicitară pavăză sub tur la pantalonii lustruiÈ›i cu fierul de CenÈ›iÈ™or, care, uite, poate scapă de la primărie È™i eu nici n-am luat rata, se ia-n cavitatea bucală cu mine-n public că cum dugliÈ™ule? aha, te-ai sculat târziu È™i-ai pierdut trenul tranziÈ›iei de la CuÈ›arida! fiind frapat ca de o măciucă după urechea stângă de o semnătură a Vanessei Mihalache sub un titlu insolit È™i ațâțător, PaÈ™te fără Rege! cum că cine de ÃŽnviere’ 98 a zăcut dinaintea micului ecran, a avut o diminuare cu 30-40 % a Evlaviei, veÈ™nica pomenire, că preÈ™edinÈ›ii nu trebuie să se suprapună cu mesajul patriarhal, adormindu-se reciproc, ora lor fiind a telejurnalelor catastrofice, să mediteze că-n 2007 ar putea fi unul, de PaÈ™ti, sfârtecat de campesinos, dar nici poeÈ›ii să nu se suprapună sugerându-ne că de ce nu se mai fac È™i azi, ca-n tinereÈ›ile ei, prin parcuri de cultură È™i odihnă, cu intrare liberă, de ÃŽnviere, niÈ™te înflăcărate ÃŽntâmplări literar-artistice, ca ale tineretului comunist de odinioară, eventual televizate în duplex cu catedralele, pentru că È™i drepturile minorității junimii atee trebuie respectate! fie È™i-n republica răsprofilor… Tresărire: spre chiar CuÈ›arida rulând, se opri o Dacie albă, jupuită È™i prăfuită, cu o folie de sac de seră-n loc de un geam lateral. Crezu australopitecul, sărind în sus, că e vreun ex-elev, apucă el pungile muiate de caniculă È™i alergă ca un ogar senil ce-È™i greÈ™eÈ™te stăpâna, uitându-i izul. Dezamăgire! Era tot aÈ™a un tată care mergea la copii, dar cu maÈ™ina, È™i nu mai È™tia a câta e uliÈ›a Pavlik Trofimovici Morozov, că rupseseră golanii tabla unde scria pe gard. Prima, neică, după primărie È™i PiaÈ›a Unu Mai a lui Salvador Fafulea! lămuri proful È™i se întoarse pe butuc cu aurele electronice ale corpului de un stânjen eteric, în starea mistică de supraconÈ™tiență că, dacă nu rezolva în câteva minute cum să vină rata, atunci pierdea trenul din CuÈ›arida È™i urma să se angajeze într-o infernală cursă de urmărire, spre Căgiurzia È™i apoi spre Capitală È™i, în caz de eÈ™ec, cine È™tie ce mai griji È™i-ar fi făcut puradeii lui! È™i-ar fi-nchipuit c-a servit singur to-to-to-tot ce era-n pungi raportând la CenÈ›iÈ™or c-a executat misiunea! FoÈ™ti elevi, Dudiță, îâââî? Da, te serveau. Te serveau doar două categorii, constatase: vârfurile reale, ce ar fi ajuns OAMENI chiar È™i fără – sau împotriva! – a ce face È™coala, È™i vârfurile celelalte, pe care le mai trăsese de urechi È™i de perciuni, ca ȘiÈ™u cu Săbiuță! Iaca, extremismul! Ex-elevi, ai? Se perindaseră câțiva spre CuÈ›arida, cu locuri goale-n limuzine, unii privind chiar ostentativ la fostul prof, parcă prin lornion, cu scârbă ca la un căcat în ploaie, parcă întrebându-se ce m-a putut învăța pe mine, mă, GăluÈ™că ăsta? dacă pe sine nu s-a putut mântui, s-aibă È™i el maÈ™ină, umblă pedestru È™i È™i-a nenorocit È™i toată familia! Aoleu, copiii mei! Scapă Inocencia de la primărie, mă găseÈ™te tot acilea la buturugă È™i deja nu mai ajung la gară, nici cu Michael Schumacher! O zei ai oligopedagogiei! O zeiÈ›e ale oligoprofidenÈ›ei! AjutaÈ›i-mă, doamnilor È™i dooomnilor! se milogi spre silueta bisericii Bonobo, cum psalmodiază cu ochii daÈ›i peste cap, cerÈ™etoarea ratei de CuÈ›arida, Staruha Izerghil… Smulse sacoÈ™ele cu Hagi de jos, încât părea că căpitanul echipei noastre naÈ›ionale sărise la cap contra lui însuÈ™i, È™i o luă întins spre… casă, la Blocurile RuÈ™ilor, ca să se mai asigure de niÈ™te bani în caz că iese la autostradă pe la Popas È™i rezolvă totuÈ™i cu ia-mă nene, dac-o avea cineva curaj să îmbarce o persoană cu înfățiÈ™are atât de suspectă. Deodată, ochii lui de culoarea cea mai funerară, aceea a fasolii negre de Curitiba, desluÈ™iră pe stâlpul de lumină electrică stradală o tăbliță de tablă ruginită, pe care secătura de Salvador, după ortografie, scrisese cu spray că spre CuÈ›arida intervalul de succedare este de 89 min. DAR NU SE SUCCEDA NIMIC! Atunci Moluscă lăsă jos o pungă, stătu È™i se È™terse pe frunte de năduÈ™eală cu basmaua. Dar dacă vine? I se făcu groază ca din toate aceste È™icane să nu cedeze È™i să se apuce iar de fumat, ceea ce ar fi dăunat grav sănătății È™i veniturilor sale. „Nu vă luaÈ›i după tinicheaua aia, domnu diriginte, că nu vine È™oferii după intervale! – îl abordă instructiv-educativ o haziaikă cenuÈ™ie ce-i luase locul pe buturuga plutei uriaÈ™e tăiate È™i vândute ca lemn de foc de vornicul Mitrofan la lefegiii lui credincioÈ™i. O bagă când vrea ei! – completă această elevă bătrână, îmbrobodită cu o casâncă înflorată cu nuferi calzi Victoria regia, pe care viaÈ›a o sluÈ›ise deja de să nu-È›i mai strici extinderea pe ea, strivind-o, da, viaÈ›a asta, sub resemnarea bimilenară-bananieră că TOTUL trebuie să meargă anapoda la noi în stepuliță, pe acest creativ-inovativ meleag, care NUMAI AȘA POATE INSPIRA O MARE LITERATURÃ, cum a fost È™i în Rusia – o are Vanessa, fată de viol tanchist, MalaÈ™a mea, la bibliotecă: Gogol, PuÈ™kin, Lermontov, Goncearov, Gladkov, Vera Muhina, Dostoievski, Tolstoi, Soljenițîn, Jdanov, Derjavin, RadiÈ™cev, Krîlov, hâtrul Krîlov, È™i atâția alÈ›ii, È™i atâția alÈ›ii, Bulgakov, Șalamov, Alexei Batalov, Fadeev, Djambul Djabaev, Kuibîșev, Ordjonikidze È™i care mai zicea Răzvana, aÈ™a, Șolohov, ce dupe Donul liniÈ™tit, din piroga sa, l-a propus pe Pasternak, de care n-auzise nimeni, că să-i dea premiul Nobel, cum aÈ™ fi luat È™i eu, c-am fost supradotat, măi copii, ca Paladele xeroxat pe perete, mai mult ca sigur m-aÈ™ fi înscris È™i eu pe nobila listă a laureaÈ›ilor, dacă, dacă, dacă… venea rata de CuÈ›arida, s-ajung la gară È™i apoi cu trenul la copilaÈ™ii mei, Gua È™i Cica, să le duc ceva de potol, pentru că È™i ei îmi vor face toate cele creÈ™tineÈ™ti de pomană, alimentându-mă artificial cu simboluri după ce cadavrul meu nu va mai rătăci sub efectul ăsta de seră! O bagă când vrea ei! O bagă când vrea ei! – auzea vocea sifilitică a fostei eleve, o voce dulce, clară, aproape cultă cândva, dar, Doamne, Dumnezeule, ce făcuseră anii din fecioară? Se măritase pe principiul masculului ăla mai dominantul din È™apte sate, la poceală, pe instinctul c-aÈ™a o să-i apere È™i pe plozi, care pitecantrop din competență a tot pisat-o È™i pe ex-mireasă, de să-i sune apa-n cap, curățind-o de frumuseÈ›e până la carne vie, cum ai beli o mială! Moluscă pierduse trenul tranziÈ›iei dinspre CuÈ›arida È™i trecea ca orb prin Drujba, prin centru, È™i nici nu mai da bună ziua la lume. Vedea însă cu coada obiectivelor cadru contrastul dureros dintre sordiditatea dughenilor, prin care se absorbiseră peso cu peso pensiile È™i ajutoarele de È™omaj È™i lefile fraierilor, È™i soliditatea palatelor albe ca-n poveÈ™ti arabe ce se înălÈ›au cu etaj, aproape sprijinindu-se pe mizeria faÈ›adei, proprietăți cum el nu va avea niciodată, niciodată, tot aÈ™a de niciodată cum un automobil al lui, cât se va mai complace-n indolenÈ›a de a fi un jeg didactic, fiindcă È™i-a greÈ™it complet cariera, din vocaÈ›ie de perdant, din caracter nonprofit, poate È™i pentru că nu s-a căcat în scăldătoare, È™i acum îi e cam dificil ca să mai plece din educaÈ›ie aiurea, fiind în vârstă È™i tare bolnav la creieri, È™i aproape imposibil ca să te mai arunci într-o idee de afaceri la Drujba, cum ar fi ca să creÈ™ti struÈ›i sau să cultivi ciuperci la forturi, fără să È›i se dea-n cap după întrunirea celulei de criză, care ar declara imediat nu numai alarmă de luptă parÈ›ială care ar privi doar pe specialiÈ™ti, pe vipoi È™i intuÈ™abili, ci È™i stare de necesitate, instigând pe ticăloÈ™ii localnici să te distrugă! Mai întâi, trebuie să slugăreÈ™ti pe vreun nea Fane! O bagă când vrea ei! O bagă când vrea ei! – mai auzi el ca prin coÈ™mar de lingău o ruginătură de rablă hodorogind spre CuÈ›arida È™i poate că dac-ar fi alergat-sprintat de pe aleea de la Blocurile RuÈ™ilor, la etatea sa, câteva zeciÈ™oare de metriÈ™ori, È™i ar fi făcut semnuleÈ› cu mânuÈ›a, È™oferaÈ™ul ar fi oprit È™i, la găriță la CuÈ›arida, trenuÈ›ul de BucureÈ™ti întârziind în unicitatea sa, nu numai că l-ar fi prins, dar ar fi apucat È™i locÈ™or înainte de a se supraaglomera la Căgiurzia, ajungând astfel, în bune condiÈ›iuni, È™i cu minimizarea cheltuielilor, la giboneii lui de valoare, cărora le venea apă plată-n gură, È™i nici nu concepeau ca să nu vină tăticuÈ›ul lor cu bunătăți din moment ce le-a promis! Și un jeg didactic nu-i un câcat în crivățul de Verhoiansk: dacă n-are ce mari facilități să le creeze la cercopitecii lui biologici, măcar le poate lăsa propriul caracter nonprofit È™i o pildă de muncă ordonată È™i eficientă, dup-o planificare anuală È™i semestrială conformă rubricaÈ›iei date de vechili la consfătuiri! Ah, È™i ce-aÈ™ mai fugi È™i eu după rata asta, să prin trenul tranziÈ›iei dinspre CuÈ›arida! Dar analizatorul intern, chinestezic, îi semnală, nu Eului ambiÈ›ios, ci Separeului temporizant din zarca creierului, că ceva e-n neregulă la cap cu organismul ca sistem, maladie profesională specifică integrativ formatorilor, lucru de care trebuia să-È™i dea seama mai demult, când îl sfătuia Saltîciha să se recalifice pe matematică È™i română ca să mediteze cinocefali de bogătani aducându-È™i aportul la creÈ™terea INVERSIUNII VALORILOR, iar Didina-Gospodina se oferise să-l recicleze chiar dumneaei pe comentarii È™i gramatică, dacă Ninel CaliÈ›oiu se teme de concurență, dar el n-a vrut s-o viziteze nici perfectamente borracho când verifica soÈ›ul ei firme din nordul guberniei, speriat de obiectivele-alea de referință ca niÈ™te dovlecei tamale de plastifiat È™i de dus la Musée de l’Homme!– în special în stânga după ureche-l durea, unde l-a pupat sub pluta uriașă Inocencia, când se mai iubeau, e ceva ce sângerează – È™i a uitat È™i să dea la purcel când a pornit la drum, aÈ™a că nici măcar să nu-ndrăznească să viseze c-ar putea ajunge vreodată să intersecteze cu ciocaÈ›ii lui traiectoria în Univers a ratei de CuÈ›arida! Soarele văzu însă mai bine de sus dupe plaiul dintre munÈ›i pietroÈ™i că prin profilurile sudate ale sondei deranjează la cap pe suferinzi È™i se dădu mai pe după un pâlc de brazi înalÈ›i cât niÈ™te Araucaria mirabilis, lăsând Spălătura, Hodivoaia È™i AmpoiÈ›a să clipocească parcă la un volum maxim. ÃŽn casa scărilor, se făcu astfel umbră de să mai respiri È™i parcă o răcoare primitoare ca-n cavou, mai ales că printr-o ușă întredeschisă ca să se facă-n bucătărie curent, venea de la o nepoată a Cachitei Dolores un miros trăsnitor de peÈ™te carambatá prăjit în ulei măsliniu de măsline refolosit. Urcă trist ca un pensionar conÈ™tient că i-a venit talonul cel din urmă, treptele până la etajul doi, È›inându-se de pereÈ›i cu pumnii încleÈ™taÈ›i pe pungile copilaÈ™ilor lui biologici. Vecina de palier îl văzu prin uÈ™a-ntredeschisă de aburul de fasole neagră de Curitiba fiartă, că caută în genunchi chia sub preÈ™, dar îl crezu chefuit cu Calu la KatiuÈ™a, nu interveni. El penetră-n propria-i locuință È™i-È™i dădu seama, scuturat de un cutremur de râs superstiÈ›ios, că mai întâi È™i mai întâi trebuie să protejeze mezelurile È™i dulciurile giboneilor, că poate ajung magic prin aÈ™a farmece, operând pe simboluri, măcar să se mezelească social È™i cât de cât să guste din dulceaÈ›a, gemul, magiunul È™i pelteaua vieÈ›ii, înÈ›elegând cu rece maturitate, de la cea mai fragedă vârstă, că nu există din aia… solidaritate, în muie, vreo salvare colectivă! S-a desfiinÈ›at colectivul!!! NU EXISTà DECÂT SUPRAVIEÞUIRE INDIVIDUALÃ! Cum È™i coÈ™ciugul e un monopost de unică folosință. De aceea, amărâtul deschise frigiderul ca pe un fel de sicriu vertical de canibal, da-n loc să-È™i bage-ntâi pungili – È™i mai bine a făcut că a inversat prioritățile, fiindcă se umpluseră de furnici de la buturuga lui Mitrofan È™i s-ar fi-ntâmplat ca când a pus borcanul cu oligochete de pescuit salmonelă È™i s-au răspândit băloasele larve peste tot, leÈ™inând biata PuÈ™a! – el văzu cu ochii holbaÈ›i în coperta uÈ™ii albe o megasticlă la doi litri în care punea doamna învățătoare CenÈ›ica apă de chiuvetă, atât ca să se răcească cât È™i ca să fie aÈ™a, de-o rezervă tanchistă, în caz că se mai întrerupe. Și cam atât i-a fost lui Bonobo! Cum o beut, sireacul, năduÈ™it până-n subcomponentele umflate de EXCEPÞIA DE LA REGULà și cu nervii excitaÈ›i, i s-a È™i făcut rău, ca când se dărâmă într-o È™tire de senzaÈ›ie, prin implozie pe computer calculată, un bloc demodat, ca să se ridice-n loc un zgârie-nori numai din oÈ›el È™i oglinzi, pe care să-l plătim din impozite cu toÈ›ii. El credea că peste micul creier de batracian, madam EvoluÈ›ia a grefat creierul de reptilă, apoi creierul de mamifer È™i-n final a ornat ca c-un spray cu friÈ™că, pentru a avea un peisaj porno antropizat È™i simÈ›ea cum se prăbuÈ™esc plafoanele de sus în jos până la subsol de nu mai dă reacÈ›ii decât vegetativul, care e o mare ruÈ™ine, un mod de a aÈ™tepta să vie uie-n muie, mai gândi È™i aproape de muri. Gest de apreciat totuÈ™i cu haraÈ™o, el închise din abile capacități de priceperi obiÈ™nuite ca deprinderi supraînvățate, uÈ™a de la frigider È™i se târî, oho! tocmai până pe patul de EXCEPÞIA DE LA REGULÃ, dar fără să mai tragă concluzii paterne din faptul că pungile cu Hagi sunt ACUM pe mochetă, nu în trenuÈ›ul ce străbătea stepuliÈ›a către capitala republicii răsprofilor. El se… săturase. Nu mai putea. Situându-se pe o poziÈ›ie de dincolo de limita de suportabilitate, el avea o reacÈ›ie psihotică de tip crepuscular, cu îngustarea câmpului conÈ™tiinÈ›ei de la sute de hectare la câteva pogoane, cât putea să lucreze cu CenÈ›ica, dacă MitraÈ™a cu buboasa de Cachita Dolores le-ar fi redat pământul PuÈ™ii, pentru care nu mai existau registrele agricole. Nu cobora însă în iad prin regresia spre infantil, spre o catatonie de să-l iei de statuie È™i să-l înÈ™urubezi în soclu la Universitate lângă Ion Heliade-Rădulescu, Gheorghe Lazăr È™i Spiru Haret, pentru contribuÈ›ia sa la primenirea mentalităților prin fundarea oligopedagogiei, ca pedagogie pentru săraci, realistă, care nu solicita nici un fel de investiÈ›ii, singura condiÈ›ie fiind ca să trecem È™i de CroaÈ›ia, nu spre uie geografic, ci în optimi la C. M. FranÈ›a’ 98. El nu mai putea s-o ducă aÈ™a. Vedea oranj È™i pe ai noÈ™tri intraÈ›i în uie, dar nu mai spera c-o s-apuce el însuÈ™i să ne mai mărească È™i nouă leafa, nici c-o să jucăm vreodată Marea Finală cu Brazilia, simÈ›ea cum pârul lui negru-albastru, de harap, devine alb È™i apoi se-ngălbeneÈ™te ca Palia de la Orăștie, inclusiv mustaÈ›a, în semn de protest că nu mai poate da la lostriță È™i că nu mai sunt È›ipari, nici peÈ™ti electrici puraké în Spălătura, chiar umflată de inundaÈ›ii, luând cetățenii cu fulgi È™i cuibarul rotit cu tot, cu cățel È™i eventual cu purcel, necesitând ajutor legionar, spre marele profit al vânzătorilor de senzaÈ›ii, È™i ce-o să mai râdem, Inocencia, de ce-o să ne mai râdem, de câte bancuri È™i schelete È™i scenete, intraÈ›i, intraÈ›i că e câinele înecat iar Moluscă-i decedat, regretat È™i îngropat, de la a cărui moarte fizică È™i penetrare-n eternitatea spirituală È™i în raiul cadrelor… didactice fără zăplaz ca o lecÈ›ie deÈ™chisă, e uimitor, fa, că se poate împlini în morÈ›ii mă-sii atâția ani deja! Iar Anglia va fi eliminată de Argentina doar după multe prelungiri… Și berbecuÈ›ii ăștia, cărora li se va beli copilăria, aruncându-i direct în porno de-ai dracu ce-o să ne facem, exploatându-le munca la sânge! Auzi tu, să te dea afară, în funcÈ›ie de rezultate, de punctaj, de calificativ! Nu mai poÈ›i supravieÈ›ui ca pro-fesor decât ca pro-fiară! Aia e! Sau dacă nu-È›i convine, atunci sacrificarea cimpanzeilor tăi, Străchinare! EXPLOATAREA MUNCII COPILULUI, iacă dar! Adio povestiri, eresuri, accent afectiv, chestii, mângâierea unui cap de puradel pentru că e brâncuÈ™ian! Pârlit la leafă că n-ai rezultate, apoi primul pe lista restrângerilor, ai?… S-a terminat! A murit, iacă dar, oiÈ›a clonată Dolly! Ayyy! Vă voi învăța, mieluÈ›ii mei, itemi, grile, teste, căcăreze de iepuri, cum se memorează teste de circulaÈ›ie! Eu, agentul de parcurs curricular Dudu Străchinaru, pompist-analist È™i gestionar de ocazii de învățare! Drumul nostru spre înalta societate, Bonobele, e doar unul È™i cred că nu mai e cazul să reiterez pentru ca să È›i-l indic! Să ne luăm pământul strămoÈ™esc înapoi!… Pi dracu, măi fumeie! Drumul nostru, Inocencia tată, e ca o traiectorie È™i purcede de la nea Fane Filatov, cură pe la nea Fane Ciuvîrin È™i abia pe urmă finiÈ™ează la nea Fane BuÈ›ai de să dispună ca să ne aprobe Cachita trecând prin comisie ce-i pentru Gua È™i Cica de la PuÈ™a! Totul merge însă din rău în mai rău È™i tu Inocencia tocmai ACUM È›i-ai îngheÈ›at opÈ›ionalul, de poate l-ai făcut ireversibil nefuncÈ›ional, fără o pomană de viu de referință, fără un sacrificiu ritualic din partea ta, că eu È™tiu probabilități de la Kolmogorov È™i Borel È™i NU CRED că-n timpul vieÈ›ii mele e să-È›i vină tranÈ™a de câștig, iar cu opÈ›ionalele astea, implementate iniÈ›ial de calificaÈ›i competenÈ›i să le proiecteze avizabile de către Consiliul de Curriculum al Școlii, după criteriile È™i indicatorii din fiÈ™a de avizare a proiectului de programă, cătă abureală! Că până la urmă, o să ai pretext, ca vechil, etosul È™i nevoile comunale, ca să bagi din alte domenii, pe È™pagă, să predea Iordanka Ciuvîrina istoria marilor religii, covoristica divanului persian, educaÈ›ia antreprenorială la crâșmarii de pe Hodivoaia, È™i nevasta lui BuÈ›ai, dintotdeauna casnică, să predea menaj, dizain, croitorie înaltă. Și mistica jumătate a lui Filatov, lucrând în echipă cu Staruha Izerghil È™i cu nevastă-mea – horoscopie, acupunctură, farmacia verde a femeii, încă din ciclul de dezvoltare, la a patra, cel mai târziu la a cincea, plus tarot È™i, ăla cu animale, anul chinezesc, al È™obolanului, al maimuÈ›ei, al porcului, al mamutului, al tarantulei neevaluate… Și Vizdela, creÈ™terea animalelor È™i plantelor de agrement, radiestezie, modelism, topmodelism, fotomodelism… Auzi pe Skinner guițând de moarte: nu murise, doar zăcea ca Stalin, eroul creÈ™tinătății, în primăvara lui 1953, numai nouă cincinale-n urmă. Fără a avea însă parte de o moarte stalinistă, el murea de Mizeriadă, la domiciliu: era critic, incisiv, civic, nu murise complet È™i se ruÈ™ină de-a fi doar neurastenizat, cum se autodiagnostica după niÈ™te pete albe de pe podul palmelor, descoperite la stănoaga dupe Spălătura… EÈ™ti sau nu pentru schimbarea mentalităților? – se ivi în colÈ›ul de la răsărit al tavanului un serafim cu bucle de aur. Cum să mă poziÈ›ionez tocmai eu în contra occidentalizării, MalaÈ™a? – gemu el privind spre È™ifonier, sus fiind o geantă sport dată la ghenă de Genaro È™i recuperată, într-un buzunar al ei putrezind nefolosit un cartonaÈ™ pe care scria 666 / Dudu Străchinaru / 24. 03 – 24. 09. 1998 / Sala de Studii II, destinul dat lui intervenind în mod fatal prin EXCEPÞIA DE LA REGULà a ursitei, că el nu se mai putea răsfăța cu toată presulica accesibilă pe de gratis la raft, un cărturar necesitând patologic mai multă, pe când alÈ›ii poate nici nu termină un cotidian de tot, obosind după cele două-trei minirubrici preferate, ah! expusă toată aproape de intrare, la Sala de Studii I, pe veci pierdută, Vanessa, vai! de cum a achiziÈ›ionat, Inocencia, piaza-rea, costumul ăsta de zgonhen din două bleumarine, cu o consistentă încărcătură microbiană, bun doar de funeralii cu viruÈ™i, coci, bacili, vibrioni, spirili, spirochete, racheÈ›i È™i fungi cu tot… Și lacrimi mari È™i grele porniră a i se prelinge bălos, atât pe obrazul stâng, cu asterisc, al Maricusei, cât È™i pe obrazul drept, cu canin lipsă, al lui Genaro, ambele proaspăt bărbierite, ca pentru lung voiaj. C-avusese È™i el pân’ la echinocÈ›iul de primăvară un carneÈ›el cartonat albastru c-un bănuÈ› auriu imprimat pe copertă, unde scria, mare, ACADEMIA ROMÂNÃ, È™i mititel, Biblioteca, iar mai jos Permis, încât năucea la KatiuÈ™a, pe geambaÈ™ul Fafulea È™i pe groparul Toska, că n-are treabă personal cu scumpirile accelerate de la trenuri, c-are per-mis de intelectual, aprinzând ură È™i teamă-n obiectivele cadru ale interlocutorilor. Iar pe la clase, ca să-È™i poată băga recitativul de vorbea singur, ca Foma AkimuÈ™kin, de progresele fotosintezei, de etologie ca studiul animalelor cu camera ascunsă, de comunicare È™i femeia care a crescut un pui de gorilă, psihanalizându-l È™i aflând că pe mă-sa a-mpuÈ™cat-o un braconier sau de transferul genei luciferazei de la licurici la frunza de tamarin, încât devin ramurile fosforescente, s-avem cândva È™i noi la Popas la benzinărie, o feerie… spre ăla care nu sta smirnă ca la taina euharistică, se repezea È™i, precum poliÈ›istul californian care a prins fumători, își scotea emfatic carnetul albastru È™i i-l deschidea unde scria: BIBLIOTECA ACADEMIEI ROMÂNE / PERMIS nr. 666 / SALA I – II / Numele È™i prenumele / STRÃCHINARU / DUDU / FuncÈ›ia profesor / InstituÈ›ia Școala nr. 1 cu clasele I-VIII Drujba gubernia Pobreajen, iară micul drujbean, dinaintea documentului se intimida ca È™i cum i-ar fi adus tac-su din bazar o mamă gonflabilă de zgonhen. Hi-hi-hi-hi-hi! chicoti Haritina citind că legea conservării masei se face prin acele conserve uriaÈ™e-n care pot lua un loc în spaÈ›iu o masă È™i un scaun ca în cutiile cu peÈ™ti moi thailandezi. I-auzi al dracu! își electriză CaliÈ›oiu pletele ca Einstein, cică Axionul lui Euclid! Moartea grăsimii de pe vase, ai? Eu cred că la Fefeleaga rămân pe toamnă, fiindcă i-a zis tatii că mă lasă È™i să-i prășească la vară un pogon de ananas, iar la celelalte trec cu ajutorul lui domnu diriginte Străchinaru. Eu în vacanță am fost la È›ară la CuÈ›arida o săptămână, după care am venit acasă că mi-a fătat iepuliÈ›a. La È›ară m-am jucat cu alÈ›ii copii, am ajutat la seceră, am fost cu vaca. Cea mai mare gălăgie este la orele dumneavoastră, fiindcă nu vă È™tie copiii de frică È™i nu cereÈ›i înapoi TOT ce aÈ›i predat! La muzică e hărmălaie în clasă când intră domniÈ™oara Sorela Blaster. ToÈ›i copiii începe să aplaude, iar la desen MiÈ™a face ca animalul, iar GriÈ™a È™i EpiÈ™a se mânjeÈ™te ca microbiÈ™tii. El a rupt banga dând la nervi cu pumnu’, cu picioru’ È™i cu karata în ea! O întâmplare din care să rezulte că părinÈ›ii mei mă iubeÈ™te este: eu am rugat-o pe mama să-mi ia o ieduță È™i ea mi-a luat două, nu una! România este un stat naÈ›ional, unitar, indivizibil È™i neviolat, distră pe toÈ›i Ciomolunga. DescrieÈ›i cum trebuie să arate (fizic, moral, profesional È™i intelectual) prietenul perfect! 1) fizic: să nu fie cocoÈ™at, sărac, amărât, fomist. Să aibă ochii căprui, verzi sau albaÈ™tri, să fie blond, solid, cu părul negru È™i creÈ›, cu gene lungi È™i întoarse, cu mustață de ministru serios. Să fie puÈ›in mai înalt ca mine, dar nu mult! 2) moral: să fie bun, săritor, să nu bea, să nu-mi zică curvă, È™alap, nici putină, nici 69, nici muie, să nu joace: barbut, să nu se râdă de mine, să nu spună la alÈ›ii ce-mi face, să nu mă bată pentru alta, să nu mă alunge la mama degeaba, să mă scoată la discotecă È™i la bazar. Să mâncăm hodog. 3) profesional: nu mi-ar plăcea să fie profesor. 4) ca imagine despre lume: să citească romane poliÈ›iste, să fie roacher È™i să asculte repp, È›igănească, turcească, ungurească, uÈ™oară È™i lăutărească latină, să aibă gusturi deosebite, să vizioneze filme de acÈ›iune, seriale periculoase, în care vedetele nu muncesc decât în moduri superplăcute, ca È™efi de ceva, È™i mai ales nu citesc niciodată È™i nici măcar nu au biblioteci, manuale de sex sau de furt măcar, în imensele lor vile ca a Iordankăi, să-i placă îngheÈ›ata siberiană de la KatiuÈ™a, să cunoască marii scriitori ai țării È™i să aibă oricând gata câteva poante mai deosebite pentru situaÈ›iile mai tragice prin care trece vreun prieten, echipa cu care È›ine sau È›ara noastră. ConsideraÈ›i că într-o casă banii trebuie să fie gestionaÈ›i (de exemplu, cu un caiet de cheltuieli)? Mama e mereu supărată de la mâncare È™i zice că n-are bani să-mi dea de caiet special de biologie cu teste gorilă. Consider că într-o casă nu este normal ca banii să fie gestionaÈ›i!!! O È™coală învață pe copii carte È™i cum să se compoarte-n rata de CuÈ›arida. Școala trebuie să fie văruită pe dinafară ca biserica. Clasele trebuie È™i ele văruite, vopsite, rânite, cu linoleumul lipit pe jos, cu uÈ™a reparată la balamale È™i la tocuri. Geamurile sparte cu mingea sau cu praÈ™tia trebuie puse de cine a dat. Tabla trebuie să scrie creta pe ea È™i să meargă toate becurile. Femeile de serviciu trebuie să facă focul la toÈ›i È™i nu în unele clase foarte cald È™i în altele deloc. Eu aÈ™ vrea ca È™coala noastră să aibă cinci etaje. Frecardo vine la noi în clasă È™i se ia de fete ca să facă miÈ™to de haine, de ghiozdane, de cum È™i-a prins părul etc. ca să le ciupe. Doamna Arnăutu i-a spus mamei să mă bată că m-a prins domnul CaliÈ›oiu cu È›igări la veceu la fete È™i mama m-a spus lui tata să mă bată el È™i tata a zis că să fumeze în morÈ›ii mă-sii, dar nu din banii mei! Mie mi-a spus mama să fumez, ca să mai slăbesc! Fetele cer voie afară, că în pauză e coadă la vece la fete, dar de fapt cumpără pufuleÈ›i, eugenii È™i seminÈ›e, de la Raketta, iar băieÈ›ii se duc la joace. Frecardo la dumneavoastră la oră zice că muie Dinamo È™i-i arată lu’ Esmeralda că-i dă-n cap lu’ Mutu. Mie îmi place foarte mult de Kassandra, fiindcă e căsătorită. Serialul meu preferat se numeÈ™te Xena prinÈ›esa războinică, deoarece este o fată frumoasă, inteligentă, care È™tie cum să se apere, dar È™i cum să atace. Ea rezolvă multe probleme pe care ceilalÈ›i cavaleri nu le pot rezolva. N-am putut urmări nici unul din documentarele È™tiinÈ›ifice recomandate de GăluÈ™că, deoarece tata s-a uitat la meci, mama la telenuvelă È™i bunica la politică. O lecÈ›ie reuÈ™ită trebuie să aibă multe poante È™i în special suspans… Domnul Trandafir de Mihail Sadoveanu s-a dus pe la piață la PiaÈ›a Unu Mai de lângă primărie. El a scăpat jos sacoÈ™ele răpănoase pe prag la bucătărioara de vară, a scos limba mare prin strungăreață sau prin caninul lipsă È™i a murit. A dat… catalogul popii Panda. Să ne ia la religie. Și l-au primenit învățătoarele È™i cu profesorii, l-au jelitără È™i l-au înmormântat la noi la cimitir, cuvântând directorul Filatov la poarta È™colii È™i popa Panda la groapă, iar noi am dat bani de coroane, jerbe, lumânări È™i de anunÈ› la Radio Statornicia È™i la listok la Autonomia locală, iar la pomană, care s-a spart desprinzându-se care avea bani să meargă la Popas, n-a mai dat de-mpărÈ›eală Ciomolunga, Fefeleaga È™i cu NaÈ™pa dropsuri, ciocolăți, napolitane, girasol, ciungă È™i snexuri în cantități suficiente la fiecare copil prezent, cum trebuia la îngroparea unui cadavru… didactic, noi ne adresăm autorităților tutelare de ultimă instanță, la canale È™i la presulică, c-au păpat ca pe fondurile de higienizare toate ajutoarele din uie la praznicul profului învățătoresele-profesoroaicele fomiste È™i cu familiile lor nehalite! Cum ar fi È™i familia Străchinaru când se-ntoarse de la lipit panouri, ostenită È™i enervată, Inocencia – că avea atâta curățenie de făcut cât lipsea ăla de-È™i aruncă batistele È™i È™osetele pe unde apucă – È™i nu-i trebui mare efort de documentare ca, văzând cu ochii ăia verzii pungili-n hol, să facă bot ca de pumă-n EXCEPÞIE DE LA REGULà TOTALà și să anvizajeze ipoteza că puturosul ei trebuie să mai fi lenevit în pat cu extinderea-n sus după ce i-a sunat ceasul È™i aÈ™a se È™i explică È™tiinÈ›ific de ce a pierdut rata, apoi s-a dus dracului È™i trenul, fiindcă n-a găsit ocazie nici social-democrată, nici liberală, nici democreÈ™tină, de Căgiurzia, È™i ACUM, râvnind mezeluri È™i zaharicale, înadins le-a lăsat la ușă, ca să le-nfulece ulterior susÈ›inând că degeaba le mai băgăm în frigider, mă CenÈ›iÈ™or, c-au È™i iniÈ›ializat să-È™i modifice calitățile organoleptice, descompunându-se feromonii în ele sub canicula asta de efect bacovian de seră!… Când însă, guițând sălbatic È™i Skinner, auzind gură, CenÈ›ica avu revelaÈ›ia că omul cu care È™i-a mâncat viaÈ›a, după ce că nici n-a dat la purcel i-a mai È™i umplut casa cu furnici care put, cannela merda, avu È™i o senzaÈ›ie nouă, de isterie că să se urce de nebună ca un trafalete pă pereÈ›ii nehumuiÈ›i de pe când mai trăia nea Mielu, stând ea cam prost cu nerviÈ™orii È™i că cât lipiseră poze È™i legende È™i statistici, consumând cafele, fursecuri, răcoritoare, È›igări de lux È™i ce-a mai dat BuÈ›ai cu generozitate, ca să ne mai cheme să-l ajutăm, fetele au pălăvrăgit cobind doar într-o subcultură a pesimismului că e exclus să ne mai mărească È™i nouă leafa până-n 2000, că în 1998 poporul va fi pornit în contra profilor de liceu prin rezultatele dezastruoase la bac, iar în 1999 va reieÈ™i din examenul naÈ›ional de capa că nici profii gimnaziali nu merită să iei bani pentru ei de la gratuitățile pă transport, de la pensionari È™i È™omeri, de la medicamente sau de la apărarea țării! De unde È™i regula lui Marinică: când creÈ™te mult dolarul față de leu, CenÈ›ico, e bine să-È›i dai copiii la meditat, deoarece vor fi examenele naÈ›ionale mai grele, pentru a intimida sindicatele că nu se munceÈ™te decât în minister È™i la inspectorate! Și poate că starea de non-comunicare dintre cei doi soÈ›i, care au împins EXCEPÞIA DE LA REGULà prea departe, s-ar fi prelungit cât tranziÈ›ia fără intervenÈ›ia specialistului, dar Vanessa a sunat la ei, pe piscurile enervării, ca să-i roage să facă ceva să-l potolească pe Skinner, fiindcă nu se poate concentra de guiÈ›atul lui pe nu È™tiu ce taxonomie a îngerilor! De câte zile nu i-aÈ›i mai dat, mă păgânilor, de mâncare? Dacă n-aveÈ›i ce-i da, de ce-l mai È›ineÈ›i numai ca să-l chinuiÈ›i? Bine, bine, am reÈ›inut! ho! codârrrr la cărÈ›i, curvo! o dădu cu oarecare brutalitate afară proprietara, după care îi păru rău de ce-a făcut È™i de cum È™i-a băgat SkaraoÈ›ki codoiul de se ceartă azi cu toÈ›i! Și se reculese un timp la icoana călugărului Vasea, ajungând la concluzia că diminuarea calitativă a atractivității SISTEMULUI È™i hemoragia lui de cadre se manifestă nu cum vede Dudiță numai ciurucuri printre colegi, ci mai ales la vechili È™i arendaÈ™i, cel mai bun exemplu fiind chiar curva asta de Daria Nikolaevna Saltîkova, care n-a avut un debut de carieră mai strălucit decât al lui Vizdy, doar că nu dăduse la iepuri, ci la porumbei comestibili! Și se ridică înveselită de revelaÈ›ie să i-o comunice! Ayyy! Ay de mi! Ce guiÈ›ase porcul până atunci, dar ce sunete dezarticulate scose purcica de CenÈ›ica când realiză că ceva grav, È™i ireversibil poate, tocmai când erau ei mai în criză de bani È™i mai strâmtoraÈ›i ca oricând, se întâmplase deja cu soÈ›ul ei, Bonobo! ÃŽn dormitorul numărul unu, nesimÈ›itul de Moluscă se urcase-n pat, pe cuvertura PuÈ™ii, cu… ciocaÈ›ii! È™i È™edea cu ceafa pe o pernă roz rezemată de lada studioului, cu mâinile galbene răsfirate È™i pierdute, cu cearcăne mari È™i cu priviri nespus de triste: încă nu depășise È™ocul tranziÈ›iei de la cariera… didactică, la a începe, pe culmile vieÈ›ii, o afacere pe cont propriu, la benzinărie, la Popas, la Anfisa Barabanova, ca pompist-analist. Eu care am fundat oligopedagogia, parcă zicea el, iată-mă un molliusk, un debil mintal de nu mai È™tiu banii mei ce-am făcut cu ei, prognosticul fiind sumbru, că urmează s-ajung idiot ce totuÈ™i mai ciuleÈ™te urechea la muzica de la KatiuÈ™a, È™i-n fine, un imbecil ce la nimic zgomotos, nici măcar la golul victoriei nu mai reacÈ›ionează, să m-arunc în Spălătura cu costumul de zgonhen È™i cu ciocaÈ›ii! Și de-o fi să fiu reeducat cu metodele oligofrenopedagogiei, dacă o pățesc la cap ca Stalin, Inocencia nu te întrista, că-mi revin, neprihănit fiind datorită EXCEPÞIEI DE LA REGULà practicate de noi în ultima vreme, aÈ™a că pân’ a nu începe tezele voi fi iar la catedră! Care tristă Inocencia, ca orice femeie care contează pe soÈ› în viață s-aducă bani în casă nu imagine despre lume, se uita la noul colocatar de pe patul PuÈ™ii cum se uită porcii din Novosibirsk la portocale, acel Novosibirsk către unde trimisese, dar n-a ajuns, o scrisoare Răzvana înainte, în entuziasm de perestroikă È™i de glaznosti, unui tovarăș academician ErÈ™ov, care implicat într-un proiect ȘkolniÈ›a de computerizare în învățământ, demonstrase că profesorul nu dispare! „Ce vrai tu, Borea? Ia du-te la joacă sub măslin! – se îmbufnă / răsfăță ea când întunecă al uÈ™ii toc José-Maria de Piedád, zis Fafulea, zis Celmare ca È™ef de cameră, cu biciul È™i cu scheleticul Kabîzdoh, carele căra morÈ›ii / cadavrele, la gropile săpate de AntoÈ™ka BukamaÈ™kin în cimitirul popii Panda. Ia te uită! – mai zise ea c-o veselie de canal, constatând că urcase È™i obezul Murugoi al MalaÈ™ei È™i tocmai uda, scâncind ca de piatră la rinichi, preÈ™ul de la intrare cu tot cu cheie. „Doamna CenÈ›ica – zise el spășit – nu te-am deranjat, săru’ mâna! nici pentru Zoia dumitale de stă-n bancă cu Malagueña Praskoviei la tine-n clasă, nici pentru PalaÈ™ca dumnealui de la a cincea de e prietenă cu HimenuÈ™a BukamaÈ™kina! Trecui, de fapt, de la KatiuÈ™a pe la NaÈ™pa, să-i semneze cecul Gaviotei să-i iau alocaÈ›ia ca s-o beau, dar nu vrea fără scutire, că mi s-a-ntors È™i mie acasă fata, doamna învățătoare, n-o mai È›ine Vampiru decât dac-o dotăm cu mobilă ergonomică mai marfă È™i cu maÈ™ină de spălat cu bule, È™i e rău, bre, când nu te ascultă copiii… Dar ce-are? L-a pălit damblaua pe don’ profesor GăluÈ™că!!! Și ca un corolar, o să-mi semneze doamna directoare Vizdela pentru PalaÈ™ca de alocaÈ›ie!†Adăugă c-ar trebui sesizat popa Panda că muribundul cere maslu, dar reascultându-l printre balele galbene, realiză că pe Maslow invoca acesta certându-se cu grohăiturile lui Skinner, hârâi a mucegai, stuchi pe covorul de iută străveche, È™tergând cu espadrila È™i se retrase escortat de cei doi zăvozi, Kabîzdoh È™i Murugoi, ca Ivan Petrovici Pavlov de Rafael È™i de Roza… Se tot coborî pe casa scărilor ca-ntr-un cavou È™i se-ndepărtă cu biciul È™i tăifăsuind cu cânii ca cu niÈ™te colegi de celulă, CenÈ›ica înÈ›elegând doar svinia – ori c-o-njurase, ori că-È™i planifica să ia porcul la noapte, băgându-i un țăruÈ™ în aria curriculară ca să achiezeze! ÃŽntristat de ce văzuse la familia de intelectuali, el opri camionul cu cai la Raketta la o vodculiță genocid cu iz puturos de pinga È™i de tovarășă de drum nespălată, anunțând pe polcovnicul Agheev, care ca să nu se deconspire, purta o uniformă de maior, să transmită generalului Vasea la Popas, că situaÈ›ia domnului profesor Dudu Străchinaru de la Școala nr. 1 cu clasele I-VIII din Drujba, care cutezase a ridica mâna asupra È›areviciului Feodor Stepanovici Ciuvîrin, este următoarea: aÈ™a de mari au fost resentimentele sale după ce s-a pus rău cu nea Fane È™i prietenii lui, încât a paralizat pe partea cu care a păcătuit. Ceea ce s-ar vindeca lesne cu tinctura de È™erpiÈ™ori de cimitir Dracula drujbensis, dar neprimind vreo indicaÈ›ie, el, Fafulea, nu È™i-a dat cu părerea față de purcica de CenÈ›ica, atinsă È™i ea, pare-se, de… maladia străchinară! Șeful de post luă nota È™i se aruncă-n Mercedesul blindat al fraÈ›ilor Filatov, lângă primarul Mitrofan BuÈ›ai, ce venea de la Statornicia încărcat ca un măgăruÈ™, să nu intre ca un sărătonc în cetatea cu mesteceni de Carelia a lui Ciuvîrin, ci cu delicatese, fiind între ei o tacită competiÈ›ie culinară È™i auto pentru titlul de aristocrat dominant în Drujba, iar principalul suspect aflându-se bolnav pe moarte, se anticipa aÈ™teptare-n tensiune a ce va zice el spovedindu-se, neîntrunindu-se deocamdată condiÈ›iile pentru întrunirea celulei de criză, declararea stării de necesitate sau lansarea indicativului Ivan cel Groaznic, care însemna pe toată gubernia alarmă de luptă parÈ›ială pentru apărarea intereselor, a proprietății È™i a libertăților ca când s-au trimis niÈ™te faxuri. CenÈ›ica împrumutase ceva din prostraÈ›ia bărbatului ei. ÃŽngenunchease la icoana cu ramă din plastic roz a călugărului Vasea È™i, în loc să se roage să ne mai mărească È™i nouă leafa, se gândea la ce-auzise râzându-se pe primarul BuÈ›ai că nomenclatura regimului ales de golanii soÈ›ului ei muribund ocroteÈ™te tot vechile structuri, pe care nu le-a deranjat nici c-un pârÈ› de bătrân! Și că dacă tot are unii permis la Academie, atunci de ce nu candidează ei? să-È™i asigure niÈ™te chestii, să voiajeze pă peste tot È™i să-È™i aranjeze copiii avantajos, în timpul mandatului, tot aÈ™a nesupărând vreun intuÈ™abil! Noi resursele umane ale arhipelagului È™colar, a deviat CenÈ›iÈ™or discuÈ›iile să nu se ia Cachita de ea c-a votat schimbarea, în loc să muncim competent-performant din vocaÈ›ie, ca arendaÈ™ii È™i vechilii, cerem, cerem È™i iar cerem dintr-o mentalitate centralist-etatistă învechită, profitând în fond de bunăvoinÈ›a maladivă a puterii locale È™i centrale, care DE MILà n-a declanÈ™at cutremurul disponibilizărilor în arhipelag, să ne sature de revendicări! Și aÈ™a È™i trebuie! Să nu mai cerem în cor, Dudiță! Fiindcă nu există salvare colectivă, ci fiecare se descurcă! Nu putem să câștigăm toÈ›i odată la teleloteria animalelor! Dar tu nu vezi, Dudiță, c-aÈ™a ai fost tu mereu, Dudiță, un bărbat cu caracter nonprofit, Dudiță, care ai deviat juvenil încă din stagiatură, neoferindu-te turnător voluntar securității, nu te-ai zbătut nici să intri-n partidul partidelor, nu te-ai angajat în anii’ 80 nici măcar pe portiÈ›a industriei meditaÈ›iilor, ca precapitalism, motivând că e principala pârghie de inversiune a valorilor, deoarece strecori în elită din start mediocritatea sub formă de axoinvertiÈ›i È™i n-o s-avem specialiÈ™ti tocmai atunci când va fi de intrat în NATO È™i-n uie, mulÈ›umită acestei politici de cadre înmlăștinându-ne pe vecie într-un STATUT DE FOSTà REPUBLICà SOVIETICÃ! Ah, ce m-ai înÈ™elat toată viaÈ›a, Dudiță, fir-ai al dracului! de-ar păli de invidie È™i politicianul de vocaÈ›ie! Și ACUM, dintr-un salariu de învățătoare, să cresc È™i s-aranjez doi copii, ai? studenÈ›i batjocoriÈ›i de colegii lor îmbuibaÈ›i, de profesori chiar, că se vede-n călcătură, dom’ le, în privirea lor umilă, că n-au mentalitate de piloÈ™i, CUM NICI VIITOR NU AU! plus s-am grijă È™i de porc pân’ la Crăciun, Bonobele, È™i vine canicula-n stepuliță È™i numai tu È™tiai să-l È›ii curat de să nu pută È™i să nu protesteze Răzvana la administraÈ›ie că nu poate citi despre taxonomia îngerilor din cauza emanaÈ›iilor lui! „Casa asta este casă naÈ›ionalizată È™i nu mă poate da nimeni afară din ea!†– zâmbi a rânjet carnivor sărmana văduvă, văzând că-i pătrund prin uÈ™a lăsată întredeschisă de José-Maria de Piedád, foarte sobri, È™eful de post SaÈ™a Agheev È™i cu primarul său BuÈ›ai, pe când de jos se auzea Bemweul lui Astolfo, cu muzica funebră de pe caseta Când oi fi pe mal de groapă în boxele cele lila. Nici vorbă nu putea fi de evacuare, fiindcă înainte de regretaÈ›ii tanchiÈ™ti nu mai stătuse nimeni în Blocurile RuÈ™ilor: blocul se născuse naÈ›ionalizat! „Nu trebuie miÈ™cat din loc!†– o sfătui cu sfială plutonierul, deoarece ajutase în carieră accidentaÈ›i È™i mai grav. „Voi l-aÈ›i omorât, voi să-l îngropaÈ›i! – trecu instantaneu din depresie în agitaÈ›ie CenÈ›iÈ™or, confundând pe chelul, glumeÈ›ul È™i mătăhălosul, hruÈ™ciovianul MitraÈ™a cu brejnevianul Filatov, în care parcă se-ntrupa colectivul pedagogic cu care se luptase Moluscă pentru salariu de merit, iar în ultimele ore se ruinase cu o neÈ›inută lecÈ›ie deÈ™chisă pă Europa! Cei doi nepoftiÈ›i plecară fără a lăsa văduvei măcar o grivnă, dar convinÈ™i că Bonobo e într-adevăr bolnav, în mare suferință, cauzată de c-a ridicat mâna asupra lui Frecardo, el regretă sincer fapta comisă È™i, în consecință, nu mai trebuie demarate demersurile ca să fie scos din puÈ™cărie Harneală, pentru a-i aplica o bătaie soră cu moartea dirigintelui său păcătos È™i bătrân, în baza informaÈ›iilor uÈ™or de verificat că se urcă matinal la MalaÈ™a pe stănoagă, ca o compensaÈ›ie la EXCEPÞIA DE LA REGULà implementată conjugal de CenÈ›ica, la sugestia Staruhei Izerghil È™i a popii Panda, ca mod de a grăbi prin virtute să le vină tranÈ™a teleloteristică! Hm! Că nici nu l-a dus pe Diță la groapă lângă PuÈ™a È™i fata PuÈ™ii e deja vizitată de mulÈ›i bărbaÈ›i serioÈ™i, cu situaÈ›ie, în cea mai mare derută o puseră pe Răzvana tropăiturile È™i claxoanele, curiozitatea făcând-o să treacă peste vorba curvă, să revină-n vizită È™i să-È™i consilieze vecina-colega să fixeze criterii corecte pentru alegerea unui bărbat de-al doilea care să stea mai bine cu banii, nefiind perspective până-n Anul electoral Eminescu 2000 să ne mai mărească È™i nouă leafa. Ci abia văzându-le de tot mai departe comunicând È™i cooperând în deplin artel de întovărășire ca femei solo, Moluscă avu o tresărire că i se blochează funcÈ›iile de relaÈ›ie cu mediul È™i se concentră intuitiv pe cele de reproducere, scăpând două porno lacrimi lungi pe obrajii deja albaÈ™tri, la gândul nostalgic È™i melancolic că poate e ultima oară în viață când ar mai fi putut pe acest glob în încălzire pământească să se desfete cu două formatoare odată. „Eu sunt oaia clonată Dolly È™i n-am nici un pic de personalitate! Și nici o idee nu-mi vine! – recunoscu doamna Inocencia Străchinaru că este complet depășită de situaÈ›ie cu-n mort în casă. Spune-mi tu, Răzvană, ce mă fac, ce mă fac eu acum? Când Dudulac mă lasă nemântuită loteristic È™i nici nu-mi mai pot proba prin EXCEPÞIA DE LA REGULà virtutea necesară mie la întocmirea punctajului pentru prioritate la anticiparea câștigului!†„În primul rând – se scărpină febril jegoasa de NaÈ™pa după ureche, ca de insecte – du-te, fată, de dă-ntr-o procedură de urgență ceva È™i lui căcăciosul de Skinner, că m-a înnebunit de urechi! Fiindcă purcelul nu e ca omul, nu e cadru… didactic, de să reziste cu răbdări prăjite-n coÈ™ul zilnic, până vine Marinică Drujbescu la guvernare să mai rechiziÈ›ioneze de la intuÈ™abili vile È™i să-mpartă la calici rechizite! Iar eu între timp bășinos am să-l caut la telefon doar pe Genaro, că Maricusa, care poate că È™tii È™i tu ca mamă că e-ngreunată c-un fecior din upercutclas, riscăm să lepede de scârbă È™i să trebuiască să ia iar toate de coadă de unde le-a lăsat! Cât despre dusul la spital, dacă n-ai bani, n-are nici un rost, femeie! Mai ales când or vedea alea pe fișă că e un jeg de prof bășinos! Ca să nu mai zic una că de vreo câțiva ani buni omul tău nu mai are nici pijama! Cel puÈ›in una pe care să i-o fi văzut eu la uscătorie. Þi-l mănâncă de viu, fa, gândacii de bucătărie în salonul ăla bășinos de la Căgiurzia! E drept, ca cercetător, o să-È™i poată continua vremelnic lucrarea de grad, uitându-se-n sertarul de la noptieră ca-n È™iÈ™tarul MalaÈ™ei. Moare cu insectele-n gând, cu ăia roÈ™caÈ›i Blatta germanica È™i cu ăia negri Periplaneta orientalis, nu cu tine, CenÈ›ica mamii, sau cu băiatul È™i cu fata lui, cum s-ar cuveni la niÈ™te creÈ™tini din gubernia noastră, cea cutreierată per pedes apostolorum de Sfântul Andrei! AÈ™a că nici să nu te mai gândeÈ™ti să mai scoÈ›i om bătrân È™i căcăcios din curte doar ca să-l supui la cazne, să se canonească printre străini bășinoÈ™i, CenÈ›ico!†Gurluitul porcului se ostoi ca prin farmece izerghiliene, auzindu-se-n loc clefăituri de aprobare, gângurit È™i câte un râgâit agresiv să nu se înfrupte cumva È™i oaia clonată Dolly din troacă. AÈ™a că domnul profesor Străchinaru oftă uÈ™urat, ca pe vremuri, când îi zicea c-a fost de milioane! Două ore mai târziu, Genaro îl găsi în pijamaua cea peticită È™i foarte strâmtă, a Vanessei, după ce Inocencia se chinuise îndelung cu picioarele È™i mâinile lui numai păr, piele È™i os, inerte ca ale unui manechin de plastic rigid, ca să le bage. Ar fi ajuns È™i mai devreme cu PorÈ™oiul de curse al lui Leonardo, cumnată-su din Sectorul Unu, pe care-l cam dispreÈ›uise până atunci, cât viaÈ›a nu-l silise să apeleze, zicând Maricusei, când l-a sondat ea ce părere are de el, că parcă-i fecundat in vitro, fiind într-adevăr fragil ca o menajerie de sticlă, cocoÈ™at È™i strâmb de parcă de-atâta carte ar fi dobândit simultan cifoza, scolioza, lordoza, lombroza È™i chiar miopia roză a intelectualilor, ca È™i cum fecundarea în retortă, în cucurbita, în dovleacul de sticlă, ar da în mod fatal curiozități destinate raclei de la Musée de l’Homme, pe când fecundarea la beÈ›ie golind sticlă după sticlă, dimpotrivă, dă personalități cât să întreÈ›ină teleelectoratul È™apte nomenclaturi pe È™apte canale, în loc de una singură pe două-trei ore de emisie pe zi! „Ay, padre, padre, huuuuum! Sfinte părinte! Nu mai scoÈ›i om bătrân din ogradă, batiuÈ™ca, să-l blesteme alÈ›i intelectuali, disidenÈ›i sau rezidenÈ›i, ale căror salarii sunt concepute de guvern mici, tocmai pentru a arunca asupra maselor largi populare pretenÈ›ia gratuității asistenÈ›ei medicale la noi în republică! Ay, batiuÈ™ca, batiuÈ™ca!†– plânse Genaro o țâră, sacerdotându-È™i tatăl ca È™i cum s-ar fi ruÈ™inat să i-l găsească moartea cadru… didactic. Apoi îi arătă mă-sii spuma pe care o avea muribundul între măselele galbene È™i mari ca ale unui cal de povară, una de pe mandibulă-n dreapta, dincolo de caninul lipsă, fiind de aur È™i, de aceea, bietul Dudiță încercând pe această cale umedă È™i nonverbală să-i sensibilizeze pe cei dragi ca să nu uite de ea la înhumarea-n locuÈ™orul viran de lângă PuÈ™a. Biata CenÈ›ica sta pe marginea patului È™i asculta albă ca porÈ›elanul È™i lăcrima È™i numai ce-È™i frângea mânuÈ›ele date cu creme È™i nemuncite rânind la bivoliÈ›e ca ale MalaÈ™ei, gândindu-se că te canoneÈ™ti cu copiii È™i, când dai de necaz È™i nu mai È™tii dacă te afli sau nu pe un parcurs bun, cu câtă răceală vorbeÈ™te de tine bolnav pe moarte fiul veterinar, căutându-te È™i-n măsele! „Nu mai scoÈ›i om bătrân din ogradă! Decât dacă-l pui în conservare pentru domniÈ™oarele de la Musée de l’Homme, prin plastifiere!†– diagnostică însă È™i Maricusa de cum sosi fâșneață ca bunică-sa, parcă fuseseră vorbiÈ›i, îngrozind È™i mai mult pe mă-sa, care poate mai nădăjduia de la multimiliardarul È™i dezgustatul de nesfârÈ™ita ceartă dintre narodnici È™i marxiÈ™ti, Leonardo, un gest, dar fata îi făcuse vânt din uliță mutantului, ambiÈ›ionându-l dacă ajunge la vreme cu PorÈ™oiul de curse la Craiova, unde se juca soarta campionatului, numai să nu se prindă nenorocitul din ce bălegar drujbean, ca Esmeralda lui Harneală, se ridicase È™i ea floare albă din pireul de cartofi al mă-sii, la Blocurile RuÈ™ilor. „Ah, copilaÈ™ii mei, copilaÈ™ii mei orfani! – demară să plângă CenÈ›iÈ™or cu niÈ™te lacrimi verzi de credeai c-o să i se decoloreze iriÈ™ii obiectivelor cadru până-n albitură, iar obrajii o să i se umple de microalge ca la o Niobe din marmură antică plasată-ntr-un parc umed pe domeniul public. Ah, aoleu È™i vai de mine È™i de mine, pruncuÈ›ii mei nemângâieÈ›i! OÈ›i fi osteniÈ›i È™i nemâncaÈ›i dupe drum, sărăcuÈ›ii! SărăcuÈ›ii MEI!!! Doamne, ai grijă de calicii mei! Pe Cica mărit-o c-un intuÈ™abil, iar pe Gua împinge-l să candideze exploatând retoric la sânge calitatea asta de orfan!†Bine nu zise È™i se repezi la frigider, care dealtfel hodorogea parcă mai tare, ca un tractor cu motor de tanc, iar Moluscă își majoră sensibil unghiile, mai ales de la picere, arcuindu-le-n jos ca la vulturul cruciat, semnal nedetectat de nimeni în clar, sensibilizând istoria È™i mai ales literatura că e taman ce socotise È™i el. Muierea dezambală cu grăbire È™i le anvizajă-n bucătărioară aperitive mezeloase È™i ei se înfruptară cu exuberanță juvenilă È™i poate chiar concurenÈ›ial, fiindcă gingaÈ™a Maricusa, brunetă ca tatăl, cu ochi de preerie ca ai mă-sii, cu asterisc ca al PuÈ™ii, cu minibelciug ombilical È™i chiar mai jos decât atât, ca la nimenea-n Drujba, se străduia s-apuce È™i suplimentar pentru embrionul pe care credea că-l are-n burtică, iar dacă nu prinsese, ea se asigurase de o anumită cantitate de material semincer protejat de la Leonardo, când se gonise-evaluase cu el ca pentru un test iniÈ›ial ultima dată, urmând ca Genaro cu cucurbita lui de la veterinară să ducă la bun sfârÈ™it în dovleacul de sticlă, dând dovadă de perfectă transparență, fecundaÈ›ia pe care ea o proiectase, altă cale de a ieÈ™i din amărăștenie È™i Drujbă nevăzând, de parcă se băteau calicii cu câinii la gura lor È™i nu se putu abÈ›ine a lor încercată maică CenÈ›ica să nu se jelească de mila străineilor ei, fiind mai lacomi È™i mai nehaliÈ›i chiar È™i decât Skinner adineaurea, căruia-i dăduse lături la indicaÈ›ia realistă a Vanessei, o adevărată doamnă È™i vecină cu care uite că nu mai avea ce-mpărÈ›i È™i de ce s-o facă preventiv curvă, ay de mi! duse în neființă erau È™i extinderea È™i subcomponentele schilodului, puteau deveni iarăși bune amice, ca pe vremea când coceau împreună chec cu cacao È™i cornuleÈ›e cu rahat È™i ascultau Europa Liberă, rezistând prin cultură partidului partidelor. Ei erau trei È™i clefăiau-clefăiau È™i de bucuria lor clefăia în spiritul său deja cocoÈ›at pe tavan, însuÈ™i academicianul Dudu Străchinaru, de aviza de sus Teleenciclopedia È™i pleda pentru demnitate-n oligo- uie, straniu fiind că în acest context cu mai multe paliere, prinÈ›iÈ™orul Genaro, deÈ™i se plângea că medicina veterinară e de en ori mai grea decât cea umană, fiindcă înveÈ›i de en ori anatomie, fiziologie, simptomatologie È™i ce extinderea lui SkaraoÈ›ki mai trebuie, adică de câte en specii de animale domestice sau captive ai de tămăduit, întrucât el nu făcuse încă o practică È™i în psihiatria vacilor nebune, diagnostică-prognostică cam prea optimist că tac-su, om hirsut fără fir alb, gata să-l angajeze paznic de noapte la Popas nea Fane Ciuvîrin, o să-È™i umple încet-încet craniul cu sânge din resurse proprii, precum canibalul o tigvă de la alÈ›ii, È™i o să înceapă să putrezească fără a mai pretinde cheltuieli de spitalizare, terminându-se tărăboiul, inclusiv cu praznicul, cel mai târziu până la finala Cupei! ÃŽntr-adevăr, mica apoplexie de frustrat c-a pierdut rata tranziÈ›iei dinspre CuÈ›arida, se stopase dar nu se stabilizase. Scenariul fiind ca el să manifeste o ultimă relansare a virilității, regretând că abandonează cariera… didactică, în plin colaps educaÈ›ional, È™i că se mută de la Blocurile RuÈ™ilor într-o izbă lacustră înconjurată de nuferi calzi de Victoria regia fără să fi experimentat un sex întreit, cu CenÈ›ica È™i Vanessa, cu Vanessa È™i MalaÈ™a sau cu MalaÈ™a È™i CenÈ›iÈ™or, cum invidiase de insomnie noaptea trecută la un film tipic cetății oligoeducative, adresat… adulÈ›ilor ca Frecardo, ceea ce-i revelase că greÈ™ise principial, ca pedagog, cu băiatul patronului său, ba chiar cu inocenÈ›a întruchipată-n Esmeralda, încă È™i mai grav, provocându-i puÈ™toaicei prin experienÈ›a de vârf cu violentarea partenerului ei imprintingul că există limite ale deontologiei sexuale în materie de tehnicalități! „Mă angajez dracu definitiv la benzinărie! – își spuse. Sunt complet depășit ca furnizor de formare care-È™i trece-n oferta È™colii că dă È™i educaÈ›ie! Să le-o dea BuÈ›ai, Filatov, Ciuvîrin È™i ceilalÈ›i drujbeni care AU REUȘIT!†Și tocmai luciditatea asta rece, de tanc în crivăț, confirma-va concluzia legistului, trimis de General CenÈ›icăi, că maladia amărâtului de dresor este… un exces de seriozitate implicând o banală teamă de a mai surâde, este chiar o frică de a surâde, este o cheromusofobie, apărută pe un fond neurastenic È™i mesianic datorat la că nu se mai ajungea cu leafa de la o lună la alta È™i astfel familia iniÈ›ializa să chirăie după bani din ce în ce mai anticipat, paralizia venind ca o complicaÈ›ie sistemică tocmai din momentul pierderii totale a umorului, manifestată prin scârba de veselie tembelă încârligată cu amintita spaimă de a mai surâde, ca la distroficii de sfârÈ™it de lagăr, în genere prognosticul fiind că cheromusofobia la noi în muie, cu paralizie cu tot, este vindecabilă doar prin expiere aparentă È™i resurecÈ›ie tot atât de aparentă dar extrem de improbabilă! Iară după ce haliră tot È™i se linseră pe bot, iaca ăla micu din burtica Maricusei o stimulă să râvnească: „Peste atâtea delicatese – zise ea închizând un ochi cu nostalgie – parc-am merita È™-o bere, dragi părinÈ›i, mamă È™i tată, care ne vedem atât de rar, È™i la aÈ™a ocazii mai zgubilitice!†Ceea ce se È™i făcu de peste drum de la KatiuÈ™a, însă panaceul ce se cerea de fapt la organismul scos din homeostazia reglată îndelung pe foame, dup-o masă copioasă È™i gustoasă era să dai drumul la tembelizor, dacă nu te-ai uitat È™i cât te alimentai la promoÈ›ii culinare, ceea ce însă medicii È™i îndeosebi psihiatrii nici nu recomandă, pentru că dacă e benefic să nu te mai uiÈ›i prin oraÈ™ la altceva decât la vitrine, să nu vezi adică boturi sinistre de perdanÈ›i pe tot de-a rândul, iar pe ferestre de la bloc, să nu observi gunoaiele câinilor comunitari È™i ale pensionarilor, măcar atunci când bagi ceva în tine, este de preferat să vezi bine, să guÈ™ti, să miroÈ™i, să auzi clefăitul preparatelor, ca pe o probă că TU trăieÈ™ti în realitatea reală È™i nu starurile se hrănesc în acel moment la masa ta modestă! Ei se înÈ™elau însă amarnic când funcÈ›ionau comportamental operând ca È™i cum gândul de a deschide tembelizorul ar fi fost al lor. El era al lui! Fiindcă numai futbolul ne face fericiÈ›i, iar Vanessei, de prea multă citeală în uichind îi plăcea a avea contact vizual cu bărbaÈ›i tineri în chiloÈ›i alergând înfierbântaÈ›i după ceva rotund È™i nu neapărat siliconat, nici sifonat, iar alÈ›ii uitându-se tensionaÈ›i din tribună, cum de la bloc la o nuntă de câini, problema fiind că dacă oltenii pierdeau cu feroviarii în Bănie, atunci nu mai avea importanță ce făceau cu ei pe Lia Manoliu în Cupă, căci din jocul rezultatelor, cu cele trei puncte asigurate, echipa alb-viÈ™inie își conserva lideratul ce avea luând titlul în detrimentul unei Stele încurcate de Sportul StudenÈ›esc cu un egal realizând lo real maravilloso de a relansa campionatul, iar eu zac pe patul conjugal doborât de EXCEPÞIA DE LA REGULà și mă-ntreb dacă È™i Genaro al meu ar fi făcut pentru mine ca tată un gest ca ăsta, ca portarul de la Sportul pentru tăticul lui antrenor în GiuleÈ™ti, logic fiind ACUM să-l bagi între buturile mă-sii de ferplei la Craiova – la noi È™i tocmai în futbolnîi meaci se găsi ferplei să vină ! – te asiguri, ca oltean, mai întâi de acces la Cupa Cupelor, aÈ™a e corect managerial, apoi vezi È™i ce poÈ›i face pe Lia Manoliu, poate că, din recunoÈ™tință, GiuleÈ™tiul renunță eventual la eventul cu a lua È™i titlul, È™i Cupa României, ca să nu mai zic nimic că poate după È™ampania È™i fiesta din cartier, proaspeÈ›ii campioni alb-viÈ™inii se demobilizează total È™i nu-È™i mai pot urni plumbul din crampoane! Deci, firescul înseamnă ca oltenii să-È™i conserve forÈ›ele pentru finala Cupei, să aducă trofeul în Bănie, aÈ™a că victoria rapidistă este previzibilă! Dacă bate Rapidul, atunci trăim cu adevărat în capitalism, iar dacă pierde titlul rezultatul acestui mare test de la Craiova e că-n 1998 încă mai avem de tras până intrăm în uie, nepermițându-ne să ne băgăm deocamdată decât vârful, upercutclasul! Și deÈ™i suferea din cauza tembelizorului de cheromusofobie, de groaza de a surâde, ca lemnificare a capacităților intelectului de a despica raÈ›iunea în raÈ›ii È™i a o lua la veselie despre orice tragedie, fiind tare boala asta a nonsurâsului, ce a chinuit-o È™i pe febleÈ›ea lui italiană din junie, pe marea solistă Nada, hm, È™i iarăși două lacrimi, două, punctiforme, la colÈ›ul lung al ochilor, când văzu furia suprarealistă cu care atacau pe oaspeÈ›i universitarii confirmând muribundului drujbean că cel puÈ›in două katiuÈ™e oltene vor zgudui aÈ›ele rapidiste. Avea să ajungă Leonardo la timp cu PorÈ™oiul? A ajuns? se întreba Maricusa tensionată că se executa o pălitură liberă iar zidul se forma în preajma punctului cu var. Pe când mai calm Genaro, văzând că tac-su e pe fază È™i se tembelizează normal, deci mai mănânci o pâine coaptă pe vatră până se răceÈ™te el la temperatura camerei, i se făcu dor să se mai plimbe prin Drujba, să mai vadă cine ce pagode a mai ridicat sau ce mai întreprind anumiÈ›i colegi, cine-a mai ieÈ™it de la pârnaie sau abia s-a dus, aÈ™a că o luă spre Anfisa Barabanova, ca să se-ntoarcă uÈ™urat abia după teleenciclopedie È™i una din ultimele Serate ale lui Iosif Sava, a cărui pensionare de la televiziunea de stat, sub pretextul RENTABILIZÃRII cu tineret, era pentru schilodul de taică-su la KatiuÈ™a, un simptom prevestitor, Ninele, al neîmplinirii visului nostru al transformării TVR 2 în Canal Didactic, poate unic în muie, pentru copiii fără cărÈ›i, È™i pentru… cărturarii fără cărÈ›i! să nu ne mai sufocăm într-o cetate oligoeducativă, bazată pe căini, cartier, tembelizor, presulică, familie È™i pârnaie, să sustragă È™colii educaÈ›ia în interesul mafiilor scenaritene din spatele tuturor disfuncÈ›ionalităților de a crea È™i stăpâni aligatorul incapabil să-È™i judece vreodată aleÈ™ii! „E mai bine tata?†– se trezi cu ochii urduroÈ™i verzi ca ai mă-sii Maricusa, scotocind în frigider. „Tata ca tata-n morÈ›ii mă-sii! – pufni furios Genaro. Acum mi-e de mama, care gătea excelent, de era bună să facă promoÈ›ii la telehrană! Vezi că trosneÈ™te È™i-n ea ceva!†– protestă el ca faultat, abia tras de limbuță de Anfisa Barabanova, la ordin, dacă nu cumva È™tie ceva de la taică-su, că s-o fi spovedit care a fost motivaÈ›ia de-a ridicat laba, actualmente paralizată, asupra lui Feodor Stepanovici Ciuvîrin, mântuitorul drujbean, diseminând confuzie în sânul observatorilor faptul că o familie care citea cărÈ›i încă nu a adus medic uman la muribund, È™i provocând de-a dreptul isterie informaÈ›ia că recent a acÈ›ionat în zonă un PorÈ™oi cu număr de Sectorul Unu, mai atractiv – susÈ›ine Corela Drob – decât Bemweul lui BuÈ›ai, Mercedesul blindat al fraÈ›ilor Filatov È™i chiar MiÈ›ubiÈ™ul cel nou al lui Ciuvîrin sinergic la un loc, deoarece noi ne-am obiÈ™nuit cu senzaÈ›ia È™i cu melosul alarmelor lor. Tocmai atunci, CenÈ›ica auzi la tembelizor că vom impune FMI-ului È™i Băncii Mondiale o strategie proprie, care crescând pibul, ne va mai mări È™i nouă leafa, după stoparea creÈ™terii negative, numai că ea voia mai mult decât atât, cerând să nu mai ia străinii acÈ›iuni la noi, pentru ca să cumpere masiv copilaÈ™ii ei, după vinderea apartamentului de la Blocurile RuÈ™ilor È™i mutarea, să crească pe PuÈ™ica, într-un oraÈ™ curățat de chioÈ™curile mafiote care întinau arhitectura ceauÈ™istă, ca soacră la Leonardo-n Sectorul Unu, plimbată-n PorÈ™oi… Handicapatul parcă rânjea sinistru cu dinÈ›ii deja dezgoliÈ›i la rădăcini de parodontoză, cu scăfârlia pură ca entelehia expusă pe pernă pe colÈ› de ladă de studio penetrată de carii patriarhali, nevasta È™i fiica de nici 24 de ore vag gravidă, îl vegheau de pe marginea patului în măsura-n care se reflecta-n micul ecran, când Genaro, răscolit de vodca genocid cu iz de pinga ce turnase din toate poziÈ›iile Anfisa-n el, hotărî că-È™i pierde È™i mămiÈ›ica dacă nu aplică o terapie de È™oc. „Ce staÈ›i, bre, aÈ™a, de parcă ne-ar fi eliminat de la Mondiale CroaÈ›ia, în loc să le scoatem noi futbolul din cap germanilor în sferturile de finală! – se înfurie el. Care e problema, ai? Ce mare lucru s-a-ntâmplat azi, de-aÈ›i intrat parcă È™i voi în greva surâsului, în cheromusofobie? A, că se prăpădeÈ™te taica pe motiv că nu i-a mai mărit È™i lui leafa în timp ce economia merge strună, dovadă că vipoii È™i intuÈ™abilii noÈ™tri sunt tot mai sus deasupra Casei Norodului È™i parcă aÈ™a, ne sfidează! Ei, È™i ce e rău, bre, în asta? Dar oare merită, Maricuso, aceÈ™ti părinÈ›i-povară ai noÈ™tri să le aducem prinos de recunoÈ™tință È™i grandioase omagii?… Eu zic că nu, ba chiar dimpotrivă, să-i tragem la răspundere tot tineretul, fără înconjor, pe-aceÈ™ti bravi părinÈ›i, futu-i în dinÈ›i, că de ce e țăriÈ™oara asta a noastră cea mai împuÈ›ită, sau p-aproape, din Europa, da, ba chiar È™i din muie, oricum spre aria curriculară a topului! De ce, mă? De ce?†„Angranjuior… angranjuior…†– cu mare greutate, zgâlțâit de fii-su beat, îngăimă Moluscă, făcând iar spume atât pe colÈ›ul scurt, cât È™i pe colÈ›ul lung al gurii, cu semnificaÈ›ia că batem măcar Columbia cea destabilizată de droguri. „Angranjuior! – izbucni într-un râs sardonic Genaro. Las’ că-È›i arăt eu È›ie angranjuior!†Și îi smulse lui bietul taică-su de sub cap perna cea rotundă È™i roză a PuÈ™ii, degajând-o până-n tavan cu È™utul, lăsându-l cu ceafa brăzdată de bătrâneÈ›e pe muchia lăzii, ca aÈ™teptând ghilotinarea. Spre a ieÈ™i băiatul cu ea moale È™i pufoasă È™i asudată la interval, scărpinând-o È™i zbânÈ›uindu-se ca cu o chitară È™i cântând cu disperare ca răcheÈ›ii de la Raketta că mamă, plec în Americaaa, roagă-te să-mi iasă viza! „Parcă ziceai că pleci în Sud! – se miră È™i se închină CenÈ›ica, aruncându-i o privire stăruitoare È™i fixă de purcică vorbind pe mobil. ÃŽn Australia, în Africa de Sud sau în Argentina, oriunde are vite multe, ca să te afirmi ca veterinar profesionist! AÈ™a mi-ai promis! Și un copil care nu se È›ine de cuvânt față de mămica sa înseamnă că nici nu merita să i se încredinÈ›eze o limbă maternă!†Drept răspuns duios, că È›inea la mă-sa, el începu să mimeze cu acel talent carismatic de mare ecou la populaÈ›ie, al inginerilor, medicilor, cercetătorilor, economiÈ™tilor È™i veterinarilor ce se fac actori sau gazetari, cum a aflat bivolul de taică-su de la Filatov că are lecÈ›ia deÈ™chisă pă Europa, cum a dat din coadă că va demonstra în faÈ›a unei comisii selecte tragica eroare de a nu fi fost propus de colegi la salariu de merit, deÈ™i se autoforma la zi având permis de a citi la Academie È™i deÈ™i descoperise pedagogia reală, pedagogia de fapt, oligopedagogia, în care proÈ™tii educă pe deÈ™tepÈ›i, neoÈ™tiință română pe care voia s-o lanseze în faÈ›a unor vechili È™i arendaÈ™i veniÈ›i cu o euroinspectoare de extremă stângă, doamna Katrina Djorkaeff-Tornado, care n-au mai ajuns la Drujba fiind Unu Mai È™i aleasă Regina Muncii; cum È™i-a întocmit tăuraÈ™ul zebu proiectul de activitate didactică desăvârÈ™ită beat, copiind pe sărite dintr-o carte de inspecÈ›ie È™colară ceauÈ™istă, deoarece nu i-a mărit È™i lui leafa să-È™i cumpere unele noi, actualizate; cum a aÈ™teptat pe la È™coală-n futoar cu Stalin, cum a furat propria pungă cu mezeluri, cum l-a chelfănit pe Frecardo, doar pentru că-i comunica Esmeraldei că s-o ia-n cavitatea bucală, primejduind grav viitorul la propria noastră familie; cum a sprintat din cămăruță spre casă la vârsta lui, cu pungili cu Hagi, una cu aperitive mezel, alta cu dulciuri inocente, pentru a ieÈ™i în sâmbăta derbiului din Bănie la rata de CuÈ›arida, care n-a venit multă vreme, È™oferii lărgind intervalul de succedare peste media de 89 min. făcându-È™i de cap, făcând avancronica etapei finale, cum È™i cadrele… didactice, se plângea domnul director Teofan că întârzie în contradictoriu, iar când ajung la catedre, nu se aude pe holuri corul lor, fiind ori rumoare, ori nimic, nimicul primordial de referință, că ori le-a dat de scris, ori dracu È™tie ce fac la catedră, după ce i-a ameninÈ›at să nu se-audă musca, însă de acum înainte, dat fiind că se anunță inspecÈ›ii frontale È™i brigăzi tematice, am să intru să văd, evitând ca să nu fie ierarhizată È™coala noastră pe judeÈ› drept lanterna roÈ™ie a clasamentului! Þârrrr! țârâi apăsător la ușă È™i intră peste hohotele de râs ale mamei È™i sorei, chiar directorul Filatov, însoÈ›it de un medic legist, o cunoÈ™tință a generalului holist Vasea. Și pe când Teofan Davidovici le pupa speriat, specialistul se È™i grăbi a lua calm temperatura infirmului cu un instrument foarte performant, care i-o afișă imediat, odată cu pulsul È™i cu tensiunea. Era contrariat ca copiii în februarie 2000, când la grevă înduioÈ™au pe vechili prin declaraÈ›ia mediatizată că ei nu înÈ›eleg, nu-i ajută căpÈ™oarele, nu încape asemenea enormitate: cuuuum? educatorii lor nu mai vrea să muncească? de ce, mamă? de ce, tată, nu se mai face È™coală? AÈ™a contrariat exploziv, mai scotocind în cavitatea bucală, legistul îi arătă È™i el lui CenÈ›iÈ™or spuma pe care o avea muribundul între măselele galbene È™i mari ca ale unui dromader de caravană, una după mandibulă-n dreapta extremă fiind însă de aur, cum observase È™i Genaro ca veterinar. Tăcut È™i misterios, el chemă pe CenÈ›ica deoparte în bucătărie, cu săpunel È™i prosopel, să se spele la chiuvetă, ca È™i pentru a emite, ca analist, o judecată de valoare, un prognostic. Iacă dar, că medicul nu-È™i propusese a-i supune la un thriller high-tech dureros pe moÈ™tenitori cu dotarea sa, deci el presupunea că tinerilor le-ar fi păsat la amândoi de tăticul lor Moluscă, că-l pierdeau, când de fapt n-ar fi fost exclus, dat fiind colapsul educaÈ›ional de la noi, ca peste ani când s-ar fi dus chiar Inocencia, pensionară, de dor să-È™i vadă nepoÈ›ica crescută-n Sectorul Unu, să aibă surpriza s-o stopeze iarna-n frig la poarta vilei păzite de dobermani È™i badigarzi, tocmai Maricusa È™i cu fata ei, PuÈ™ica, de să-ngheÈ›e bocnă-n trenÈ›e-n dreptul interfonului È™i să nu È™tie serviciul ecologic ce e, dom’ le, cu scârboÈ™enia asta È™i s-ajungă s-o dezvelească abia căutătorii de noroc din megagroapa de gunoi a municipiului, sesizându-l pe el, pe legist că e o mamă de copii congelată pe coclauri! „Doamnă – o abordă el pudic, dând mai tare difuzorul cu dedicaÈ›ii din bucătărioara mobilată stalinist – de ce extinderea mea să vă mai mint ca să vă mai faceÈ›i iluzii electorale la pat cu apostolul dumneavoastră! Aparatele mele sunt sceptice. La esență, prognosticul e complet defavorabil, doamnă, pentru că, hm, hm, soÈ›ul dumneavoastră, Străchinaru Dudu, profesor gradul unu, 25 ani vechime, are…are sarmalele reci! Pentru că a fost, nu È™tiu prin ce metode, constrâns ca într-o zarcă, aici la Blocurile RuÈ™ilor, la ceea ce aÈ™ numi eufemistic, doamnă, EXCEPÞIA DE LA REGULÃ!… Da, domniță, are sarmalele reci, din cauza virtuÈ›ii excesive, dar È™i din prostie! De gură-cască! Deoarece într-un interval de succedare de numai 89 de minute, el a reuÈ™it să piardă o pereche de rate de gară cu destinaÈ›ia trenul tranziÈ›iei dinspre CuÈ›arida! Pe-amândouă le-a pierdut, stimată doamnă! Pe-amândouă subcomponentele!… Și nu văz, la capătul tunelului, consolare în statisticile că eunucii au o speranță de viață lungă! ÃŽnsă, privind din perspectivă sistemică la obiectiv, la domnul profesor Dudu Străchinaru È™i la coÈ™marul său de i s-a năzărit că arendaÈ™ii vor să-l degradeze, din profesor ajuns prof reformându-l formator, după ce colegii nu l-au nominalizat pentru salariu de merit, constatăm cu regret că nu numai funcÈ›ia de reproducere s-a diminuat, ci È™i funcÈ›iile de relaÈ›ie îi sunt atacate, doamnă, inclusiv comunicarea în limba comună, singurele în bună stare părând a fi rămas, cum e mai rău la noi în muie, funcÈ›iile de nutriÈ›ie, adică să mănânce È™i să se cufurească, dar cu toată această complicaÈ›ie È›inând de o regresiune spre condiÈ›ia porcului cu care-am avut impact la intrarea-n bloc, eu anticipez că procesul de răcire se va accentua apreciabil până la sfârÈ™itul intervalului de prognoză, atingându-È™i maximul cel mai târziu în cursul dimineÈ›ii de luni!†BucuroÈ™i, fericiÈ›i, încântaÈ›i că tăticul lor va mai rezista, Maricusa È™i Genaro îi conduseră până jos pe alee pe director È™i pe legist, ca să nu-i muÈ™te câinii comunitari ai blocului, comunitari de centru stânga, dar È™i puÈ›in comuniÈ™ti în sensul că de pe vremea tanchiÈ™tilor rămăseseră din generaÈ›ie în generaÈ›ie cu o cultură a haitei locale de agresau pe spionii cu înfățiÈ™are de cetățeni certaÈ›i cu munca fizică. Afară, Maricusa apelă atunci pe mobil pe Leonardo, să aibă în vedere influenÈ›a factorilor de risc drujbeni asupra stării ei de sănătate È™i să vină cu PorÈ™oiul de urgență de la Craiova, ca s-o ia cu Genaro duminică pe la mare, că e liberă de obligaÈ›ii filiale până luni, când s-o răci tac-su, însă n-au avut ei acolo chiar o vreme de vis, fiind mai rece È™i mai precipitată decât se obiÈ™nuieÈ™te-n această perioadă a anului, parcă natura însăși voia să-È™i aducă aportul la reciclarea unui cadavru… didactic, care paralizase dinaintea economiei de piață, ale cărei reguli de joc cer să te muÈ›i în permanență unde È›i se oferă salariu mai bun, la mii de kilometri pe mapamond, dar lui parcă nu-i venea să schimbe catalogul pe-un furtun de benzinar, mai avea prejudecăți de intelectual îngălat È™i iacă dar, cu o spumă care nu mai era galbenă, era aurie în gură, el încă mai căuta să evite a munci la patron, investiga încolo È™i încoace, tot scormonea dogmatic după soluÈ›ii necreative, poziÈ›ionate animalic tot în cadrul competenÈ›elor biologice, deÈ™i primea intermitent, ca o lichea plastifiată în proiect, bobârnace È™i È™uturi buimăcitoare, ca de pildă în ziar că la Grădina Zoologică sau la Institutul de ȘtiinÈ›e ale EducaÈ›iei, transferându-se să crească struÈ›i sau să consilieze pe arendaÈ™ii SISTEMULUI să adapteze la oligopedagogie ce li se finanÈ›ează, ar fi adus la purcica de CenÈ›ica chiar mai puÈ›ine parale decât de la È™coală de la Drujba, unde beneficia È™i de importante sporuri de izolare rurală, iar în cercetarea pură-pură a glandei antiperspirante nici n-ar fi È™tiut vreodată precis dacă-i dă sau nu chenzina / lichidarea! Iar agresiva cetate oligoeducativă, stai să vezi, Vanessa, că-È™i va impune SISTEMULUI modelul televiziunii de stat producătoare de profit: È™coala de mâine va trebui să fie lucrativă, să scoață mereu È™i mereu È™i mereu BANI ȘI IAR BANI din resurse extrabugetare, doar acel management fiind calificat ca bun, care inversează fluxurile financiare, defulând de la È™coli resurse către inspectorate, de la inspectorate mai sus spre diferite ministere, iar de la ministere la guvern, revoluÈ›ionându-se algoritmul de feliat pibul! De aici È™i sintagma Noua RevoluÈ›ie Școlară! Care când o reuÈ™i ne mai măreÈ™te È™i nouă leafa! Bine, dom’ le, dar eu mor sucomb crap până atunci! Ce dracu! NTLPD! (nu te lăsa provocat, Dudiță / dobitocule!) NTLPDDCDSPTPTCECDSNAPSR! (nu te lăsa provocat, Dudiță, dobitocule, chiar dacă se pișă toÈ›i pe tine că eÈ™ti cadru... didactic si n-ai părăsit sistemul, ratatule)! Nici o grijă, mori acolo, că e zeci È™i zeci de mii de cadre calificate, pe islaz, de Pobreajen, la iarmarocul de joburi È™i alte sute de mii se milogeÈ™te continuu de vechili pe la porÈ›ile SISTEMULUI pentru o cojiță de pâine! O să-È›i facă Vizdica orele până la sfârÈ™itul anului È™colar È™i gata! Nimeni nu e de neînlocuit! Au fost schimbate ele majorități È™i nu s-a schimbat nimic! Tocmai de aceea, că nu ne mai măreÈ™te È™i nouă leafa, hai, iubitule, să fugim din arhipelagul È™colar în pădure, la forturi, să achiziÈ›ionăm o izbuliță È™i-o prisacă È™i să creÈ™tem guanaci È™i un pisoi, aruncându-mi sifoanele la groapa ecologică, săpată È›ie de Toska BukamaÈ™kin! Și, uichindal, tu, adorabil pahonÈ›, să transporÈ›i marfa la piață, la Căgiurzia-n bazar, lângă moschee, având la atelaj pe iepuliÈ›a Zurka cea focoasă È™i pe năbădăiosul armăsar Udaloi, pe care, asemeni tuturor fanelor Staruhei Izerghil, nu concep să-l degrevezi de subcomponentele sale! „Păi aiasta înseamnă – medită CenÈ›iÈ™or la delirul lui È™i la natura progresivă È™i implicit etapizată a descompunerii morale a cadavrului… didactic folosit drept soÈ› – nici mai mult nici mai puÈ›in decât că în acest moment critic, oligopedagogia amărâtului meu de Dudiță este depășită de fabulosul realității È™i în genere de obiectivele vizate managerial de factori de la diferite nivele de decizie ale SISTEMULUI, fiindcă dacă fuge formatorul meu la forturi cu curvele sale, cu rozătoarele de i-au ros toată viaÈ›a buzunarele, È™i ne luăm după standarde uie minimale, în binomul informativ-formativ-educativ discipol-maestru, ăsta din urmă nici nu mai există, deci sunt îndeplinite toate condiÈ›iile ca eu, ca văduvă creativ-inovativă ca o ctitoriță, să ctitoresc la rândul meu, pe pistoseala mea, o nouă ramură a È™tiinÈ›elor educaÈ›iei, i-aÈ™ zice nihilopedagogie sau nicevopedagoghie, adică tocmai ipsopedagogia activă, de o dinamică fără egal, a lui Marinică Drujbescu, în care elevii își predau singuri ei înÈ™iÈ™i sau aproape singuri de capul lor, învățând plăcerea de a învăța prin descoperire, cum a apreciat È™i Korobocika la inspecÈ›ia de grad, cadrul didactic fiind doar cadavru didactic, ceva facultativ, un simpatic ghid turistic, de care te poÈ›i oricând dispensa, cum È™i sunt Corela, Muriela, Vizdela, Sorela È™i cine-o mai fi făcând holist trotuarul pe la intrarea-n SISTEM, ca s-ajungă vechilesele È™i arendaÈ™ele de mâine! Cărora nu le poÈ›i reproÈ™a nimic de simpatice ce sunt, cum ronțăie ele girasol non-stop È™i cum stau lângă compostor cu ochii fugiÈ›i în toate direcÈ›iile să nu taxeze la rată, dacă nu cumva urcă chiar lângă nea Șoferul, populare È™i populiste!…†„Ferească Dumnezeu, CenÈ›ico, ce vrei tu!… Mie – porni să plângă Răzvana pe sub sifoane – mi se pare profund imoral ca cine È™i-a ratat viaÈ›a, alegându-È™i o profesie dezonorantă, să-È™i permită să dea unor copii lecÈ›ii de reuÈ™ită, modele, cărÈ›i de citit È™i ce emisiuni se merită ca să fie urmărite, ca să ajungă È™i ei niÈ™te handicapaÈ›i, de să aÈ™tepte de la alÈ›ii ca să le mai mărească È™i lor leafa măcar cât să nu ajungă batjocura comunității! Și a umanității bășinoase!… Sau să se rateze ca Haritina, căreia Foma AkimuÈ™kin i-a vorbit în adolescență – prin guriÈ›a lui Diță al nostru! – de relativitate, de principii de incertitudine, de antimaterie, de găuri negre care fac atractiv Universul cum pe ea ACUM obiectivele de referință globulare ca niÈ™te grefuri de aur È™i a nenorocit-o complet de nu mai poate popa Panda s-o mărite cu vreun tânăr teolog, din moment ce ea se spovedeÈ™te sfidător aceluia că e atee, iar în problema fundamentală a filozofiei teleloteristicii, dacă EXCEPÞIA DE LA REGULà grăbeÈ™te sau nu câștigul prin sporul de virtute, zice ca divinul Einstein că nu crede că Dumnezeu joacă zaruri! Să fiu în locul ei, când mai trece Foma AkimuÈ™kin pe-aici, că de când s-a pensionat merge des la pescuit pe Spălătura să-È™i câștige hrana zilnică cu sudoarea de la frunte, i-aÈ™ băga o lance-n gât, uite colo-È™a pe perete, cum are È™i prinÈ›esa Diana, sărmana, axul de la ceas! De aceea, măcar până iese È›ara noastră din rahat È™i se extinde uie spre noi, orele de dirigenÈ›ie, de consulting È™i de asistență prin modelare, părinÈ›ii conÈ™tienÈ›i ar trebui să se constituie în grupuri de presiune puternice È™i solidare, È™i să impună lui Filatov ca să fie predate numai de vipoi care au riscat să nu mai fie niÈ™te căcăcioÈ™i de bugetari È™i prin muncă, risc È™i competență, AU REUȘIT!†Ceasornicul octogonal albastru, de perete de bucătărie, cu ax trecând prin gâtlejul prinÈ›esei cadran, bătu o oră târzie, făcând pe CenÈ›ica să caÈ™te a EXCEPÞIE DE LA REGULÃ. Moluscă se dilatase È™i depășise cu mult tavanul camerei, dar nu ajunsese peste valurile Dunării până la Pont din dor de Gua È™i Cica, ce fac ei, cum se distrează, că plouă până-n Bulgaria. Regăsise, în schimb, pe Vanessa È™i pe Inocencia de altădată, ca să le reproÈ™eze-n chicinetă că el, uite! se ciobaniza, gagarinizându-se-n în cosmicitate fără a-È™i fi dezvoltat complet capacitățile de explorare / investigare în scopul rezolvării unor probleme specifice în trei, cu oglinda de la tualetă demontată din holțșuruburi È™i legată în suspensie de lustra PuÈ™ii. „AÈ™a-i, aÈ™a-i! dulce Inocencia – o consola băieÈ›oasa Vanessa cu o ploaie de săruturi, pentru EXCEPÞIA DE LA REGULà eternă, noi cei cu experiență pierim È™i ne tot ducem, întrupând o de horror hemoragie de cadre. Vine Vizdica È™i niciodată-n SISTEM nu vom mai avea refugiaÈ›i cărturari de stofa de până la 22 decembrie 1989, ora 12 È™i 8 minute, a căror influență educativă È™i explică, dealtfel, acea generaÈ›ie idealistă, pentru nimicirea căreia, în avantajul Cehiei, Ungariei, Poloniei È™i Ucrainei, nu fură suficiente gloanÈ›ele teroriste de după decolarea elicopterului, ci trebui biciuirea publică din 13-15, în aplauzele anticipate de la 20 mai 1990, după care i se i organiză o sărăcie lucie, de să se-ncaiere care studenÈ›i încape la cămine-cantine È™i care nu, iar ACUM, aceeaÈ™i generaÈ›ie, iat-o zbătându-se a se aciuia prin diferite arii curriculare dacă nu È™i-a găsit alte popoare!†„Bietul Dudu! – explodă în lacrimi verzui fiolă de răsuflarea grea greu încercata CenÈ›ica, simÈ›indu-l cum se lasă din tavan pe ea, ca un înger exterminator aterizat direct pe gloată în cetatea oligoeducativă. Câtă dreptate avea dragul de el cu oligopedagogia aia, că softul viu din È™coli poate face minuni ca pe vremea ministrului Spiru Haret, fiind suficient a se aduce în SISTEM doar... atmosfera a o țâră de idealism! Dar copiii noÈ™tri învață-n È›ară, copiii voÈ™tri învață-afară! Și-am ajuns, Vanesso scumpo, la aberaÈ›ia să strigăm în iunie că nu cedăm, nu cedăm, opÈ›ionalul… anul înghețăm!… Deoarece guvernanÈ›ii-au milioane, iară noi murim de foame! GuvernanÈ›ii-au limuzine, noi n-avem bani de chenzine! HoÈ›ii de bănci au pompat miliarde, noi n-avem nici pentru-o carte!†„Da’ pe-asta o È™tii? – mormăi din structura de rezistență a blocului Străchinaru, c-un glas de piatră monumentală compatibil cu-al statuii lui Spiru Haret, ca È™i cum înălțându-se cât de puÈ›in, È™i uitase de baÈ™tină. No, pughibale, ia ascultaÈ›i-mi străgătura! MiniÈ™trii È™i secretarii de stat vrea din conÈ™tiință să muncească! Dar resursele umane, deÈ™i sunt negocieri în derulare, face grevă să chiulească!… Iar copiii, copiii țării sunt literalmente uimiÈ›i, ei pur È™i simplu nu înÈ›eleg ce se întâmplă, de ce nu se mai merge la È™coală, mamă? de ce cadrele didactice nu-È™i mai fac datoria, tată? exercitându-se astfel din partea părinÈ›ilor indignaÈ›i presiuni incomensurabile asupra executivului să ia măsuri!â€
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | ![]() | |||||||
![]() |
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy