agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
agonia ![]()
■ Venus and Adonis ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2010-05-12 | [This text should be read in romana] | „Bietul Dudiță!†– își scoase sifoanele Răzvana, văzându-È™i mai de aproape decolteul È™i, la dimensiuni reale, obiectivele de referință, nepersonalizate ca niÈ™te mediocre clopote Gauss, remarcate, după atâta EXCEPÞIE DE LA REGULÃ, doar de seraficul Bonobo, lățit de ieÈ™ea de-acum din bloc, umplându-se de roua nopÈ›ii postuichindale pe toată extinderea. Se făcuse foarte senin È™i mai cădea din cosmos câte o stea, printre ciufurile neclintite ale cocotierilor zumzăind de insecte nocturne È™i de minirozătoare al căror echilibru trofic îl macrostabiliza la Drujba un ciuf paca-paca. „Când mai cade câte-o stea – se aventură în a da explicaÈ›ii raÈ›ionale CenÈ›ica – legile de conservare ale Universului cer substituÈ›ia ei pe firmament cu un suflet virtuos, care stă bine cu EXCEPÞIA DE LA REGULÃ, È™i mă gândesc la Dudiță al meu!†Dar schiloada se feri a se pronunÈ›a, deoarece, parafrazându-l pe Freud, relativ la binomul sex È™i crimă, ei îi convenea să observe că omuleÈ›ului îi place, în fotoliu, la orizontala patului, pe vreun scaun tare prin vecini sau direct pe aria curriculară È™ezând după obiceiul cuÈ›ulanilor de pază, la tembelizor să se documenteze-n trei, nu două, capacități de format È™i dezvoltat: 1) cum se fac copiii 2) cum se fac morÈ›ii È™i 3) cum se fac banii, ceea ce n-a descurajat-o, la solicitarea generalului Vasea, care i-a remarcat în Autonomia locală câte o recenzie a etapei, iar la Școala nr. 1 cu clasele I-VIII, anatomia bizară, să dea concursul pentru Orbita TV, unde el era unul din principalii acÈ›ionari, transfer ce le-a facilitat directorului nostru Teofan Davidovici È™i primarului MitraÈ™a să schiÈ›eze încadrarea pe 1998-1999 răsuflând uÈ™uraÈ›i, deoarece dânsa era cam conservatoare în chestiunea opÈ›ionalelor, iubindu-le, dar cu condiÈ›ia să nu i se diminueze ei numărul de ore la clasă, manifestând astfel o concepÈ›ie în cel mai bun caz învechită; tradiÈ›ională, asupra predării, simÈ›ea chiar, în vecinătatea patologiei didactice, nevoia unui număr mai mare de ore pentru a preda acelaÈ™i conÈ›inut curricular, nu avea disponibilitate pentru lucrul în echipă, nici pentru depășirea cadrului strict al disciplinei dintr-o perspectivă novatoare, care să-i permită transcenderea curriculumului nucleu È™i accesul la plăcerea de a a-È™i preda opÈ›ionalul ei propriu, într-un divertis curricular configurând etosul È™colii tocmai prin opÈ›ionalele ei, obÈ›ionale, cum le trecea Vizdela-n condicuță. Deci de cum, după POMANA DE VIU a lui Dudiță, rămânând colaboratoare credincioasă la organele lui BuÈ›ai Autonomia locală È™i Radio Statornicia, dobândi prin canalul È™i reÈ›eaua Orbita TV, a holdingului RODIS & MARODIS, al generalului holist Vasea, o tribună de mai largă audiență, de nivel gubernial, ea declanșă o campanie de ajutorare a tineretului filocultural de pretutindeni. Auzind că Muzeul de Istorie al României e revendicat de PoÈ™tă, iar pe Biblioteca NaÈ›ională Centrală de Stat vor s-o refacă afaceriÈ™tii Bursă cum a fost, ea milita ca să se restituie localurile vechilor persoane juridice, cum e normal în uie, dar obiectele È™i cărÈ›ile de reală valoare să se depună la loc sigur, bine păzit, de exemplu la PiteÈ™ti, pe când ce prisoseÈ™te, adică 90 %, să se depoziteze simplu, ieftin È™i sigur diseminându-se pe la unitățile È™colare, înființându-se mici muzee locale cu biblioteci asociate lor, creându-se astfel o puzderie de cămine culturale funcÈ›ionale, răspândite uniform pe întreg cuprinsul republicii răsprofilor. Totodată, neuitând niciodată de unde s-a înălÈ›at pe piscurile consacrării, faptul jenant biografic c-a fost profă, ea seduse mai mulÈ›i megasponsori generoÈ™i, din Căgiurzia È™i din judeÈ›ele limitrofe, punând astfel în practică unul din principalele deziderate ale oligopedagogiei în accepÈ›ia ei străchinară, aceea de pedagogie ACUM, anume că astă nouă È™tiință de ramură nu e numai un discurs descriptiv de realități sărace, căruia i se asociază un tip de receptare amărât, ea este È™i un demers managerial activ, care dă soluÈ›ii de eficientizare în cadrul unei austerități bugetare pasagere între două intervale de succedare. Astfel, în plin centrul Căgiurziei, în acelaÈ™i local cu administraÈ›ia È™i casieria reÈ›elei de telecablu, s-a înfiinÈ›at Biblioteca Tineretului imena Răzvana Mihalache, de unde copiii supersupradotaÈ›i sau măcar supradotaÈ›i în dorinÈ›a lor de a le ieÈ™i viza, pot împrumuta cele mai recente apariÈ›ii È™i unde, la o sală cu cafea de elită cu aromă de femeie de casă oferită gratuit la discreÈ›ie celibatarilor, dar È™i familiÈ™tilor, de fraÈ›ii Filatov, intelectualii adulÈ›i poate citi absolut toată presulica care apare-n limba comună È™i e suficient de ațâțătoare-n prima pagină ca să fie trecută-n revistă, precum È™i principalele publicaÈ›ii străine, nemaifiind astfel cazul ca vreunul din cărturarii de la noi din gubernie să-È™i scoață permis de a citi tocmai la Academie, mai ales la Sala de Studii l, care È™i aÈ™a este destul de aglomerată. Dar această facilitate a noii cetăți oligoeducative, care a devenit capitala guberniei Pobreajen, este aproape neglijabilă față de altele două revoluÈ›ii locale! ÃŽn primul rând că reÈ›eaua Orbita TV propune tineretului degenerat, acela cu sete mai mare de a È™ti decât de a face, un pachet de programe străine, care poate dacă proprietarii lor ar afla, cel puÈ›in unii, ar fi sincer surprinÈ™i de ce audiență au la noi în stepuliță. Este vorba în principal de documentare cu conÈ›inut didactic selectate din ce se dă pe Animal Planet, Discovery, pe La Cinquième È™i pe ARTE, pe National Geographic, pe Knowledge TV, pe Travel, pe RAISAT Uno, pe Histoire È™i pe câte È™i mai câte, franceze, germane, britanice, americane, ruse, până È™i japoneze, preferându-se a se păstra limbile originale, pentru ca urmăritorii să se poată descurca când se va extinde È™i peste noi uie. Ceea ce unii beneficiari adulÈ›i au îmbunătățit cerând, de exemplu, să se scoată canalul de seară ARTE, că nu mai învață copiii la ora aia după el, È™i să se bage SHOW TV cu hrilere È™i muzică din spaÈ›iul cultural turc, È™i mai ales cu meciuri conÈ›inând È™i futboliÈ™ti de-ai noÈ™tri, ceea ce Răzvana bineînÈ›eles c-a implementat, reamintindu-È™i devizaei că numai sportul rege ne mai poate face fericiÈ›i! ba mărturisind sărbătorită-n direct de ziua ei gubernială că-n sânge-i tot vine acea străbunică ce sub otomani a rezistat prin cultură, menÈ›ionând că esenÈ›ialul rămâne particularitatea că numai tembelizorul poate È™terge, în condiÈ›iile eclipsei totale a cărÈ›ii, diferenÈ›a dintre sat È™i oraÈ™, dintre munca fizică È™i cea intelectuală, aducându-È™i aportul inestimabil la omogenizarea societății noastre de democraÈ›ie socială liberal-creÈ™tină de consumaÈ›ie. ÃŽn al doilea rând, NU, susÈ›inea Răzvana ca protagonistă a canalului cu cea mai mare milă de populaÈ›ie, nu e timp pentru fluxuri distractive, pentru zăbovit într-un divertis de seriale È™i de filme de familie, nici în hihiliză când alÈ›ii moare sau măcar suferă, ci trebuie să făurim printr-o procedură de urgență ceea ce în termeni străchinari se numeÈ™te cu realism cetatea postoligoeducativă, a educaÈ›iei postÈ™colare permanente, în care È™coala este acÈ›ionar cu 51 % È™i tembelizor, presulică, pârnaie, cartier, familie, câini, alba-neagra, totul… capătă UN PRONUNÞAT CARACTER DIDACTIC, aÈ™a că È™i noi pe Orbita TV o să reluăm marile parcursuri curriculare pe micul ecran, SUB FORMà DE CONCURSURI ATRACTIVE, pe bani, È›inându-ne teleelectoratul la curent cu progresele È™tiinÈ›ei, tehnologiei, economiei, cu evoluÈ›ia ecologică a planetei, cu marile mutaÈ›ii geopolitice, în genere cu cum e la alÈ›ii, È™i în special cu cuuum de-au reuÈ™it comuniÈ™tii-securiÈ™tii altora să facă occidentalizarea È™i ai noÈ™tri nu. DA, susÈ›inea Vanessa, cu lentile de contact mici È™i galbene ca două bobiÈ›e de muÈ™tar în locul sifoanelor, noi trebuie să exploatăm oportunitatea că de la Liceul Miciurin din Căgiurzia n-a luat nici unul bacul È™i, ostentativ spre toate forurile, să facem È™i TELEȘCOALà și să oferim la toate obiectele de examen meditaÈ›ii gratuite, asigurând tinerilor egalitatea de È™anse, dând o lovitură de moarte învățământului paralel, ciumei industriei meditaÈ›iilor, care a fost È™i din păcate încă mai este, cum observa È™i genialul oligopedagog Dudu Străchinaru principala pârghie prin care vipoii își asigură INVERSIUNEA VALORILOR în societatea noastră de consumaÈ›ie. Ehei, È™i cum ceea ce nu este expres interzis de lege, este permis de piață, cum observase juristul canalului, neobosita Răzvană iniÈ›ie un vast program de intermediere a intercunoaÈ™terii dintre adolescenÈ›i, È™i chiar puberi cu ritm de dezvoltare mai rapid, adunându-i prin jocuri È™i concursuri din diferite comune, itinerant, È™i expediindu-i în cupluri la reÈ›eaua hotelieră a oamenilor generalului Vasea, implicarea în această activitate de codoașă non-profit a învățării prin descoperire făcând-o ca, ca animal, să arate din ce în ce mai sexy ea însăși, încât, la vârsta lui, respectabilă, dar care, paradoxal, la bărbaÈ›i e chiar vârsta marilor nebunii niciodată regretate, om căsătorit demult blazat, cu situaÈ›ie socială, tată a trei copii proaspăt însuraÈ›i, el divorță subit È™i părăsi fără regrete funcÈ›ia de la inspectorat, unde se cam sictirise că-l contestau duÈ™manii nu după competență, ci după algoritm, făcându-se tot teleast, de pe un jilÈ› domnesc dând uichindal calificative (horror, bad, suficient, haraÈ™o, muy bien) în emisiunea Analiza analizelor la alÈ›i analiÈ™ti. Deocamdată, este luni pe la unÈ™pe, două zile după ce Universitatea Craiova a făcut 2-2 cu Rapid, lăsând tricourile de campioni steliÈ™tilor, când Moluscă trebuie să se scoale definitiv, să se radă, după ce mai de dimineață a făcut totuÈ™i ceai Inocenciei È™i a dat la porc, după care s-a întins la loc, lunea fiind cea mai obositoare zi, nu că-s ore multe, dar el cade È™i de serviciu pe È™coală, să-i supravegheze pe elevi, să-i păzească de exterior, greu la Drujba, dar È™i mai rău era la Căgiurzia cu cei de la Liceul Miciurin, că săreau gardul È™i se scăldau în apele leneÈ™e dar viclene È™i noroioase ca Nilul, Tigrul, Eufratul È™i Gangele, ale Spălăturii, sau să stai, ah! È™i să ai grijă să nu se calce unii pe alÈ›ii când își parchează maÈ™inile personale de licean! să controlezi dacă respectă locul pentru fumat ca loc numai pentru fumat È›igări, nu È™i droguri minore, È™i să le recomanzi cu respectul cuvenit față de care are, să nu intre la ore cu telemobile că deranjează raÈ›ionamentele altora! Scoase doar o spumă diamantină dintre măselele galbene de erbivor fumător, când Maricusa i-a luat capul de toarte È™i l-a clătinat È™i a zis că n-are sânge decât pe fund È™i că până nu s-o umple aproape de tot nu-i nici o primejdie, o mai chinuieÈ™te pe mă-sa, ei se duc cu PorÈ™oiul lui Leonardo, el are meci de polo, ea are lecÈ›ie de mers scenic, Genaro are de dresat-format niÈ™te câini. Vor reveni când vor primi faxul! AÈ™teptarea se normalizase cum e È™i cu eternizarea tranziÈ›iei. Numai porcul guiÈ›a de dor de stăpân, fiindcă nimeni nu-l scărpina ca el pe gușă, unde-È›i bagă jungherul! Și-n depărtări urlau a pustiu È™i a morÈ›iu, când bondocul Murugoi pe uliÈ›a CosmonauÈ›ilor, când scheleticul Kabîzdoh la forturi, ba le mai răspundea cu câte un nechezat demonic È™i Udaloi de la izba cu È™tiubeie a Staruhei Izerghil, în altă viață primar care nu impusese orar de plecare-n cursă È™oferilor, È™i iepÈ™oara Zurka, cea coruptă cândva la Garda Financiară, È™i ex-premierul Șaliapin de la teleguță, prigonitorul occidentalizării, È™i, cea mai tristă jivină între toate, căpauca Glinka, amintindu-È™i cum fura Bonobo Vizdelei câte-un iepuraÈ™ de-l da lui Buxtehude, dragostea ei de fată mare, ce dormea dus în cămăruÈ›a femeilor de serviciu, ca un nesimÈ›it! „CenÈ›ica, CenÈ›iÈ™or, Inocencia! – gemu el uimitor de clar È™i fără spume când ceasul cu ax prin gâtlejul prinÈ›esei britanice bătu unÈ™pe jumate, oră de start lunea spre Școala nr. 1 cu clasele I-VIII din Drujba. Și simÈ›i cum îi plesneÈ™te muÈ™chiul cardiac ca o coardă de contrabas, È™i auzi zgomote ciudate, deformate prin efectul Doppler sonor, poate guiÈ›atul porcilor din Novosibirsk, stupid, insuficient, mediocru, biniÈ™or, verigud, oligopărinte, oligoelev, oligoformator, oligoinspector, oligoministru, ascendent, ascendent, prinzând din urmă spiritele de glumă ale plopilor tremurători Populus tremula, dinspre Popas tăiaÈ›i de BuÈ›ai È™i părea că mergeau împreună, călăuziÈ›i cu o centură de castitate-n cioc de o cucuvea peruviană paca-paca, spre Anfisa Barabanova, la o bere regală verde Tuborg... Cine, mâncaÈ›i-aÈ™ familia? El È™i cu scheletele din grotă, de voise Filatov să-l poreclească Timiriazev, care a considerat clorofila veriga de legătură dintre Soare È™i Pământ, dar rebotezat, de Vizdela, Makarenko, deoarece avea coastele subÈ›iri È™i albe, parcă din paste făinoase, din macaroane È™i nu È™tia că demult Moluscă È™i cu NaÈ™pa îl botezaseră Stalin. Deci umbla scheletele lui Makarenko rânjind cu proful de bio Dudu Străchinaru pe sub plopii primarului BuÈ›ai È™i zicea marele pedagog de vagabonzi că de ce te răzvrăteÈ™ti, tinere nihilist? Nu vezi, mă golane, că ai dinaintea ta un zid ca al Casei Scânteii? Că prin organizarea judicioasă a terorii, formând È™i repartizând performant brigăzile de îndrumare È™i control, amenințând mereu cu È™omajul intelectual, schimbarea mentalității până la înzecirea muncii ar reuÈ™i chiar la o leafă cu mult mai mică È™i decât actuala, plătită cu întârzieri de cinci-È™ase luni, eventual în cupoane de cantină È™i-n produse ca orzoaica, meiul, ovăzul, hriÈ™ca, maniocul È™i kok-sagîzul tetraploid? Află, Străchinare că se poate È™i aÈ™a, deoarece acesta este sensul istoriei! „Nu de muncă mă cutremur! – se rățoia Dudu la eminentul pedagog sovietic, care făr-a fi ministru de tranziÈ›ie a înÈ›eles importanÈ›a supramediatizării poematice a activității sale. Ci de sărăcia mea! Că cât să-i dresez pe drujbenii mei să dea răspunsuri la băncile de itemi din uie, e fâs, dom’ le, față de câtă carte-am pompat eu în ei până-n descongestionare! Hiba-i că… NU MAI POCI, Anton Semeonovici! Am dat în cheromusofobie È™i… a’ ta e’ te!!! Am ajuns la SILà de eleviÈ™ori, de eleve chiar, de localul È™colii noastre oglindite-n Spălătura cea vioaie, de boxa mea de materiale, de colegi È™i de colege, de părinÈ›i, de factorii locali de la primărie, până È™i de arendaÈ™ii SISTEMULUI, prea deÈ™i pe micul ecran ca să nu te scârbească, È™i chiar de nevastă-mea, de purcica de CenÈ›ica, săraca, numai È™i numai pentru infirmitatea ei că e… tot formatoare, altminteri, prin obiectivele ei de referință în formă de pară, măreÈ›e de la natură, È™i prin aria ei curriculară tautologic conservată de parcă nu mi-ar fi dat să-i cresc È™i să-i aranjez pe Genaro È™i pe Maricusa, încă ar mai putea inspira, sărmana, pre mulÈ›i cantautori, poate È™i pe ăla de la Leipzig! Mai ales că din pricina EXCEPÞIEI DE LA REGULÃ, ea înfierbântă teribil fotoliile È™i taburetele pe care extrapolează dacă ne mai măreÈ™te È™i nouă leafa! Dar ce e cel mai rău e că mi s-a făcut SILà și de mine, ca resursă… umană a SISTEMULUI ăstuia de care îmi e de-a dreptul GREAÞÃ! GREAÞÃ! Nu mai sunt bun decât de formator, MalaÈ™a! Nu È™i de EDUCATOR, Vanesso! Plec! Fug la benzinărie, la Anfisa Barabanova, mă duc să-i ridic în morÈ›ii mă-sii tirbuÈ™onul de pe ciment È™i s-ascult ciovica paca-paca È›ipând din umbroÈ™ii tamarini!†„Astea-s conflicte trecătoare, tot atât de inconsistente pentru tine ca unele pasagere din trenul rentabilizat de-l prinzi mai gol din CuÈ›arida – îl dezmierdă cu tandreÈ›e Makarenko ca pe-un aurolac al pegrei mult amare. Te mai apucă sila, greaÈ›a, revolta până È™i de cadrul familial de la KatiuÈ™a, mă băiete, unde ai tabieturile tale, ai masa ta preferată, colÈ›ul tău favorit de privire la drum în aÈ™teptarea Solului È™i a BlagoveÈ™teniei că eÈ™ti creativ-inovativ, cum ai fost cu gândacii voÈ™tri de bloc, cu glanda antiperspirantă la canide È™i cu oligopedagogia… Dar revii! Te-ntorci etern după un ciclu, ca un perpetuum mobile, căci la o restructurare e ca cu ideea comunistă, care, dacă e să ne luăm după euroinspectoarea aia Katrina Djorkaeff-Tornado, a fost doar întinată cu păduchi laÈ›i, nu testată!… Cum-necum, SISTEMUL nu va pieri doar pentru că nu e bani sau că-l trădezi tu! Sensul istoriei rezidă-n formarea din È™i cu reziduuri juvenile a forÈ›ei de muncă a societății, adică buba e cine va munci ca să ne dea pensii… Indiferent de impactul noilor tehnologii educaÈ›ionale cu pereÈ›ii!… Deoarece, fără arhipelagul È™colar, societatea s-ar destrăma. AÈ™a că nu dispera de viitor, profesore! Nu mi te mai văita tu mie-n morÈ›ii mă-tii de salarii mici, fiindcă nici pe foamete de milioane de morÈ›i, ca-n războiul civil sau ca în colhoznizare-industrializare, nu s-a renunÈ›at la predare-învățare È™i educare-reeducare! AÈ™a că, neÈ™tiind tu, Dudule, hulubaÈ™ule, gândurile ascunse ale lui nea Fane Ciuvîrin sub pata aia roÈ™ie de pe chelie, nu te-apleca prea mult peste marginea catedrei, mai bine zi acolo un spasibo Vasea! , că de bine de rău eÈ™ti atârnat de-un È™tat de plată, scrie acolo Dudu Străchinaru pe el, dai cu pixul o semnătură È™i poÈ›i pleca la Gua È™i Cica pe la facultăți, cu banii sau, dacă ai datorii, măcar să-i vezi!†„Eu la iunie, Anton Semionovici, până-n meciul de la Lyon, România-Columbia, programat norocos de ziua lui Eminescu, încât biruim siguralmente, doar că numai cu 1-0, c-a fost poetul nepereche, eu mă duc din arhipelag!… Să-ncremenesc ca stănoaga asta È™i să-mi curgă sângele învolburat ca Spălătura, dacă nu m-am hotărât!… Și ce rău o să le pară la toÈ›i că nu mai e Străchinaru să facă lunea de serviciu pe È™coală! Și să negocieze cu ȘiÈ™u, cu Săbiuță È™i cu alÈ›ii de la KatiuÈ™a să nu mai intre-n local È™i să nu mai strige la geam băi câcaÈ›i în ploaie!, să se râdă cercopitecii, învățând prin revelaÈ›ie!†Tocmai în aceste momente de rătăcire spre Popas, sosi È™i doamna dresoare Străchinaru de la serviciu, găsind corpul fizic al soÈ›ului în echilibru termic cu dormitorul numărul unu, al PuÈ™ii, răcit până la temperatura camerei, iacă dar, ba chiar niÈ›el mai mult datorită unei evaporări discrete a apei plate subcutanate, cum e È™i când te cureÈ›i de ojă c-un diluant volatil, eterat ca sufletul, de ai o senzaÈ›ie răcoroasă, deÈ™i nu peste tot. Ea adusese deja cu anticipaÈ›ie pe Praskovia BukamaÈ™kina, în scopul ca să-l spele pe porcul de prof dacă se-ncăpățânase să-È™i ducă până la capăt funcÈ›iile de nutriÈ›ie, È™i, constatând că între ipoteza Genaro a unui chin reciproc îndelungat È™i varianta morÈ›ii de luni proorocite cu gura-i pehaÈ™oasă de bătrânul legist, se adeverise prognosticul omului cu experiență, admise necăjită nonsensul că băiatul ei nu e o valoare, iar fata nici atât, de unde inferă apoi corolarul fata mea, băiatul meu, de fapt nu sunt ai mei, deducând de aici, în finalul raÈ›ionamentului, c-a fost abandonată la Blocurile RuÈ™ilor să crească de una singură doi vampiri, È™i pe Skinner, ajungând apoi la paradoxul că sărăcuÈ›ii ei nici nu pot primi vestea cea mare, fiind plecaÈ›i la Valparaiso cu PorÈ™oiul lui Leonardo, după lână fină de alpaca È™i de vigonie pentru minunatele alfombras produse-n fostul colhoz, donat lor prin EXCEPÞIE DE LA REGULà de Iordanka Ciuvîrina! Și absenÈ›a lor fiind certă, merse dară blestemând greoaia Praskovie pân-acasă taman în fundul pădurii, la forturi, de aduse-n locul moÈ™tenitorilor direcÈ›i È™i incontestabili, o casetă unsuroasă de un soi de reapăn de lacrimi, Are tata doi copii, s-auză mortul, care poate râvnea să-i aibă miÈ™unând pe lângă rămășiÈ›ele sale terestre, precum È™i pe distinsa vrăjitoare Staruha Izerghil, s-o asiste să-l spele È™i să-i facă niscaiva farmece, pentru a nu se metamorfoza-n morÈ›ii mă-sii din dirig în vampir de eleve care se pregătesc să-È™i dea capa! După care delicate operaÈ›ii, Praskovia se retrase cu baba, c-avea de rânit la vacă, la lamă, la dromader È™i la bivoliÈ›e, de tocat È™tevie È™i kok-sagîz la raÈ›e, de dat hormoni de creÈ™tere la porci, de văzut de oiÈ›e, de iepÈ™oare, de quetzal, de marabu È™i de capre, rămânând să-l anunÈ›e pe Toska de săpat din vreme groapa lâng-a PuÈ™ii, È™i pe José-Maria de Piedád, de era argat la ei, să nu se angajeze-n altă parte pe miercuri cu asinul Șaliapin, de ratase utilizarea rezervelor ceauÈ™iste pentru atenuarea consecinÈ›elor sociale ale tranziÈ›iei, È™i cu teleguÈ›a, ci să pregătească iapa albă kirkiză Zurka È™i armăsarul negru baÈ™kir Udaloi, de niÈ™te funeralii cu camionul pe pneuri, slujba cea măreață, de vecinică pomenire, neîncăpând îndoială c-avea să fie săvârÈ™ită de părintele Ankifie la un preÈ› nepiperat. ar la teroriÈ™tii ăia de la È™coală, explodase-n plâns cu sughiÈ›uri doamna învățătoare adresându-se unor categorii È›intă, să nu le spui, Praskovie, nimic, că nu merită, fiindcă ei l-au adus pe Dudulac în starea asta de nu mai e bun de nimic, netrecându-l pe listă la salariu de merit È™i punându-i sub semnul întrebării până È™i norma-ntreagă, în contextul înfierării biologiei sale ca disciplină agresivă față de potenÈ›ialitățile formative intrinseci ale copiilor, revendicând ea încărcarea memoriei, cum Fafulea pe Șaliapin, cu un bagaj voluminos, jerpelit È™i greu, de cunoÈ™tinÈ›e moarte, în cârdășie dealtfel cu fizica, chimia, istoria, geografia È™i altele. Femeia de serviciu promise să tacă, jurându-se că să nu câștige la loterie, însă alertă pe toÈ›i din clasă-n clasă, năpustindu-se-n contradictoriu jelind È™i rupându-È™i smocuri de păr că i-a părăsit bietul domnul Străchinaru, aÈ™a că în afară de Didina Arnăutu, care-È™i crease cu sabia autoritate să È›ină-n frâu o È™coală-ntreagă, de nici nu se cunoÈ™tea că nu e profesor în clasă, cu mic cu mare, indiferent de încadrarea la normă-ntreagă, de plata cu ora, de grad È™i cumulul de funcÈ›ii, de tranÈ™ele de vechime, de coeficienÈ›i de ierarhizare, de sporurile de depărtare, de diferite instrucÈ›iuni È™i precizări metodologice privind aplicarea diferitelor legi; decrete, ordonanÈ›e sau omenuri relative la diferite adaosuri È™i indemnizaÈ›ii în legătură cu diferite ordine, titluri È™i medalii sau gradaÈ›ii de merit, excelență, eminență sau genialitate, care mai repejor, care alene, o porniră cu toÈ›ii spre Blocurile RuÈ™ilor la o oră de prânz, total nepotrivită vizitelor între oameni săraci. CenÈ›ica, mai palidă ca oricând, sta-nmărmurită-n fotel, cu obiectivele cadru alea verzile ale ei focalizate pe domnul Străchinaru ca pe micul ecran când dă noile preÈ›uri scumpite, prin mintea-i răvășită de durere derulându-se un divertis de suvenire, întreg universul ei afectiv, motivaÈ›ional È™i atitudinal stând adiba să identifice valorile contextului funebru È™i să le internalizeze, pentru a-È™i înstructura, destructurându-l pe-ăla al căsniciei apuse, un sistem axiologic care să-i faciliteze după doliu – È™i după schimbarea mentalităților opoziÈ›iei la schimbare – să se reintegreze dinamic, ca văduvă, în societate, optând eventual pentru forme nouă de profesionalizare, care exclud ca stil de muncă delăsarea, indolenÈ›a, superficialitatea, lipsa de respect pentru cuvântul dat, deoarece din aceeaÈ™i leafă ca’ nainte nu mai era de trăit decât dacă-È™i abandona pruncuÈ›ii, cum perpetuu se reiterează la È™tiri că se mai întâmplă cu anumite mame mobile, spre deosebire de care însă ea, ca mamă fixă, merita să-i aprobe generalul Vasea un spor rural de suprasolicitare neuropsihică, deoarece parcă abia ACUM realiza, c-un fel de surprindere retro, că întâlnise-n viață o personalitate de marcă, un sistem expert uman de excelență, care numai la Drujba în câțiva ani fundase oligopedagogia È™i continuase până aproape de finalizare È™i brevetare cercetările multiple, ortobiologice, asupra celor MINIMUM ZECE TIPURI DE INTELIGENÞà ALE PÃDUCHILOR LAÞI, iniÈ›ializate cu Saltîciha la Căgiurzia, punându-È™i la contribuÈ›ie capacitățile de explorare / investigare pentru a strânge sub formă de fiÈ™e informative probe È™tiinÈ›ifice că înmulÈ›irea excesivă a canidelor noastre comunitare conduce la privarea felinelor de subsol de la a-È™i mai face coÈ™ul zilnic fie È™i ocazional pe la ghene È™i tomberoane – unde intră tot mai des È™i omul amărât în concurenÈ›a pentru securitate alimentară – încât pisica liberă, nestăpânită, dispare ca specie autonomă-n ecosistemul urban român, ceea ce atrage inexorabil înmulÈ›irea explozivă a rozătoarelor în biotopul pe care minifelinele-l monitorizau È™i echilibrau, consecinÈ›a fiind că prin concurenÈ›a pe aceeaÈ™i hrană, È™oriceii È™i guzganii, înmulÈ›indu-se la nesfârÈ™it, dispărând fidbecul, aplică involuntar o lovitură terminatoare gândacilor de bucătărie negri sau roÈ™ii, nepreferenÈ›ial, ale căror populaÈ›ii suferă mutaÈ›ii lichidatorii în sens descrescător exponenÈ›ial, spre marea satisfacÈ›ie a gospodinelor profane, care n-au avut parte de un Foma AkimuÈ™kin să le bage încă de eleve-n căpÈ™or principiul feminist că, din oroare de vid, ViaÈ›a / Natura-Mamă umple imediat È™i implacabil această nișă ecologică rezervată insectelor È™i artificial vacantată, dealtfel presulica scrisă È™i electronică semnalând deja cititoarelor din tot mai multe oraÈ™e È™i municipii înmulÈ›irea dramatică, unde-au dispărut pisicile È™i gândacii, a păduchilor laÈ›i, cunoscuÈ›i vectori ai unor maladii antropice pasibile a împovăra încă È™i mai mult bugetul È™i aÈ™a anemic al sănătății. CenÈ›ica, mai albă ca oricând, sta, iacă dar, parcă fără viață pe fotoliul PuÈ™ii, nesimÈ›ind că e cu aria curriculară pusă pe un pliculeÈ› de borÈ™ magic, adăsta încălzindu-l, cu telecomanda-n mână È™i cu obiectivele cadru focalizate delicat pe domnul Străchinaru ca pe micul ecran, prin mintea-i răvășită de durere È™i chinuită de memoriale centrifugându-se o tornadă de asociaÈ›ii È™i conexiuni bizare, degetele ei butonând în neÈ™tire, parcă aÈ™teptau să mai clintească ceva în repauzatul prof. Iar primele colege ce-o-mpresurară È™i o scotociră, mai mult ale lui decât ale ei, care-nvăța-n È™chimbul de dimineață pe-ăia micii, avură a constata că-n urma È™ocului trecutului, proaspăta văduvă nu mai înÈ›elegea nimic după auz È™i trebuia să i te adresezi în scris, înfiripându-se astfel un șăgalnic joc de rol emițător-receptor, de tip față-spate însă, fiindcă ea nu că nu manifesta curiozitate de dialog, ci pur È™i simplu nici n-o interesa partenerul colectiv de comunicare, ba chiar dădea semne a nu sesiza nici măcar ritualul preliminar practicat de acesta în vederea angajării negocierii, un ritual din care de altminteri nu puteai decupa didactic decât formule situaÈ›ionale banale, niÈ™te cliÈ™ee tocite de prea multa folosință în fluxul verbal funerar drujbean bimilenar. „Fata asta –observă cu milă după ce-o mirosi domnul director Teofan Davidovici Filatov È™i se miră de aroma ei de vitamine, de incunabile, de emulgator È™i de petardă nefolosită – È™i-a pierdut, cel puÈ›in temporar, stressată de prăbuÈ™irea puterii ei de cumpărare, capacitatea de inserÈ›ie socială È™i tare mă tem ca nu cumva, obsedată de EXCEPÞIA DE LA REGULÃ, de iluzia cum că ea, ca fată răsfățată a PuÈ™ii, merita altceva de la tranziÈ›ia asta, că adică ea e mai distinsă decât celelalte cadre… didactice egal probabile, Corelo, mie mi-e să nu comită anumite infracÈ›iuni de nonsens È™i să ne strice imaginea È™colii, s-aducă canalele È™i canaliile de înÈ›eleg să exploateze antiintelectualismul românesc, tocmai când este să fim evaluaÈ›i pentru punctaj È™i ierarhizare pe judeÈ› înainte de Mondialele la Futbol! AÈ›ine-te tu cu discreÈ›ie prin preajma ei È™i, dacă e ceva, cheamă-l pă mobil pe SaÈ™a cu gipul!†„Eu sunt oaia clonată Dolly È™i n-am nici un pic de personalitate când zice Corela ceva la împărÈ›itul copiilor! Mi-i ia pe care vrea ea!†– i-o întoarse fragila văduvă, fixându-l stăruitor în cătuÈ™ele verzi ale obiectivelor ei cadru pe imprudentul ce făcuse vorbire de gipul iubitului duÈ™mancei ei. „Ce mai, dragilor – hotărî Ciomolunga – nu se zăreÈ™te luminiÈ›a de la capătul tunelului È™i am impresia că va trebui să punem mână de la mână È™i să cumpărăm un sicriu din nothofagus sau din araucaria colegului nostru, că de mahon, nu È™tiu dacă se merită, deoarece vă rog să vă amintiÈ›i că nu l-am votat să fie propus pentru salariu de merit!†Bonobo ar fi vrut să protesteze că nu era cazul să-i mai vâre-n cheltuieli ruinătoare pe niÈ™te colegi jegoÈ™i, dar nu se putea sluji de gura lui de explicase-demitizase atâtea miracole cu ea, fiindcă toată musculatura comestibilă i se fezanda deja – spre satisfacÈ›ia upercutclasului vânător – îi intrase-n fermentaÈ›ia culinară care-n trei-patru zile dă la sub 16 grade mirosul nu putrid, ci acid, adorat de canibalii gurmeÈ›i, care eviscerează vânatul om matur, ca pe cerb sau pe mistreÈ›, iar la cel preÈ™colar doar îi înÈ›eapă cu o andrea maÈ›ele, ca la fazan sau iepure, în caz de caniculă grăbindu-se însă fezandarea asta c-un baiÈ› din VIN îndoit cu apă, coincidență la care va cugeta cu frică È™i cutremurare părintele Ankifie, stropindu-È™i el însuÈ™i cu VIN la groapă adversarul darwinist. „Îl aducem imediat de la mine de la Raketta! – explodă cu entuziasm comercial nea Fane Filatov, omițând să menÈ›ioneze că dacă s-ar fi comandat un coÈ™ciug din esență de araucaria la Statornicia, BuÈ›ai ar fi pus la dispoziÈ›ia familiei îndoliate microbuzul gotic al primăriei, cu Zigotul la volan, cioclu înnăscut, niciodată neras. Iar băniÈ™orii… cine contribuie, îi strânge Vizdela la leafă! Asta este! Nu se poate să ne stricăm imaginea de purtători de catalog, fiindcă È™coala nu este suspendată undeva deasupra societății, ci ea este, dimpotrivă, un factor constitutiv al cetății!†„Al cetății oligoeducative!†– aprobă cu încântare vizibilă È™i cuminte CenÈ›iÈ™or, aruncând telecomanda cât colo, semn că solidaritatea colegilor o ajută să nu mai aibă nevoie de Moluscă. „Bun! Noi luăm coÈ™ciugul achitându-l la leafă, dar fiecare clasă – hotărî Ciomolunga aproape bătând cu pumnul în lada de la studio – să strângă până mâine bani de câte-o coroană sau măcar de-o jerbă, cei de după-amiaza, iar dintre cei mici, măcar ai lui CenÈ›iÈ™or, că urma să le fie el dirig… Să se ocupe Muriela È™i Sorela! Apoi, după ce se aranjează catafalcul, să vină copiii frumos încolonaÈ›i, însoÈ›iÈ›i de dresor sau de alt prof, cu bucheÈ›ele È™i cu lumânări È™i să înconjure, pe aici, pe aici, pe aici-È™a… È™i să iasă solemn pe acolo! Iar în ziua înmormântării, perechi-perechi de elevi să fie dinainte instruite pentru coroane, alÈ›ii pentru cruce, prapur, sfeÈ™nice…†„Mai vorbim la È™coală, Veturie! – i-o tăie directorul, strivindu-È™i scârbit È›igara, brusc preocupat de ceva. Acum să ne-ntoarcem să ne continuăm orele, pentru că cadrele didactice vin È™i se duc, dar procesul instructiv-educativ È™i formativ se reiterează la nesfârÈ™it vizându-È™i propriile finalități sociale È™i È™-aÈ™a s-a bulversat tot trimestrul ăsta nu È™tiu cum dracu, È™i o să mai avem întreruperi, È™i se anunță brigăzi până-n ultima săptămână, după toate testele de progres, la recapitularea-evaluarea finală, sumativă, cea din urmă, de apoi!†Se gândise de fapt că n-are dreptul să decidă singur în Drujba într-o problemă atât de delicată, mai ales că după declararea cheromusofobiei, popa Panda informa îngrozit celula de criză că apăruseră duminică dimineaÈ›a la biserică fenomene negative în rândul populaÈ›iei, provocate de o nesănătoasă, anume de MalaÈ™a lui Harneală, care c-un fior mistico-justiÈ›iar sinistru instigase pe femei că alde GăluÈ™că apărase eroic pe fata ei Esmeralda de un examen la oral, care unde se mai pomenise înainte până să desfiinÈ›eze ăștia uniformele? Dimpotrivă, scris este să ne pierdem în cincizeci de ani literatura, în două secole limba È™i în anul 2298 orice amintire, iar GăluÈ™că s-a opus, însă i-a luat Dumnezeu mâinile È™i picioarele, zace la pat È™i doar se beleÈ™te la tembelizor. Ãștia ai lui Ciuvîrin, ai lui Filatov È™i ai lui BuÈ›ai È™i care s-au mai înălÈ›at în Drujba în ultimul timp, ăștia, vipoii, l-au nenorocit, că era ca un părinte cu cercopitecii, nu lua-n seamă care-i bogat, care-i sărac, numai când era CaliÈ›oiu director am mai avut aÈ™a om, pe unul Foma AkimuÈ™kin care…†„Să meargă Salvador de la butelii pe la tâmpita asta! – făcuse spume BuÈ›ai. Și să-i pună-n vedere să-È™i bage minÈ›ile-n cap, ca să nu i le bag eu în altă È™andrama! Cât priveÈ™te însă cum trebuie poporul să perceapă È™tirea că un jeg de prof È™i-a permis să ridice mâna asupra lui Fedul al Iordankăi, cel mai benefic e să reactivăm echipele de la alegeri È™i, pe-ndelete, de la om bogat la om sărac, să lămurim proÈ™tii, băi, că dacă, provenit È™i intelectual pe deasupra! ăsta a-ndrăznit să dea-n Frecardo, păi atunci ce să mai vorbim de dilema de la pământul PuÈ™ii! Se bazează el pe ceva! Cu oamenii lui din PorÈ™oiul de BucureÈ™ti, cu portbagajul zăngănind de răngi È™i săbii, GăluÈ™că ăsta ar fi-n stare să conteste toate reconstituirile È™i chiar constituirile de drept de proprietate pe terenuri, tocmai când, cum-necum, deocamdată marea majoritate ne-am cam aranjat! AÈ™a-ncât, drujbene-drujbene, ia aminte că nu e bine să fii văzut la-nmormântarea acestui golan jegos, care a penetrat în averea lui nea Mielu È™i a PuÈ™ii ca un manager de stat, gestionând-o de-a falimentat-o de s-a ales praful de ea!†În aÈ™a context, domnul director Filatov, la È™coală, întorcându-se toÈ›i colegii tare impresionaÈ›i, reluă problema algoritmului funerar îmbinând-o cu a protocolului rezervat amenințării cu brigada, lămurindu-ne că, da, să cerÈ™im băniÈ™orii de coroane È™i jerbe de la părinÈ›i prin copilaÈ™i, dar numai formal, nu pe bune ca pentru Fondul Școlii când îi È™antajăm că nu le mai semnăm de alocaÈ›ii, fiindcă se apropie serbarea de sfârÈ™it de an È™colar È™i n-o să ne-ajungă de premii (care nu-i obligatoriu să fie neapărat cărÈ›i!) È™i apoi de tăiat lemnele È™i de curățenie, iar cetățeanul nu agreează să dea bani de mai multe ori, cum uite că È™i noi, în fond, ne-am pripit oferindu-ne la sicriu, care era obligaÈ›ia cui îi rămâne casa, È™i acum ne e greu să mai strângem È™i pentru o coroană ca din partea noastră personală a colegilor care l-am apreciat È™i l-am iubit! Altfel, râde Drujba de noi!†Fu ca un duÈ™ rece la maternitate acest din urmă adaos, mai ales că-n peisajul natural È™i antropic al Drujbei apăruseră din senin niÈ™te nori ploioÈ™i cu sugestii de asfixie albastră a întregii stepe. Urmarea politicii mezelclasului comunal de persecutare a memoriei pedagogului care a vrut să formeze moral pe Frecardo, fu că diminuă drastic numărul cadrelor care au revenit cu lumânare pe la Blocurile RuÈ™ilor, fenomen observat cu neliniÈ™te de Moluscă însuÈ™i, instalat solemn, în sicriul cu miros reconfortant de rășină de araucaria, doar de Praskovia È™i de José-Maria de Piedád, care l-au spălat È™i bărbierit pentru a doua oară, respectându-i scrupulos cheromusofobia, deÈ™i ar fi putut să-i dea cu uÈ™urință un surâs implementându-i un pix gros, alb, cvadricolor, între obraji. Cât despre vecini, în afară de NaÈ™pa, alÈ›ii nu avea să-l deranjeze, pentru că socră-su, nea Mielu Romero, obÈ›inuse doar cu mari intervenÈ›ii apartament în acest bloc în care locatarii din tată-n fiu se ocupaseră iniÈ›ial cu întreÈ›inerea tancurilor de ocupaÈ›ie, apoi lucraseră pe la staÈ›iuni de maÈ™ini agricole È™i tractoare sau pe la combinat la Căgiurzia, având cu toÈ›ii categorii înalte ale unor meserii reale, reflectate-n faptul că o mare parte din timpul pe care ar fi trebuit să È™i-l consacre plăcerilor solitare ale lecturii de beletristică, ei È™i-o petreceau pe sub automobile, gâdilându-le-n fel È™i chip, cu lada de bere la îndemână lângă casetofon, aÈ™a încât, cum el n-avea È™i se È™i vedea pe botul lui uscat că È›ine È™i regim ca să dea la copilaÈ™i, ba mai declarându-se partidul partidelor È™i o emanaÈ›ie a clasei muncitoare, fără excepÈ›ie, nu-l saluta nici unul È™i nici măcar nu-i răspundea la tentativa lui timidă È™i umilă de Zdravstvui! ca să nu-È™i închipuie cumva că dacă È›ine cărÈ›i e È™i mai deÈ™tept, tratament care se suspenda – È™i nu întotdeauna! – doar dacă-È™i aveau urmaÈ™ii o vreme la CenÈ›ica sau la el în clasă, până să se orienteze È™i să devină È™oferi pe TIR, maiÈ™tri, ospătari, cuafeze, poliÈ›iÈ™ti, popi, pădurari È™i tot aÈ™a, încât de pe poziÈ›ia de superioritate a posesiei unei meserii reale, automatic refuzau È™i aceÈ™tia să mai salute, ceea ce impulsiona cuplul Străchinaru să imagineze strategii didactice cum să nu mai fie familia lor o ruÈ™ine pentru Blocurile RuÈ™ilor. Și nu găsiseră soluÈ›ii performante până la sfârÈ™itul ediÈ›iei 1997-1998 a campionatului, aÈ™a că, fără colegi, fără Filatov cu sicriul, fără Veturia cu jerbele È™i fără Ninel CaliÈ›oiu, care intrând cu popa Panda a întrebat, realist È™i matur, pe Inocencia, că mă copii, da’ bani aveÈ›i, mă? rămânea Moluscă neîngropat! Iacă dar că miercuri pe la prânz, nesăpând nici o groapă Toska BukamaÈ™kin, din ordinul Inocenciei să nu strice cumva gazonul amazonian din firicele de iarbă comestibilă yuyitos, panseluÈ›e catifelate È™i smocuri aspre de opÈ›ionalul-È›igăncii, de lângă cavoul PuÈ™ii, veni José-Maria de Piedád, zis Fafulea, zis Celmare ca È™ef de cameră, cu iapa albă kirkiză Zurka stând să fete la efort sau la emoÈ›ii puternice È™i cu armăsarul negru baÈ™kir Udaloi la camionul pe pneuri al groparului È™i cu popa Ankifie È™i cu niÈ™te femei îndoliate, nu multe, între care alea de la È™coală nu erau coÈ›openite pe toace înalte negre, ci le aveau roase È™i scâlciate, dar măcar nu erau pârlite la față È™i nici nu jeleau cum jelea MalaÈ™a Bibikova pe badigardul cinstei fetei ei, ca È™i cum numai ea l-ar fi constrâns pe defunct la EXCEPÞIA DE LA REGULà și n-ar fi fost aici vinovăție colectivă ca dintotdeauna pe meleag. Directorul Teofan Davidovici Filatov păstra legătura permanentă cu generalul Vasea È™i ne anunÈ›a progresiv că are promisiuni că vin la funeralii, de la Căgiurzia, cu microbuzul primăriei, într-o delegaÈ›ie condusă chiar de excelenÈ›a sa, severa inspectoare de specialitate Saltîciha, care verifică-n cataloage cu lupa textilă să nu modifici note pe câțiva pesos, doamna Korobocika, a cărei simpatie pentru CenÈ›ica era de notorietate, doamna Kabaniha, inspectoarea teritorială de română, măritată c-un doctor legist È™i lucrând cu Vanessa noastră la un eseu „Arta înjurăturii: asemănări È™i deosebiri între pedagogi È™i chirurgiâ€, apoi un vechil bătrân dintotdeauna însărcinat cu resursele… umane, să lămurească reîncadrarea pe catedra atât de tragic vacantată, un arendaÈ™ din minister expert în geogravarză de Bruxelles, sosit în gubernie pe urmele unor reclamaÈ›ii, directorul Casei Corpului Didactic, inspectoarea formată pentru formarea continuă a formatorilor peste formarea iniÈ›ială în funcÈ›ie de nevoile de formare È™i reciclare până la perfecÈ›ionare ale fiecăruia, inspectorul de protecÈ›ia muncii, ca nefiind lămurit încă dacă n-a fost cumva un accident de muncă apariÈ›ia cheromusofobiei la un salariat care trebuie să facă față nonverbală la explicaÈ›ii acasă pe ce i s-au dus banii, jurista È™i economista inspectoratului, cineva de la Garda Financiară, cineva de la Prevenirea È™i Stingerea Incendiilor, o calamitate de la protecÈ›ia împotriva inundaÈ›iilor, zaiului, catastrofelor È™i războaielor, cineva de la Sanepid (să vă faceÈ›i rost de micro care nu v-aÈ›i făcut!), precum È™i numeroÈ™i profesori metodiÈ™ti, plus, previzibil, ziariÈ™ti È™i reporteri de la presa tipărită È™i electronică, locală, municipală, gubernială È™i republicană! Știre consternantă care produse, fără a fi umflată cum că e È™i eurodoamna Katrina Djorkaeff-Tornado printre oaspeÈ›ii megadelegaÈ›iei, o panică de nedescris în Școala nr. 1 cu clasele I-VIII din Drujba, un mixaj de reÈ›inere, prudență È™i retractilitate, nemergând la Blocurile RuÈ™ilor, în special de frica presei, care exploatând ura È™i dispreÈ›ul unor segmente ale populaÈ›iei pentru cadrele didactice, scrisese ultima dată despre Fiokla Malafeevna de la CuÈ›arida că are È™coală de curve acolo, È™i eleve, È™i profe, È™i că dacă closetele nu sunt regulat spălate de femeile de serviciu, atunci să le spele chiar directoarea, cu mânuÈ›a ei, că nu e la menopauză È™i n-are lipsă de calciu sub pălărioară, nu să sufere copilaÈ™ii, aÈ™a că pe lângă cei de dimineață toÈ›i, ei nemaiavând ore, de după-masă veniră s-o consoleze pe Inocencia doar Vanessa, Haritina, Vizdela È™i înlăcrimatul Ninel CaliÈ›oiu, care umblase mult pe la primărie să scoată actul de deces al defunctului È™i nu găsise pe Cachita Dolores de la starea civilă, dar minÈ›ise pe popă că da, are spravka de moarte a tatălui orfanilor Genaro È™i Maricusa! Dar È™i aceÈ™tia, sosiÈ›i cu exactitate matematică la ora convocării, È™edeau mai bucuroÈ™i departe de cadavru, la intrarea în bloc, în curticica plină de nalbă, troscot, beladonă È™i floricele alb-gălbui de zefirul-porcului, unde Leonardo È™i Genaro făceau spume că devastaseră copiii uliÈ›ii PorÈ™oiul, unde scria cu caractere metalice DACIA, mai rămânând scris CIA, iar unde scria cu fonturi din plastic ROMANIA nemaicitindu-se decât alb pe albastru MANIA. ÃŽn aceste condiÈ›ii, sărmana Inocencia, precum Genaro cu talentul lui de a mima o salvase să ia cheromusofobie de la Bonobo, acum găsi un sprijin sufletesc la fată, la Maricusa. Orfana avea o cutiuță transparentă È™i sunătoare de bombonele Tic-Tac, albe ca niÈ™te bobiÈ›e de fasolică, È™i consuma fără încetare, fiindcă-i era greață de mort nu ei ci la PuÈ™ica din burtică, ce parcă abia aÈ™tepta să ia viaÈ›a în primire, cu bucuriile, cu necazurile È™i mai ales cu loviturile ei de teatru, de palat È™i de cort, pentru care e mai fraier. Dar în realitate Moluscă nu mirosea a nimic să îngreÈ›oÈ™eze pe cineva, fiindcă È›inuse destul regim la viaÈ›a lui, măcar până la destrăbălarea de Unu Mai recent, de la care i s-a tras È™i nenorocirea. El ACUM era bucuros că fata lui i-a luat în posesie ceasul elveÈ›ian, de-l avea de dinainte s-o facă, È™i cu două degete de la cealaltă mână îl căuta-n gură, dacă iese măseaua aia de aur sau nu. ÃŽnsă observând că Genaro lipsea, repauzatul se temu pesemne că nu se va mai face ieÈ™irea din indiviziune pe moÈ™tenirea acelei reconstituiri de molar sau, dracu È™tie, avu o resurecÈ›ie a instinctului de proprietate, care e ultimul ce dispare, È™i nu găsi alt semnal în puÈ›inul său arsenalul semiotic rămas disponibil decât a râgâi uÈ™urel a protest È™i, mirată, mută-n durerea ei până atunci de multe minute, CenÈ›ica zise în clar: „Ce faci, fa, acolo?†„Ii bag ceasu-n cavitatea bucală – reproduse fără să clipească ce-auzise È™i ea poantă pe la tembelizor Maricusa cea isteață – să miroasă tăticuÈ›u a Tic-Tac mentolat când i-om da ultima sărutare!†Iar mă-sa izbucni într-un râs ca de telespectatoare, ca îngeresc de angelic recepÈ›ionat însă de domnul profesor Dudu Străchinaru, căruia deja nu-i mai călca aÈ™a de bine capul ciocănelului pe nicovală în urechea mijlocie, din pricina deteriorării garniturii È™i a ruginirii contactelor. Atât de fragedă, făcându-È™i vânt cu-n evantai, din faxul de condoleanÈ›e de la soru-sa Koala de la Sydney, că pe-ăla de la curva de Daria Nikolaevna Saltîciha îl făcuse bucăți-bucățele! o găsi părintele Ankifie È™i, la gândul natural că ce soÈ›ioară valoroasă – cu aÈ™a obiective cadru verzi, fără pereche-n toată enoria, cu aÈ™a ațâțătoare-n formă de pară obiective de referință de importanță gubernială È™i cu aÈ™a arie curriculară de să te-ncălzească È™i mort, unicat pe republică – pierde pe vecie fratele Bonobo, se lăsă pe-un taburete È™i plânse cu È™iroaie multiple de lacrimi, în van canonindu-se José-Maria de Piedád cu dojana agitând biciul È™i domnul CaliÈ›oiu cu îndemnul È™i domnul Marinică Drujbescu invocând optimismul pedagogic că toate cele ce-s, sunt întru învățătura omului, că până la urmă prinseră a boci È™i ei prin contaminare. Iară dacă bărbaÈ›i în toată firea È™i hârÈ™iÈ›i făceau aÈ™a urât, ce să mai vorbim de MalaÈ™a Bibikova, de Praskovia BukamaÈ™kina, de Aculina Jevakina, de Staruha Izerghil È™i de celelalte cernite muieri drujbene! Că o atât de nobilă È™i nemaiauzită jale explodă din Blocurile RuÈ™ilor, că se auzi nu până la KatiuÈ™a peste drum, ci tocmai la discotecă la Raketta È™i tinerii clienÈ›i, profund impresionaÈ›i, nu că dădură staÈ›iile din volum mai surdinizat, ci le deconectară cu totul, exprimându-È™i È™i ei în această situaÈ›ie-problemă un deosebit respect-regret că pe drum avea să treacă, în camionul funerar cu o roată mai dezumflată, sicriul scufundat în flori al unui cadavru didactic! Dealtfel, frumoasa doamnă Inocencia Străchinaru, serafizată demult prin pasionata, ardenta, disperata căutare a EXCEPÞIEI DE LA REGULà – pentru care o condamnau È™i colhoznicele, È™i dăscăliÈ›ele, că doborâse cu aÈ™a strategie de virtute un măciucar ca Dudiță! – nu delegaÈ›ia promisă de General lui Filatov o aÈ™teptase după douășpe, ci anumiÈ›i copii nenorociÈ›i din clasele de dimineață, pe care-i È™tia ea că le luceÈ™te foamea-n ochi, ba chiar È™i leÈ™inau câteodată albi ca varul, purtând echimoze de la părinÈ›ii lor alcoliÈ™ti. Tocmai pentru ei făcuse punguÈ›e cu diferite sortimente de dulciuri, deci coborî surprinzând toată asistenÈ›a, le împărÈ›i echitabil È™i imediat îi goni acasă la meci, la finala Cupei de pe Lia Manoliu, să nu mai treacă, necăjiÈ›ii pământului, È™i prin È™ocul unei înhumări de prof. Și nu se mulÈ›umi doar cu atât! Când cortegiul se urni, țârcovnicul José-Maria de Piedád È™fichiuind pe Udaloi È™i pe Zurka cu putere, ca pe niÈ™te foÈ™ti miniÈ™tri care au tergiversat occidentalizarea educaÈ›iei È™i nu ne-au mai mărit È™i nouă leafa, iar Leonardo claxona sinistru din PorÈ™oi È™i purcelul Skinner guiÈ›a a secetă È™i foamete din cotecior, Murugoi întâi, apoi Kabîzdoh È™i, după ei, toÈ›i câinii aÈ™ezării cernite contaminându-se de urlau a pustiu È™i a morÈ›iu, ea merse-n capul coloanei la Săbiuță, care purta prapurul, la ȘiÈ™u de ducea crucea grea a apostolului È™i la MalaÈ™a cea cu coÈ™ul cu prosoape È™i colivă È™i colaci È™i Busuioacă de Bohotin, explicându-le cu o voce È›ivlită È™i autoritară, că în ce priveÈ™te parcursul, să devieze neapărat pe la primărie, chipurile cu limbă È™i blestem de moarte Dudu lăsând, ca pe la a È™colii poartă metalică verde È™i scârțâitoare să nu-l mai plimbe cei vii, el propunându-È™i cu nobleÈ›ea-i È™i modestia caracteristice a nu distorsiona cumva ca cadavru… didactic procesul instructiv-educativ aflat în plină derulare la acea oră de vârf! „Adică s-o luăm direct tranÈ™ant spre sfânta biserică È™i cimitir?†– dădu din umerii oblici de durere È™i-ntristare popa Panda, deÈ™i È™tia bine ce discurs documentat își pregătise toată noaptea Teofan Davidovici, scotocind cu Vizdela în arhiva È™colii, recitind diferite procese-verbale È™i adiÈ›ionând calificative È™i aprecieri de pe la inspecÈ›ii È™i acÈ›iuni, dar se gândea È™i că mai are de slujit un mort È™i că riscă să piardă finala Cupei României, care ar fi permis Rapidului să-È™i ia o strălucită revanșă pe Lia Manoliu, în faÈ›a preÈ™edintelui de la noi din republică, pentru ce necaz cu un 2 –2 pătimise la Craiova sâmbătă din partea universitarilor, antrenaÈ›i de un produs al futbolului iberic. AÈ™a că nu obiectă nimic femeii orbite de durere, CenÈ›ica Străchinaru, una dintre cele mai răzbunătoare din literatură, ce iar își amintise de nedreptatea ucigătoare cu salariile de merit, de sâcâielile recente cu încadrarea pe 1998-1999 pe bază de lupte între titularii ariei curriculare Matematică È™i ȘtiinÈ›e, cine apucă ore aici È™i cine ia completare cromatică la CuÈ›arida de la Fiokla Malafeevna, desen, tehnologie, consiliere sau cultură civică, dar mai ales rememoră ea cât i se enervase Dudiță de recuperarea de Unu Mai muncitoresc, când inspectoratul judeÈ›ean È™i conducerea È™colii îi băgaseră familia la cheltuieli devastatoare, fatale, cu inconÈ™tienÈ›a îmbogățitului care când intră-n megabigul de marmură È™i ia căruciorul inoxidabil, nu se uită la preÈ›ul delicateselor ci doar dacă e marfă ce se autoserveÈ™te ca să servească ulterior din ea cu cei dragi, rafinându-È™i ades senzaÈ›ia cugetând la care n-are în viaÈ›a aceasta! Dintre toÈ›i cunoscuÈ›ii prezenÈ›i, doar Udaloi, armăsarul cel negru baÈ™kir, păru a avea ceva cu totul deosebit de spus, printr-o ieÈ™ire neaÈ™teptată, dar perfect explicabilă materialist-È™tiinÈ›ific apropou de duhoarea feromonală a profului ucis de EXCEPÞIA DE LA REGULÃ. Cât sicriul cu Dudiță fu zdruncinat pe transport de la căruță la pronaosul clădirii, el scoase un nechezat plângăreÈ› È™i, cu o energie neaÈ™teptată, È›up! pe iepuliÈ›a cea borÈ›oasă, pe alba È™i inocenta, kirkiza Zurka, nereuÈ™ind să-È™i implementeze însă, din cauza hamurilor, bicelor ce-ncasa È™i poziÈ›iei câș, decât maxim 3 % din extindere, motanus mutantus cam cât reprezintă ca segment social È™i ce-a intrat deja-n uie din republica răsprofilor, adică mezelclasul cu upercutclasul la un loc, iară Vanessa È™i MalaÈ™a, privind mortul din locuri complet diferite, avură simultan (!) ca È™i vrăjite, aceeaÈ™i exclamaÈ›ie de consternare: parcă râde!!! Iar în sfânta biserică, săraca, de cum dădu învățătoarea de răcoarea zidurilor afumate È™i văzu pe Moluscă transfigurat între lumânări È™i se îndoi una din mijloc ca un elev distrofic la tablă, pârlindu-i rău mustaÈ›a cea de Gorki în exil la Capri, vai! începu să urle mai tare ca orga, a jale animalică de tot, literalmente ca o căpaucă ce È™i-a pierdut stăpânul c-a rezemat arma-ncărcată de-un bambus, È›eava a alunecat È™i în el s-a descărcat. „Recviem eternam donna eis, Domine, et lux perpetua luceat eis!†– se sili țârcovnicul José-Maria de Piedád să bolborosească, după ce cantorul cel spân, Salvador Zigotul, lumânările mari È™i candelabrele aprinzând de la comutatorul de lângă pendula gotică, porni să deruleze din memorie mai mult la pedalier, niÈ™te preludii de coral fantezist cromatice, pe care le auzise acum recent de PaÈ™ti la Lima, la o orgă aflată însă în netă superioritate numerică atât la tuburile labiale cât È™i la cele linguale față de instrumentul popii Panda. Numai că mai că nu se înÈ›elese nimeni nimic, că de plânsul mamar al vădanei, mixat cu-al fiicei orfane, citadina Maricusa, se molipsiră iarăși toÈ›i, în special ex-colhoznicele de pe aripa stângă a eÈ™ichierului mozaicat al bazilicii. La un moment recitativ, Sorela Blaster, profa de educaÈ›ie muzicală, în rochie lungă de seară neagră cu cocul despletit, beată de durere, trecu la rândul ei la orgă, apoi meÈ™teri ce meÈ™teri la un casetofon slinos cu capacul scos È™i, câteva momente, păru a se desprinde afumătura de pe muri ca tartrul dupe dinÈ›i la ultrasunete, când peste o piesă din repertoriul lui Elton John, ducându-ne cu gândul la Marilyn Monroe È™i la PrinÈ›esa Diana, intrară-n karaoke, frate È™i soră, Brenda È™i cu Astolfo BuÈ›ai, de la Radio Statornicia, cu niÈ™te strofe la care s-au strofocat È™i ei, È™i Fefeleaga, în care cu mult bun-simÈ› își exprimară ce simÈ›eau în acel moment pentru fostul lor prof, a cărui contribuÈ›ie la schimbarea mentalităților până la înzecirea muncii pe aceeaÈ™i leafă o recunoÈ™teau, o apreciaseră mai demult È™i aveau să o evoce mai pe larg în emisiunile lor, pe măsură ce listokul Autonomia locală va publica în foileton cele mai semnificative extracte din opusul străchinar fundamental „Analogii de comportament deviant între gândacii de bucătărie roÈ™caÈ›i Blatta germanica È™i cei negri Periplaneta orientalis, în contextul cursei urbanizării Republicii Socialiste Româniaâ€. Urmă în scurt timp un al doilea recitativ, încredinÈ›at domnului învățător Marinică Drujbescu, cel mai talentat june orator de la noi din stepuliță. „Familie îndurerată, beatitudine, stimaÈ›i colegi, onorată instanță! Odată cu domnul profesor de biologie Dudu Străchinaru de la comisia metodică pe aria curriculară de Matematică È™i ȘtiinÈ›e ale naturii de la Școala nr. 1 cu clasele I-VIII Fafulea cel Venerabil din Drujba, gubernia Pobreajen, putem spune, fraÈ›i È™i surori întru Domnul, că îngropăm însuÈ™i învățământul românesc!†– începu el patetic È™i nu mai putu continua nimic, podidit de plâns È™i de o paralizantă emoÈ›ie, sub verdele batjocoritor al obiectivelor cadru ale lui CenÈ›iÈ™or, că da, jupâne, acu-l apreciezi, futu-È›i morÈ›ii mă-tii de dascăl È™i de cârciogar la particulară, dar când a fost cu salariile de merit n-ai votat tu contra în Consiliul de AdministraÈ›ie? Păi dar cine! Chiar È™i încercatul paroh Ankifie, zis popa Panda, asudat tot, se zăpăci complet sub aceste necruțătoare, apocaliptice lasere cu smarald È™i clorofilă, pehaÈ™oase, punându-È™i pentru a se proteja ochelarii oblici È™i rugându-se la un moment dat, cu atâta evlavie pentru mântuirea colegului darwinist, încât nu reÈ›inu nimeni decât retrospectiv È™i vag, utilizarea în comunicare a unei terminologii cam prea familiare È™i oricum oarecum cam creativ-inovativă într-un lăcaÈ™ ultraconservator, cum că È™i iartă, Doamne, păcatele cele de voie È™i fără de voie, robului tău Bonobo, că nu e om care să nu greÈ™ească cu fapta sau cu gândul pe lumea aiasta! Și du-l după voia lui, neîntârziat ca rata de CuÈ›arida, la loc cu verdeață È™i banane, că ah! sufletul cum se chinuieÈ™te din trup să iasă, iar omul de pe pământ din maimuță să se tragă! Recviescat in pacem! Amen, doamnă! In Paradisum! La izbuliță! După care slujbă PROFUND ECUMENICÃ, proiectată pentru a asista È™i euroinspectoarea Katrina Djorkaeff-Tornado la ea, dar n-a mai ajuns băgându-È™i SkaraoÈ›ki codoiul, totul se redresă în rutină, venind È™i Didina Arnăutu de la È™coală, nu prea mirată că CenÈ›iÈ™or îi ocolise cu podoaba de cadavru. Scopul ei era de a cuvânta din partea direcÈ›iei È™i a Consiliului de AdministraÈ›ie la mormântul deschis, împreună cu Ninel CaliÈ›oiu din partea comisiei metodice pe aria curriculară Matematică È™i ȘtiinÈ›e ale naturii, care È™ef însă actul de deces neavând, că nu găsise pe Cachita Dolores, minÈ›i iar că el îl are, numai că… l-a lăsat de emoÈ›ie la Blocurile RuÈ™ilor în camera PuÈ™ii la vitrină, din care motiv popa Panda se supără în toată legea, că È™i-aÈ™a admisese să se bage mortul în cavou È™i nea Mielu nu murise decât de opt ani, când se întrerupsese televiziunea, dar între timp, e drept, inundaseră cimitirul: de două ori Ciorogârla È™i Urubamba o dată, iar Spălătura de patru ori consecutiv, socotindu-se astfel că omul din cavou a putrezit ca È™i în groapă-groapă, în cupeu separat care va să zică, însă CenÈ›iÈ™or îl turnă cu seninătate pe coleg că nu l-a scos deloc, certificatul, È™i atunci preutul, îi săriră ochelarii de soare cât colo, dădu cu potcapul de pământ È™i începu să-l calce furios cu ciocaÈ›ii, nemaifiind totuÈ™i nimic de făcut, căci ȘiÈ™u È™i cu Săbiuță, coborând coÈ™ciugul peste nea Mielu È™i reaÈ™ezând de bine de rău placa, se È™i căraseră cu Gaviota, fugită iar de la È™coală, să împartă între ei cât le dăduse CaliÈ›oiu pentru serviciile prestate, existând loc viran cu iarbă yuyo lângă PuÈ™a, ornat cu panseluÈ›e galben-violete – o frumuseÈ›e! – È™i fii-sa nu se-ndurase să le strice, când a întrebat-o Toska BukamaÈ™kin, sau poate că, săraca, s-a chibzuit că nu-È™i permite pentru ca să mai plătească È™i gropar, ori, cine mai È™tie gândul femeii, pesemne anticipa să se ducă È™i ea după soÈ›ul din aceeaÈ™i branșă didactică, anume sub stratul catifelat al minunatelor exemplare de Viola tricolor, plivite recent de Praskovia îndepărtând asprele inflorescenÈ›e roÈ™u-violacee de opÈ›ionalul-È›igăncii, neputându-se rezolva altfel, fiindcă mă-sa PuÈ™a murise abia la alegerile din ‘ 96, adică prea de curând ca să poată intra legal cu sicriul propriu la ea în cavou! Rămase ca a doua zi domniÈ™orul Genaro să se prezinte cu actul de deces în dinÈ›i, că altfel popa Panda face exhumarea È™i le trimite, pe cheltuiala lui, mortul înapoi la Blocurile RuÈ™ilor, unde nici nu mai merse la praznic, ci își aminti că mai are de slujit un cadavru, e drept că nu de intelectual, ca È™i obligaÈ›ia unor ore de religie la a opta, unde însă elevii fugind, văzu finala Cupei cu Teofan Davidovici È™i cu Vizdela în cabinet, până târziu în noapte, tăind È™i frigând un iepure, rămânând agățate-n cruce la cimitir coroana de la cadrele didactice È™i o a doua coroană, mai mare, de la… elevi, în mod curios suma dată pe ea fiind colectată din iniÈ›iativa lui Frecardo, care È™i contribuise cu 51 % din cât trebuia, iar pe placă intrară-n veÈ™tejire multe flori de sezon, răsfirate ca niÈ™te lacrimi colorate È™i mari din partea comunității beneficiare într-un spirit contractualist de serviciile profesionale competente ale decedatului. Drujbencele îmbrobodite cu casânci negre, ce umpluseră până la refuz biserica, aduse disciplinat de întristata jeluire a clopotului turnat prin retopirea unei È™enile de tanc, nu îndrăzniră să înfrunte prea sfidător ce se zvonise, că nu e bine să te afiÈ™ezi cu ai lui GăluÈ™că, È™i o tuliră imediat după slujbă spre case, pe motiv că le vin bărbaÈ›ii de la muncă la finala Cupei României, mai ales că È™i CenÈ›ica noastră le invita la praznic cam în doi peri, cu luminiÈ›e batjocoritoare în obiectivele cadru, sceptică fiind asupra a ceea ce va fi încropit la blocuri, din mai nimic, Vanessa. Era dealtfel È™i normal ca golul perceput ca imens, creat în viaÈ›a ei, prin depunerea lui Moluscă peste nea Mielu, cu tot cu extindere È™i subcomponente, să-i dea văduvei, un sentiment de uÈ™urare, măcar pe considerentul că ACUM se încadra cu certitudine în punctajul maxim pentru EXCEPÞIA DE LA REGULà și, iacă dar, reuÈ™ita la o teleloterie nu mai putea să întârzie exasperant, ca rata de CuÈ›arida! Avea să vină sau nu vara asta megacâștigul anticipat de bătrâna vrăjitoare Izerghil, ea urma oricum să vândă apartamentul de la Blocurile RuÈ™ilor È™i să meargă la Maricusa la Leonardo în Sectorul Unu, să le vază de copil, să-l formeze, asigurând servicii de asistență calificată datorită formării ei iniÈ›iale È™i reciclărilor cu diferiÈ›i monitori, dar È™i Genaro punea astfel laba pe capitalul necesar deschiderii unui cabinet veterinar de animale urbane pe cont propriu È™i toată familia decedatului era astfel satisfăcută, clientela studentului întreprinzător fiind sigură, din ce în ce mai mulÈ›i cetățeni È›inând neapărat, cum zicea È™i Heidegger, a-È™i obiectiva în câini-lupi de lagăr nostalgia de a aparÈ›ine la o rasă mai superioară decât harababura actuală. La È™coală, certurile pe numărul impar de ore de È™tiinÈ›e din trunchiul comun deveneau fără obiect, nea Fane, Vizdy È™i Haritina popii având acum, dimpotrivă, de rezolvat probleme cu ore suplimentare, deoarece diversificarea curriculară nu se implementa simultan la toate clasele odată, să le poÈ›i reduce biologia la doar o oră celor care vor da examenul naÈ›ional de capa. Celula de criză, adică BuÈ›ai, fraÈ›ii Filatov, nea Fane Ciuvîrin, generalul Vasea È™i oamenii lor, ieÈ™ea din alarma de luptă parÈ›ială cu presupunerea că a scăpat definitiv de un potenÈ›ial reclamagiu competent È™i performant, aÈ™a că nu fără sinceritate, când sfârÈ™i a bate clopotul de îngropăciune, cei prezenÈ›i se închinară-angajară în a derula un praznic paralel, în cetatea cea cu mesteceni de Carelia a Iordankăi, a căror grilă albă îi stimula să mediteze la paralele inegale, ca nunÈ›ilor boiereÈ™ti cu cele ale gâzelor. ȘiÈ™u È™i cu Săbiuță nu mai aveau ACUM temeri că dirigul lor Dudu Străchinaru È™tie prea multe È™i ar putea ciripi pe la beÈ›ie ce aflase de la ei la Anfisa Barabanova, tot la beÈ›ie, când abia întorÈ™i de la pârnaie, îi destăinuiseră prea multe, comise sau numai premeditate, vulnerabili la blândeÈ›ea artei sale de a asculta È™i a lucra maieutic cu discipolii. Până È™i de propunerea de a-l servi cu Gaviota se ruÈ™inaseră între timp, după ce aflând de la ei, minunata fată a lui José-Maria de Piedád îi umpluse de sudălmi È™i blesteme pentru anticipaÈ›ia c-o angajaseră fără s-o consulte dacă vrea È™i ea È™i cât vrea. Schilodul de Leonardo, cu o sârmă de covrigi de-mpărÈ›eală pe un umăr È™i cu un coÈ™ de ouă de iguană la picioare, era însă cel mai fericit, pentru că totdeauna se temuse de mustățile viril-variabile ale lui Moluscă È™i nu fusese niciodată sigur că i-o dă pe Maricusa, în timp ce despre CenÈ›iÈ™or, care îl fermecase prin liniÈ™tea verde ca frunza de aloe a obiectivelor ei cadru, avusese certitudinea că se va lăsa mai moale. Plin de atenÈ›ii el o urcă în PorÈ™oi È™i, aÈ™teptând ca Didina Arnăutu cu Veturia Lazaridi să termine de diseminat colivă È™i roÈ™cove la trecătorii foarte grăbiÈ›i să prindă revanÈ™a feroviarilor în faÈ›a universitarilor, È™i socoti pe drept cuvânt că ea îl va cataloga, în Separeul ei, ca pe un gagiu simpatic, dac-o va distrage din gheara de condor a gândurilor ei cernite de proiecÈ›ia catastrofică că, cum zicea deunăzi È™i defunctul, ăștia n-or să ne mai mărească NICIODATà și nouă leafa! „CunoaÈ™teÈ›i bancul Bulă È™i Moartea, preamilostivă doamnă? – rânji el sfios. Și neprimind nici un răspuns de fidbec se zăpăci complet È™i se văzu constrâns să continue: regretatul Bulă era pe moarte, doamnă… Și doamna Moarte mai voia o dată!!!†Tocmai aerul naiv cu care această aschimodie din mezelclas, care se purta ca È™i cum ar coborî din upercutclas, încerca s-o îmbuneze ca viitoare soacră, stârni CenÈ›icăi uÈ™urarea într-un râs zbuciumat care-i umflă È™i dezumflă de mai multe ori minunatele ei obiective de referință în formă de pară, după care ea observă meditativ, dacă nu chiar trist pe fundalul cenuÈ™iu, sincopat, al loviturilor de clopot: „Ar fi complet paranormal, domnule, ca Bulă să moară de două ori! Ba chiar o tragedie, o catastrofă spirituală, câtă vreme noi nu suntem aici nici în uie, nici în muie! Iar distinsul È™i competentul meu soÈ› mi-a format o imagine coerentă despre lume, cum voia el dealtfel să dea educaÈ›ie È™i la adulÈ›i, aÈ™a că eu nu cred în paranormale!†„Ba eu cred! – o contrazise, bărbăteÈ™te ACUM, ginerele. Fiindcă mi s-a întâmplat chiar mie, doamnă, când eram militar, È™i mai aveam maxim trei luni până la liberare!†„Cum aÈ™a?†– se foi cu aria curriculară pe banchetă Inocencia, pentru că nu se aÈ™teptase ca alesul Maricusei să aibă deja armata făcută, ca un candidat serios. „Cu o fată Kelly!… De la Salvare, doamnă… De aflasem înainte de aplicaÈ›ia cu americanii de la forturi că s-a răsturnat, biata de ea, cu ambulanÈ›a ei È™i a luat foc, era vorba s-o-ngroape chiar aci-n Drujba, când a ajuns la noi la tancuri vestea. Iar după exerciÈ›iile de parteneriat strategic, m-am dus cu Genaro să ne reculegem la crucea ei, că o iubiserăm amândoi. Și de supărare-supărare, am poposit pe la toÈ›i privatizaÈ›ii, de la Anfisa de la Popas până-n CuÈ›arida la bar vizavi de liceul Trofim D. Lîsenko, unde absolvise Kelly la Fiokla Malafeevna, de ne-am intoxicat complet ca niÈ™te drogaÈ›i È™i n-am mai È™tiut unul de altul până nu ne-am reîntâlnit din permisie înapoi în tren… Băi Genaro, m-am dezmeticit eu din coma alcoolică abia când am simÈ›it în nări mirosul de Micu Paris È™i de Machu Picchu, chinuit de o întrebare întrebătoare, pe cine am ciocănit eu, mă fratele meu, aseară?… Taci în gâții mă-tii din gură! De unde, boneta mea, vrei să È™tiu de tine, Leonardo, când nu È™tiu nici de mine? s-a supărat el, că-ncepuse călătorii să se râză-n compartiment de noi. Eu fiind totuÈ™i sincer panicat, doamnă, fiindcă aveam presimÈ›irea stranie că făcusem sex cu... moarta, cu Kelly de la Salvare, È™i nu în vremuri imemoriale, anterior manevrelor de primăvară È™i incinerării ambulanÈ›ei, ci ACUM recent, proaspăt-proaspăt! Buuun! Scoborâm noi în gară, ajutându-ne unul pe altul, ca niÈ™te răniÈ›i în Stepa Calmucă la Cotul Donului în Mato Grosso, È™i ne târâm-târâm până la unitate, Genaro merge direct la arest, să doarmă pe È›ambal, că s-a luat în gură cu ofiÈ›erul de serviciu, zicându-i că parcă-i fecundat in vitro, într-o curcubita sau cucurbita, adică într-o retortă cubaneză, iar eu mă vâr, de fiori ce mă treceau, direct sub pătura din păr aspru de cal kirkiz, c-aveam picioarele reci ca două megasticle de bere direct de la frigider, tremuram de istovit, È™i nu-nchiz eu bine din vreun ochi gemând, că mă scutură un caporal de umeri că, băi tâmpitulei, ai scoal-n sus, că te cat-o fată la poartă!… Ce fată, băi caporale? Du-te-n mohorÈ›ii mă-tii de caporal de-acilea! Ce fată să mă caute pe mine la unitate, la ora asta!… Hai, bă, că e una miÈ™to! mai zic È™i alÈ›ii, până m-au convins. Ei! – se linse pe bot Leonardo – mă cară băieÈ›ii cu chiu cu vai la camera de oaspeÈ›i È™i acolo-È™a numai nu leÈ™in pe loc, alb ca zăpada! Fata era… chiar Kelly de la Salvare. MOARTA, mânca-È›i-aÈ™ copiii! Tocmai dusese un decedat pe drum pân’ la Spitalu’ de Urgență È™i cotise cu ambulanÈ›a pe la mine, că-mi uitasem la ea sub pernă pormoneul È™i aveam în el È™i carnetul de servici, È™i carnetul de È™ofer, că eu în armată mi l-am scos!†„Și care e, bă, paranormalul?!†– se nedumeri nu CenÈ›ica, ci logicul CaliÈ›oiu strecurat fără cuvinte pe bancheta din spate a PorÈ™oiului. „Paranormalul??? – se întrebă pe sine Leonardo, lingându-se iar. Paranormalul e că toată noaptea Kelly de la Salvare, săraca, la care eu poposisem ca la o moartă dintr-o distorsiune a informaÈ›iilor ce deÈ›ineam în aplicaÈ›ia de parteneriat, se tot dăduse insistent la mine, că mă dorea, dar eu mă cruceam È™i reproduceam Rugăciunea Marelui Vasile, proteguitoare de demoni, martor uite, Genaro! îmi puneam terorizat palmele pe ochi È™i din când în când, adunându-mi toate puterile sleite, zbieram la ea în permanență că să piară!†„Mmmă rrhog!†– mârâi c-un fel de compasiune responsabilul comisiei metodice pe aria curriculară Matematică È™i ȘtiinÈ›e ale naturii. „Și cu toate acestea, pe mine în tren mă poseda presimÈ›irea că făcusem totuÈ™i sex cu moarta! Când de fapt ea a declarat È™i atunci, È™i declară È™i în ziua de azi, dac-aÈ›i întreba-o la Salvare, că din motivele amintite È™i de mine anterior, nu-i făcusem nimica!†– își trăsni Leonardo, extenuat, o labă peste frunte, semn sigur că încă nu elucidase aceste mistere. „Dă-o-n cabazlâcul mă-sii de presimÈ›ire – cugetă CaliÈ›oiu impresionat – că dacă e excepÈ›ia de la regulă să È›i se-întâmple tocmai È›ie, tot se-ntâmplă! ÃŽn sensul ăsta, chiar È™i un probabilist corect poate deveni superstiÈ›ios! Uite, eu, azi înainte să sune È™i să mă reped încoace, am străbătut la pas curtea È™colii spre closet È™i, văzându-mă pe când monta plasa, ca pe un hamac în care să-È™i fotografieze corpul, îmi zice din treningul ăla mulat pe muÈ™chi Muriela Tulup că dacă nu vreau să joc È™i eu volei cu copiii. Și după ce-am inspectat dacă se fumează la fete, n-am făcut decât treabă mică, fiindcă au furat iar uÈ™ile, abia le vopsise Praskovia pe-alea noi, pesemne ăștia ai lui Fafulea! Mă uitam aÈ™a la ea de sub măslin, la buzele alea ale ei foarte sexy, prehensile, mai vizibile decât ochii ca obiective cadru, È™i la ce corp de salvatoare de la înec întreÈ›ine cu sportul ei, cu obiectivele alea de referință de zici că a băgat în lacunele lor imaginare tot siliconul importat în România, È™i-mi zic cu înÈ›elepciune: Ninele, stai la un loc! că te-ai mai îngrășat în ultimul timp È™i ai pantalonaÈ™ii cam strâmÈ›i! Da’ numai câteva serve să-i trag cu sete tot nu m-am abÈ›inut! Că ar fi fost È™i o reducere la absurd să te abÈ›ii… Păi când spun eu! Dar pe urmă, trecând eu cuminte pe sub plasă ca să, plec, că aveam ore chiar la ai mei, a venit de nu È™tiu unde aÈ™a o minge numai bună ca să i-o ridic cavalereÈ™te la plasă È™i Muriela noastră să-È™i arate la rândul ei lovitura ucigătoare, că se înfierbântase È™i ea, iar când m-am lăsat pe vine…†„Vezi de treabă, că nu se cunoaÈ™te că ai pantalonii rupÈ›i!†– îl asigură cu colegialitate CenÈ›ica „Nu, numnh! – gemu cu jale proful de mate – pantalonii au rezistat, dar nu È™i maÈ›ul, doamnă!… Un pââââârrrrrÈ› de mai mare jalea a răsunat în curtea È™colii noastre! Se tăvăleau copiii pe jos de râs!… Cum mai apar eu ACUM în faÈ›a lor, cu cealaltă față, de om sever, principial, egzigent, necruțător? Desigur, am dat-o È™i eu pe hihiliză dar în sinea mea, ce ziceam?… CaliÈ›oiule, s-a terminat! Stai în banca ta È™i proiectează din imaginaÈ›ie opÈ›ionale! Ori găseÈ™ti o fată bună, serioasă, È™i te recăsătoreÈ™ti, cum zicea È™i biata Fifi, că trecui cu lumânare pe la ea, ori rezumă-te-n elementul tău, strict la satisfacÈ›iile profesionale! Iar pe potârnichile astea de umple È™colile în locul la care moare, lasă-le-n seama lui Marinică Drujbescu È™i la care-or fi mai tineri È™i s-ar putea implica!†Și aÈ™a, mai c-o glumă, mai c-o vorbă bună, CenÈ›iÈ™or înÈ›elese că n-a rămas chiar singură-singură-singură pe lume, între uie È™i muie, cât mai are o rudă, un coleg sau o vecină, regăsind însă în primul rând È™i în primul rând, ca de apreciat cu muy bien, tocmai acest aer de solidaritate a corpului… didactic, ce păruse rarefiat până la vidare din momentul când, odată ou sfărâmarea completă a puterii de cumpărare a lefii, s-a dus dracului obiceiul serbării în chiolhanuri sardanapalice a onomasticilor È™i a zilelor de naÈ™tere È™i a evenimentelor ca nunta copiilor, apariÈ›ia unui nepot, pensionarea, sfârÈ™itul de trimestru (înadins s-a redus structura anului È™colar la două semestre, ca să se accentueze dezbinarea colectivelor!), sărbătorile noastre creÈ™tineÈ™ti, cum duse pe vecie sunt plecările cu mai mulÈ›i în tabere, fie È™i pe locuri de elev, da, nici asta nu se mai poate, copilul drujbean trebuie să-È™i cunoască È›ara, adică Americile, prin tembelizor, ah, nu ne mai putem gândi la tradiÈ›ionala masă uriașă de Ziua Dresorului, sunt decizii pe care nici bolÈ™evicii cei mai înverÈ™unaÈ›i nu le-au îndrăznit, ca desfiinÈ›area coroniÈ›ei de premiant în învățământul primar, iar ce e cel mai rău – È™i aici ne aflăm pe terenul oligopedagogiei! – e că sărăcia loveÈ™te în însăși formarea noastră continuă, pentru că nu-È›i mai permiÈ›i, dragă, să È›ii o lecÈ›ie deschisă la nivel de È™coală, pentru că protocolul te costă de te usucă chiar în trei-patru oameni, cu directorul cinci! Dai planul de lecÈ›ie È™i imaginezi procesul-verbal, după care ai grijă să semneze toÈ›i! Unde s-a mai pomenit aÈ™a ceva înainte la noi în È™coală! Și din senin venise această pomană, practic numai între purtători de catalog, între slujitori ai È™colii, È™i oarecum testamentar, deoarece se preconiza, cum le avertizase Korobocika pe-alea de dimineață È™i Saltîciha pe cei de după-amiază, dispariÈ›ia acestui document impresionant de mare, angoasant pentru copilaÈ™ii de-a-ntâia, cei cu căpÈ™oarele fragede ca niÈ™te băscuÈ›e cu brânză de vaci È™i stafide, È™i înlocuirea lui cu niÈ™te fiÈ™e de urmărire informativă a elevului, centrate mai mult pe schiÈ›area profilului lui psihologic decât pe rezultatele la învățătură, că patronul nu te-ntreabă la interviu ce imagine despre lume ai, ci ce È™tii să faci, interesul lui fiind să vii dintr-un învățământ profesional, nu din unul de cultură generală, pe care cine-l absolvă, nu se mai poate califica serios într-o meserie! Deodată, scotocind prin biblioteca È™i hârtiile rămase vraiÈ™te, experimentatul ex-director CaliÈ›oiu descoperi geniul expiatului, ajutat de Marinică Drujbescu ca mai familiarizat cu trendurile din È™tiinÈ›a cogniÈ›iei È™i corolarul lor, perspectiva multiplicării de nouă-zece ori a inteligenÈ›ei elevului, deci a speciei umane, cu precauÈ›ia de a nu-i încărca memoria, că se congestionează. Concret, ei vărsară ca un aperitiv lacrimi de un tip nou pentru marele dispărut, când pătrunseră în dormitorul numărul unu, unde se găsea È™i portofoliul PuÈ™ii, cartea ei de vizită, necesitând criterii holiste de evaluare È™i cuprinzând carpete de contemplat din hol, goblenuri, mileuri, casete cu vocea ei lălăind romanÈ›e, teste criteriale, pirogravuri, lucrări scrise curente, bilete către nea Mielu când nu vorbeau, colaje, machete, mulaje, caricaturi ale golanului, pe acelaÈ™i raft cu jurnalul dumneaei, Sorela Blaster descoperind cursul marelui pedagog Sposobin de Teoria elementară a muzicii (1959) È™i numere-ngălbenite din Sovetskaia Pedagoghika È™i Ucitelskaia Gazeta, folosite în stagiatură de ginere È™i fiică È™i reconsultate de repauzatul recent, la noua fundare a oligopedagogiei, din perspectivă holistică È™i OPERAÞIONALÃ, bagajul de cunoÈ™tinÈ›e fiind ACUM pentru prima oară conceput progresist – călcând pe inima lui Foma AkimuÈ™kin – nu ca o oglindă a lumii în cercopitec, ci ca un consistent pachet de capacități utile în viață, în uie. Uluit, CaliÈ›oiu găsi voluminosul tratat Teoria algebrică a mecanismelor automate (1959), apoi FuncÈ›ionarea în mai mulÈ›i timpi a schemelor cu relee ideale (1963), precum È™i rodnicele ÃŽncercări vechi È™i noi în logica neclasică (1965), adică trei din cele mai cunoscute opusuri semnate de celebrul matematician român Grigore C Moisil, reieÈ™ind din adnotări manu propria că Moluscă se străduise să demonteze, algoritm cu algoritm, gândirea de expert a acestui mare creier matematic, în scopul nobil de – apucându-se de meditaÈ›ii – a le preda prometeic la copilaÈ™ii drujbeni, arzând etapele conÈ›inuitistice, însăși gândirea, mai bine zis acea lamură a ei constând în prodigioasele capacități ale intelectului savantului! Titanică aspiraÈ›ie ce impunea practic, în munca la clasă, a-l stimula psihodinamic pe formatat să descopere euristic È™i să-È™i internalizeze prin problematizare activă nu ce È™tia academicianul Moisil, ci ce făcea el, adică a-i sublima È™i expropria însăși gândirea, inclusiv ca raÈ›iune angajată-n acÈ›iune, cu accent atitudinal pe cum se poziÈ›iona el față de o provocare interogativă!!! ÃŽnsăși gândirea, iacă dar, Marinică, concret cum de făcea ilustrul academician de era el aÈ™a de spontan È™i de deÈ™tept-inteligent în materie de problem solving! Demers cutezător pe care – flagrant reieÈ™ea –Moluscă voia să-l reitereze pe filiera umanistă, profilându-l istoric în aria curriculară a Veturiei Lazaridi, apucându-se a se specializa pe operele complete ale marelui istoric român Nicolae Iorga tot aÈ™a, descongestionându-i gigamemoria ca bagaj de cunoÈ™tinÈ›e pasive È™i predând-învățând la formataÈ›i numai gândirea-inteligenÈ›a sa creativ-inovativă!!! De unde È™i însemnarea autografă a lui Moluscă din care se deducea că el intenÈ›iona să mai încerce să obÈ›ină viza pentru Sala de Studii I la Academie, tocmai în amintitul scop de a extrage o bancă de algoritmi din operele complete ale ilustrului formator interbelic de la Vălenii de Munte. Curând, praznicul stagnând că alte cărÈ›i sau periodice rare dispărutul nu prea mai avea, Didina Arnăutu își aminti din cultură că la funeraliile lui Patrocle, competitivul Homer descrie, pe lângă meniurile de la pomană, jocurile È™i concursurile organizate de Ahile prefigurând pe cele teleloteristice, aÈ™a că propuse È™i ea să ne luăm la întrecere, pe premii cărÈ›i din biblioteca profului dus de la noi sau pe pedepse ca a da pe gât păhăruÈ›e din cornata preparată anual de Inocencia pentru omul ei, cu întrebări subtile cum ar fi că cine a construit în 1889 un turn de oÈ›el de 320 metri în Marele BucureÈ™ti, îmbinând circa 15 000 profile metalice, însă neÈ™tiind nimeni a da răspunsurile, a rămas inventarul intact, afară de cele trei cărÈ›i de Moisil, adjudecate, toatr, de Calu. ÃŽn schimb, damigeana de cornată s-a uÈ™urat complet, fiind mai toÈ›i participanÈ›ii penibili de pedeapsă!!! De la o vreme, uitându-se la ceas È™i calculând, Leonardo înhăță pe Genaro beat È™i ridică pe Maricusa, cherchelită cu tot cu PuÈ™ica din burtică, îmbrățișând îndelung È™i consolator pe CenÈ›ica-soacră, luându-È™i public angajamentul că va avea grijă de toate trei! Și în amurg, cânta privighetoarea în bambuÈ™ii de la Blocurile RuÈ™ilor È™i încă mai tuÈ™ea în depărtări PorÈ™oiul cu orfani, iar de la KatiuÈ™a își descărca amarul într-un yaravÃ, pe coarde de chitară veche, tanchistă, vreun peon călător fără noroc, când doamnele Didina Arnăutu È™i Veturia Lazaridi, rămase coafate ca de nuntă de Unu Mai, ca înÈ›elese parcă, iniÈ›ializară apropouri relative la a neutraliza văduviile ce caracterizau pe gazdă, pe CaliÈ›oiu cel stătut È™i parcă resemnat cu restrângerea de activitate È™i mai ales pe domnul învățător Marinică Drujbescu, carele È™i bocise cel mai mult la cimitir, atât la cavoul lui nea Mielu Romero cât È™i la al nevestei proprii, Pilar Noriega, cea doborâtă de un morb galopant pe care nu l-au putut dobândi întru domolire, cum fac adevăraÈ›ii vraci, care iau ei boala clientului, nici ciobanii bătrâni, interceptaÈ›i pe drumul transhumanÈ›ei lor toamna trecută È™i rugaÈ›i să-i dea leacuri străvechi din farmacia verde, nici taumaturgii urbani specializaÈ›i în a tămădui ce e incurabil pe la spitale, dar le mai moare È™i lor câte o pacientă. Spre cinstea ei, doamna Inocencia Străchinaru rămase încremenită în strategia teleloteristică a EXCEPÞIEI DE LA REGULÃ, parcă împingându-l pe învățătorul ce alerga după două licenÈ›e direct în braÈ›ele Haritinei popii, al cărei ateism, nemaifiind sprijinit de Moluscă, poate că avea să se mai moaie. „Circul ăsta cu bacul prin tembelizor – schimbă CaliÈ›oiu cu tact subiectul, protejând-o pe CenÈ›iÈ™or, care prin jocul Haritinei putea fi câștigată ca soÈ›ie chiar de el – nu e decât încă o stratagemă ordinară ca să nu ieÈ™im în stradă să ne batem pentru salariile noastre în 1998, după ce ne-am încăierat dezbinându-ne pe salarii de merit È™i pe catedre. Ce nas o să mai avem, măi copii, să înghețăm anul È™colar când li se vor da liceenilor niÈ™te baterii de teste din alea de să scârțâie duÈ™umeaua È™i va ieÈ™i o promovabilitate de 20-30 % pe È›ară? Dacă nu cumva vom avea cazuri de licee cu nici un reuÈ™it! Cum mă aÈ™tept la CuÈ›arida, la Fiokla Malafeevna, nu că nu e colectivul bun sau că nu se munceÈ™te, dar È™tiu bine ce lepre am trimis chiar noi acolo ca să-È™i completeze ăia numărul de clase!†„Lasă-i norocului de copii, Ninele! Că toată ziulica, ba chiar È™i noaptea, umblă prin discoteci, beau, fumează È™i, fetele îndeosebi, nici nu îndrăznesc să vă spun ce fac, pe deplin conÈ™tiente! – aprobă Fefeleaga din tot cocul un bac dur, poate chiar principiul monitorizare excesivă, promovabilitate zero. Lasă-i să mai steie-n cozonacul lor È™-acasă, mai punând mâna È™i pe sapă È™i pe cele cărÈ›i, nemaivagabondând È™i nemairisipind băniÈ™orii câștigaÈ›i cu atâta trudă de părinÈ›i în ziua de azi!†„Mamă, două fete ai, la străini să nu le dai!†– fredonă ostentativ Sorela Blaster, dar atenÈ›ia asistenÈ›ei căzu pe Radio Statornicia, unde se dădu de către un anonim, pentru acritura de Cachita Dolores piesa Secretară ca a mea, iar pentru primarul Mitrodor BuÈ›ai, hitul Motanul mi s-a zburlit. „Da, aÈ™a-i, Didino, la prima vedere! Recunosc! – dădu din capu-i mare Calu. Dar când toată presa va agita asemenea dezastru, că doar o treime din tineret a luat bacul, repet ce-am zis, mai ai trompă tu cadru… didactic să te jeleÈ™ti de salariu? Draci!… Și e rea intenÈ›ie aici, că eu È™tiu un lucru elementar, ca profesor cu experiență vastă: măi copii, dacă la o anumită clasă au fost mai atenÈ›i cu mine È™i îmi propun eu media ponderată la teză să fie È™ase, apoi îmi reglez bateriile de teste în funcÈ›ie de ce È™tiu eu că È™tiu ei, încât să dea dracii dacă iese media altă drăcărie decât antecalculatul È™ase! Dar dacă însă au fost nesimÈ›iÈ›i È™i e cazul să-i ard, atunci îi fac eu, nenicule, de nu ia unul mai mult de patru sau de trei! ÃŽi las pe toÈ›i, cu documente scrise, acoperit cu hârtii!… Deci treaba asta cu evaluarea naÈ›ională e o gogoriță cum o vor proprietarii SISTEMULUI: au bani È™i vor să ne dea, atunci vin subiecte accesibile, respectiv n-au bani, e austeritate, atunci îți trimit niÈ™te parascovenii de stă mâțu-n coadă!… Iar pentru anul 1999, ni se pregăteÈ™te aceeaÈ™i figură cu statisticile de intimidare, ba încă È™i perfecÈ›ionată, că apare È™i primul examen naÈ›ional de capa! ÃŽncât eu contez că abia prin anul 2000 o să facem È™i noi o grevă de răsunet, când È™i aÈ™a e planificat să ne mai mărească È™i nouă leafa, ca să nu-i zdrobim la alegeri, obligându-i să suporte un preÈ™edinte de second hand! De-aia zic eu că m-am scârbit complet! La toamnă, încep să-mi adun dosarul È™i mă retrag. Mai fac o meditaÈ›ie, mai cresc un porc, mai pasc o vacă, o capră, văd eu cum mă descurc, dar în condiÈ›iile astea, nu se mai merită ca să te sacrifici, plus că să-È›i pui mintea la contribuÈ›ie È™i cu occidentalizarea, să munceÈ™ti de È™apte ori mai mult pe un salariu de È™apte ori mai mic! Parcă nu se merită!… S-o facă ăștia mai tinerii fără nici un câștig material! Ca È™i pe aia… pe RevoluÈ›ie!†„Daria Saltîkova – observă îinsomniaca fată de viol tanchist Vanessa – locuia-ntr-o casă pe Lubianka colÈ› cu KuzneÈ›ki Most È™i avea una din moÈ™ii la TroiÈ›koie. Din datele generalului Vasea, ar rezulta că a rămas văduvă prin 1756, la numai 25 de ani, după care a început să-È™i omoare mujicii, cu zecile, mâniind, începând de la pragul de peste suta de victime, pe È›arina Ecaterina a Doua, de s-a autosesizat È™i a călugărit-o. Aici È™i este enigma Saltîcihei noastre, după opinia mea. Ce i-a trebuit ăsteia, fraÈ›ilor, să se facă vechil în arhipelagul È™colar? Oare nu cumva, după ce-a fost agresată È™i umilită-n clasă de prinÈ›esa războinică Xena a Căgiurziei, s-a decis Sà NE EXASPEREZE sub pretexte tipicare, tocmai ca să ne facă un pustiu de bine euristic de să descoperim că singurul comportament raÈ›ional la cum ne tratează clasa politică È™i canalele ei este să ne recalificăm, alegând o meserie cinstită în afara arhipelagului È™colar?… Că altă explicaÈ›ie pentru severitatea asta a ei, eu nu o văd!†„Ce faci, moÈ™ule, cu baba? – porni fără avertisment Veturia să cânte cu o voce încântător de subÈ›irică È™i cu sugestia că nu-i de crezut să se despartă Ninel de viciul catedrei, de pornirea irepresibilă de a slugări în SISTEM la a da gaură la puÈ›ul gândirii generaÈ›iilor înlocuitoare. Ce faci, moÈ™uleeee, cu baba? – reluă ea ceva mai gros. Ai, mă căznesc să facem treaba! Mă căznesc È™i mă strofoc, dar nu ia pistolul foc!!!†Era un cântecel melancolie, liric È™i trist, pe care CenÈ›ica îl mai auzise de peste drum de pe casetă de pe la boxele KatiuÈ™ei, care ACUM îi aminteau de boxa lui Bonobo, simÈ›indu-se stimulată să mediteze la vârstele vieÈ›ii, la tranziÈ›ia de la obiectul hebelogiei la obiectul gerontologiei. Cu un păhăruÈ› de cornată rubinie, uitat în mâna ridicată în sus ca animatoarea zeilor, zeiÈ›a de zeiță Hebe, ea îndemna nonverbal pe toÈ›i să cânte cu sfidare de moarte È™i își alătură vocea puÈ›in răguÈ™ită de a colegei de È™tiinÈ›e sociale, reuÈ™ind chiar să o depășească în volum la strofa: „PooooÈ›i să-i dai în cap cu smoală, ce-ai iubiiiit nu se mai scoală! PoÈ›i să-i dai în caaap cu friÈ™că, ce-a muriiiit nu se mai miÈ™că!†„Ba se scoală! De ce să nu se scoale? – dădu din umeri contrariat domnul Dudu Străchinaru, rămas în cadrul uÈ™ii cu oala albastră ciobită în care dusese jos la Skinner al lui È™i la câinii nimănui bunătățile ce strânsese Marinică Drujbescu de prin farfurii, spălându-le la bucătărie, ajutând-o pe sfioasa Haritina. După care intervenÈ›ie, luând de gâtu-i de lamă pe Ciomolunga, prinse a zice de pe altă longitudine, ca bas buf pe scena palatului de la Ostankino, celebra arie Plângi, Skriaghin! din Zgârcitul de PaÈ™kievici. Desigur, el își invitase colegii la pomana pe care È™i-o organizase de viu, cum face tot mai multă lume înÈ›eleaptă, că-n ziua de azi nu te mai poÈ›i încrede în copii că-È›i fac ei la sfântu-aÈ™teaptă monument la cavou sau că vor È›ine nesmintit chiar toate rânduielile strămoÈ™eÈ™ti, ceea ce se È™i văzuse la biserică, unde popa Panda nu primise de la Genaro decât jumătate din ce-i dăduse tocmai ca să-i dea cât se-nÈ›eleseseră, CenÈ›ica. Numai că era puÈ›in contrariat că nimeni nu-l întreba de unde a avut bani pentru un aÈ™a pipiripao! Parcă e lucru curat ca un cadru… didactic de bio, care nu poate scoate-n Drujba încă zece salarii pe lună din meditaÈ›ii, să-È™i invite colegii să bea È™i să mănânce de pomană, fie È™i la o POMANà DE VIU! Pasămite, el folosise pentru pipiripao-guleai tocmai pungile cu potol, picate din senin È™i prin inducÈ›ie uie, de Armindeni, dintr-un CAR al soÈ›iei, în una fiind vrăbioară mânzat pastramă È™i alte aperitive tipice mezelclasului, iar în ailaltă fursecuri È™i chec casnic cu rahat românesc È™i cu cacao olandeză vărsată, precum È™i niÈ™te stixuri, iar de băut, avea o damigeană cu cornată, plus ce-a mai adus fiecare chefliu! ceea ce însă nu cunoÈ™teau colegii fiind că-n viaÈ›a cupluÈ™orului Străchinaru, acest reper festiv sacraliza, printr-un ca de ultima dată, tranziÈ›ia de la EXCEPÞIA DE LA REGULà PARÞIALà practicată până ACUM, fără să le vină vreo tranșă de câștig datorită întinării repetate a virtuÈ›ii, când din vina lui, când din vina doamnei! la EXCEPÞIE DE LA REGULà TOTALÃ, forțând astfel anticiparea câștigului la teleloteria animalelor, concomitent cu a solicita de la nea Fane Ciuvîrin È™i de la Iordanka câte o slujbă, de bărbat la Popas, respectiv de damă la colhoz la alfombras, dar din prudență însă, totuÈ™i ca să vază mai întâi cum merge treaba, precum È™i din vocaÈ›ie pentru cimpanzei È™i pentru urangutanii de colegi È™i gorilele vechile, nici el, nici ea nevoind încă a părăsi arhipelagul È™colar, nemaiavând chiar aÈ™a de mult până la pensie, pomana de viu fiind concepută È™i ca o modalitate de a face publică poziÈ›ia Străchinarilor că n-aveau nimic personal cu puternica familie a Ciuvîrinilor, care poate a interpretat agresarea supradotatului Fedul ca pe un refuz al postului de pompist-analist È™i o fi găsit deja pe altul. IeÈ™ire pe care Moluscă însuÈ™i nu È™i-o putea explica. După cum È™i cu ieÈ™irea din cavou ca un terorist, el avea multe enigme È™i mistere la care să mediteze întru a le descâlci, veacuri în È™ir, dacă l-ar angaja, ca paznic sub umbroÈ™ii tamarini, însufleÈ›iÈ›i de cucuveaua peruviană paca-paca. Astfel, Săbiuță, care i-a purtat prapurul È™i cu ȘiÈ™u de i-a dus crucea profului, după ce au retras frânghiile de sub sicriu È™i au reaÈ™ezat cu răngile placa lui nea Mielu, mai aveau datoria să chituiască cu niÈ™te È™apă din mortar slab, pentru ca la descongestionarea propriei materii proful să nu împuÈ›ească Universul, dar ei, văzându-se cu prosoapele È™i cu bumăștile, au uitat pur È™i simplu, implicată fiind È™i hormonala Gaviota, iar când MalaÈ™a cea cu coÈ™ul cu È™ervete È™i colivă È™i colaci È™i vin i-a atenÈ›ionat ei i-au replicat impertinent că ce te bagi, fă, curvo, pleacă-n morÈ›ii mă-tii de-acilea! Izolat în cămaÈ™a de beton ca un reactor periculos È™i pentru uie, È™i pentru muie, Moluscă a încercat să se coreleze mai întâi pe orizontală È™i pe verticală, venindu-i stupid în minte robusta È™i atractiva 96-69-96 Muriela Tulup reproșându-i că ai tăi, Diță, de la a cincea, nu mi-au adus ca mărÈ›iÈ™or în afară de mărÈ›iÈ™oare nici măcar un scuipat. Sau un pârÈ›! – a completat ideea CaliÈ›oiu. Rău i-am învățat, admise abia acum, la rece, aÈ™a că nu trebuie să m-aÈ™tept să mai treacă pe-aici vreun macac cu flori È™i lumânare… Dar nu asta e grija mea ACUM, ci absenÈ›a triadei drujbene la funeralii: doar condoleanÈ›e prin interpuÈ™i, chiar È™i Filatov în fond! DeÈ™i se auzea departe spre forturi Kabîzdoh urlând familiar È™i Murugoi răspunzându-i din curtea de bălegar a lui Harneală cu basu-i cel tuÈ™it parcă de prea multă mahorcă, proful È™i-a dat seama că e ceva în neregulă cu marea absență a CenÈ›icăi, deÈ™i EXCEPÞIA DE LA REGULà era suficientă explicaÈ›ie, fie È™i parÈ›ială, numai să nu fi fost o enigmă drăcească, aÈ™a că își propuse È™i se puse a-È™i consuma cu lăcomie timpul prin rezolvarea de crucigrame pentru începători, uÈ™oare de tot, unele extrase din broÈ™ura pentru ciclul primar a Korobocikăi, altele luate cu toptanul, expirate, din bazar de la Căgiurzia de CenÈ›ica, de aÈ™ternut pe rafturi în debaraua goală ca un cavou vertical, amintind prin contrast cum fusese ea iniÈ›ial. „De ce binevoieÈ™ti a râde, tată-socrule, săruta-È›i-aÈ™ falangele!†– protestă el, auzind pe nea Mielu chicotind È™i părându-i-se o necuviință să te râzi la mort. „Pentru că luând-o dinspre Obor pe Colentina spre Europa, văzui pe-un bloc, în chenarul aceleiaÈ™i firme, È™i cabinet stomatologic scris, È™i cabinet ginecologic!!!†„Da, mda, poate… Regândim demersul evaluativ în funcÈ›ie de fidbecul primit… Da, tată socrule, fiinÈ›a… umană, dacă ar fi perfectă, ar fi poate ca un tub prin care infinitatea ca infinire se autocontemplă! Dar să È™tii È™i tu că nu filozofia, ci numai futbolul ne face fericiÈ›i, cum zicea È™i Vanessa!… Află dar, că-i rebatem pe columbienii lui Gabriel GarcÃa Márquez (1 - 0), îi dovedim însă È™i pe englezii lui Joseph Rudyard Kipling (2 - 1), prin caii noÈ™tri troieni care joacă la cluburi britanice, depășindu-ne astfel cele propuse, ca români modeÈ™ti, la un campionat mondial, vopsindu-ne oranj È™i comportându-ne ulterior neserios cu Tunisia ( 1 – 1) È™i mai ales cu CroaÈ›ia (0 –1), fiind dealtfel normal ca sfârÈ™itul să fie acest deznodământ!†„Și-È›i dă È™i È›ie, mă Dudiță, antrenorul ceva din ăia nouă sute de mii de dolari sau cât scrie presa că-i dau grecii să-i fotbălească pe ei, adică salariul tău de profesor pe exact È™apte sute de ani de-acum încolo?… Că văz că nu te-ai vindecat de să te pasionezi de nimicuri nelucrative, parcă n-ai avea nevastă acasă È™i doi copii ca susÈ›inător legal!… Auzii că vrei să te muÈ›i la benzinărie tocmai când nea Fane Ciuvîrin nu-È™i poate permite, la câte-au apărut pe È™osea, adaos comercial mai mare de cinci la sută! ÃŽn timp ce prin bacul dur la È™ase-È™apte materii È™i introducerea capacității la a opta, nu numai care dă la facultate, ci tot părintele dornic de INVERSIUNEA VALORILOR trebuie să se gândească la meditator, È™i nu la o disciplină, două, ca când da examen la facultate, ci, în deplină democraÈ›ie, uite că practic profesorul de orice specialitate mai poate să respire până iese È›ara din creÈ™terea negativă! De ce nu te-apuci È™i tu, mă Bonobele, de niÈ™te copii de meditat, că amicul tău Ninel CaliÈ›oiu mai scoate È™apte-opt salarii – neimpozitate – pe lună È™i a fi pregătitor de rezultate, e ca È™i a fi instalator: È™tii să faci ce nu È™tie altul? atunci arde-l la buzunar!†„Regret, tată-socrule – zise cu demnitate domnul Străchinaru – că nici după ce-am jucat È™eptic cu soÈ›iile atâta amar de vreme tot n-ai înÈ›eles că un cadru didactic trebuie să È™tie carte citind în permanență la ea, nu s-alerge după bani! Iar ce lauzi dumneata, desfiinÈ›area examenelor la liceu È™i facultate, e prematură! Pentru că e mai greu să asiguri fiabilitatea testării pentru întreaga populaÈ›ie È™colară, decât pentru ambiÈ›ioÈ™ii care se bat pentru o anumită specializare de mare faină! Și pentru că pe universitar l-ar deranja să admită doar tăntălăi, să se canonească cinci ani cu ei să le dea gaură la puÈ›ul gândirii, pe când pe Fiokla Malafeevna de la CuÈ›arida o doare-n aria curriculară aia cât o bute unde se va duce Frecardo al nostru cu medii maxime, anuale È™i terminale, din moment ce scapă de el! Mai grav fiind că teroarea examenelor terminale va desfiinÈ›a cititul de alte cărÈ›i, cum observa Răzvana, È™i poate chiar, cum zicea È™i Calu, specializarea anumitor supradotaÈ›i pe anumite materii olimpice! care gagii performanÈ›i rău nu vor mai risca nici de-ai dracu situaÈ›ia de perdant ridicol, să nici nu câștige premiul asigurător de facultate È™i să-È™i neglijeze prin acest demers monodisciplinar bacul!!! Pentru că olimpiada de numai două-trei probe, tată socrule, mânca-È›i-aș… dacă mai am ce, e un ciur cernând mai degrabă pe-ăia care au rezolvat la pregătire teste asemănătoare, decât pe cei mai buni! Altfel, dacă n-ar fi în esență O LOTERIE, ai avea aceiaÈ™i câștigători dintr-a cincea până-ntr-a treiÈ™pea! ceea ce nu se întâmplă decât cu puÈ›inii elevi performanÈ›i-performanÈ›i, care dealtfel merg la export, pentru că mulÈ›i supradotaÈ›i sunt È™i foarte leneÈ™i… Adică, ce extinderea mea, tu mare laureat, iei ditamai olimpiada nefraudată È™i nu eÈ™ti tu capabil, ca pe un exerciÈ›iu de întreÈ›inere a raÈ›iunii acolo-È™a, să mai iei È™i o prăpădită de admitere-n facultate? De ce să te fereÈ™ti, mă animalule, de această provocare, ca un laÈ™? Ce fel de intelectual specialist vei fi tu, mă olimpicule, dacă ieÈ™i din outputul liceului făr-un pic de morală, de onoare, tolerând astfel de absurdități să se efectueze cu tine, care totdeauna sunt portiÈ›a prin care se strecoară-n capul cozii licheaua! Sau vrei să te cari? CÃCI NIMIC NU ESTE INOCENT în incompetenÈ›a din muie, tată socrule! Plus că aceste examene terminale produc la noi ESTROPIAÞI: înainte puteai să dai de jdemii de ori la facultatea dorită, până-È›i venea mintea la cap È™i te pregăteai serios. ACUM media la bac poate fi eliminatorie, deci nu se mai admite în republica răsprofilor principiul umanist că există ritmuri de învățare È™i de maturizare diferite!!! Care e un drept al omului neclonat de a se diferenÈ›ia de altul! La noi, ca la nimenea, sau ca la neonaziÈ™ti la putere-n uie, ce copil ratează media maximă la examenele naÈ›ionale, se poate spăla pe bot – pe toată viaÈ›a! – de specializarea visată! După cum poÈ›i intra unde vrea muÈ™chii tăi dacă reuÈ™eÈ™ti la o olimpiadă fraudată de tac-tu sponsor!!! Ca să nu mai zic nimic că poÈ›i cu medii la un bac pe anumite obiecte să intri la o facultate pe cu totul alt profil! Or, pe mine, ca cetățean, m-ar fi interesat, de exemplu, niÈ™te teste asigurătoare ca, la Drept, să nu intre cine s-ar face avocat numai de hoÈ›i, iar la Medicină cine s-ar face doctor numai de hoÈ›i, iar la Matematică cine s-ar face matematician numai de hoÈ›i, tată socrule!†Zise È™i, simÈ›ind enervarea explozivă a interlocutorului, o zbughi pe la Poiana BraÈ™ov, să tragă cu urechea la cum petrec intuÈ™abilii când e ziua la unul, È™i apoi stărui în a inspecta starea gazonului pe Stadionul Municipal din Toulouse, dacă permite sau nu buna circulaÈ›ie È™i protecÈ›ia balonului în vederea golului pe care-l vom înscrie columbienilor, producând un extaz deosebit la BucureÈ™ti È™i o mâhnire de excepÈ›ie la Bucaramanga. „Te-ai mai calmat?†– reveni Străchinaru, cu prudență, din stratul de opÈ›ionalul-È›igănci È™i Viola tricolor de lângă PuÈ™a. „Da, că am făcut È™i-un calcul! – rânji cu prietenie nea Mielu. Uite la Mânzu, băiatul de-a zecea, al lui CaliÈ›oiu, făcit cu Aculina Jevakina, de-l întreÈ›ine pe ascuns la Cuzco! Gagiul e genial. Pe bune! Dar numai la mate È™i la info, È™i nu pentru rezultate, ci pentru CREAÞIE, având a sfărâma în câțiva ani Windows-ul È™i a câștiga miliarde de euro dintr-un sistem de operare compus de el, È™i de-aia botezat Mustang! Dar asta la… Plovdiv! Pentru că la noi e sărmanul de nota 10 doar la mate È™i la info, dar stă prost din născare cu limbile È™i nu prea e nici filozof, încât la bacul din 2000 va căpăta de milă doi de 5 la română, un 6 la engleză, un 6 la filozofie È™i ăia doi de 10 anticipaÈ›i la specialitatea lui, la ce È™tie el să facă!!! ieÈ™indu-i media 7 la bac, cu care va merge la facultate la Calculatoare, la stat, unde 70-80 de locuri fiind rezervate în acel 2000 pentru olimpici, ultima medie va fi 9 È™i 50, iar maximum teoretic ce va putea scoate el, ESTROPIAT de in bac luat în considerare ca 20 %, va fi un 9 È™i 40, deci geniu respins cum zici È™i tu, dar de ce extinderea mea te bagi tu unde nu-È›i fierbe oala? E È›ara ta sau a intuÈ™abililor?… Cum observa È™i biata PuÈ™a, dar nu vrea să stea de vorbă cu tine È™i zice că degeaba dai tu târcoale pe-aici că tot n-o să-È›i spună unde-a pus turbincuÈ›a cu cele 2 kg aur!… MarÈ™ în morÈ›ii mă-tii d-acilea, neisprăvitule! secătură ce eÈ™ti! È™i-È›i caută alt cavou, că actul de proprietate pe ăsta îl am pe numele meu!… Te făcuÈ™i È™i atitudinar ACUM, È™i CenÈ›ica mea mi-o È›ii de n-are chiloÈ›i pe ea, dar – paradox român – È™ade-n EXCEPÞIE DE LA REGULÃ!†Către miezul nopÈ›ii, situaÈ›ia deveni È™i mai tensionată, că veniră ȘiÈ™u, Săbiuță È™i Gaviota, dar nu ca să se evalueze, cum tot el îi învățase la rele când solicitaseră cămăruÈ›a de materiale biologice a È™colii pentru folosință pasageră. Eleva trăise, nu chiar rău, la Căgiurzia, cu unu Vampiru, hacker de morminte, iar pricina despărÈ›irii de el fusese că ea nu aderase la proiectul lui de a intra-n uie È™i de a umbla din cimitir în cimitir până la Toulouse, cu prilejul apropiatelor Mondiale, pentru că, deÈ™i meseriașă-n toate, ea nu agrea condiÈ›ia de sanpapieră, tranzitând prin puÈ™cării È™i tabere, de să se umple de păduchi laÈ›i de pe tot mapamondul. ÃŽn liniÈ™tea nopÈ›ii sfâșiate de Murugoi È™i Kabîzdoh, împinseră ei cu răngile placa betonată laoparte, dar puÈ™căriaÈ™i superstiÈ›ioÈ™i, începători în noua branșă, unde le da fata clasă, având ca obiective operaÈ›ionale însuÈ™irea a diferite obiecte de preÈ› la sfârÈ™itul activității, o coborâră numai pe ea la nea Mielu Romero È™i la ginerele său Bonobo. Cu cleÈ™tele, experimentată, ea desfăcu pleoapa de lemn într-o clipită, dădu de faraon È™i tot atât de repede, se aburcă disperată la suprafață, fără vreun È›ipăt însă, cum o formase Vampiru, întărind dealtfel un perfect instinct de spărgătoare. „Ce e, fă?†– au primit-o cu vădită nemulÈ›umire feciorii. „Introducându-i clientului degetele, să-i palpez molarul de aur de după caninul lipsă, dacă-l mai are, a râgâit în morÈ›ii mă-sii È™i m-a È™i muÈ™cat!… Ca să nu vă mai enervez, ortacii mei, că eu îl lucram la gură, È™i el mi-a pus mâna pe aria curriculară, ca un nesimÈ›it!†„Ce-a făcut, măi băieÈ›i, Rapidul cu universitarii de la U Craiova?†– interogă atunci în clar È™i inconfundabil dirigintele, auzind voci cunoscute È™i părându-i tare rău c-a speriat fata, râgâind de plăcere È™i muÈ™când reflex de foamea acumulată ca cadru… didactic, nemaiapucând s-o ciupească de materialitatea obiectivelor de referință de se uita la ultimul extemporal ca canibalul la ele. „Unu-zero!†răspunseră sec băieÈ›ii È™i alergară pistonaÈ›i de fiori reci, cu răngile, cleÈ™tele È™i fata, spre discotecă la Raketta, să aibă alibi, dacă se-mpute treaba cu mortul È™i demarează AleksaÈ™ka Agheev cercetări. „Tot atâta o să facă È™i România cu Columbia la apropiatele Mondiale din FranÈ›a!†veni din cavou o anticipare perfectă pronosportistic, bazată pe coincidenÈ›a iniÈ›ialelor de la Rapid È™i Craiova. Se lăsă apoi o tăcere de auzeai târâiÈ™ul baxului pe pistă È™i două luminiÈ›e galbene-verzi, fosforescente, apărură pe marginea gropii, fascinându-l prin stăruinÈ›a lor. Erau obiectivele cadru ale grasului È™i blajinului Murugoi, care parcă îl chemau să iasă din boxa aia È™i să-È™i continue cursa, că nimic nu e pierdut! Și Dudiță se supuse, luându-È™i rămas bun de la nea Mielu cam în pripă. Nu întâmplător! El era cam jenat, deoarece È™tia ce avea să urmeze. O INVERSIUNE DE VALORI contrară principiilor sale: în loc să se ia câinele după om, iacă dar că se lua omul după câine! Numai că, abia intrat în pistă uÈ™or ca un fulg, el auzi un nechezat negru autoritar de manager cu mentalitate de învingător, că pentru a ajunge cu certitudine la marele premiu, la trofeul ca o frapieră al CenÈ›icăi, s-a adoptat din considerente tehnice de rodaj o strategie cu două opriri la… boxă! Astfel urmară ei în feeria nopÈ›ii pe Bulevardul Republicii, cel patrulat de tancuri, ignorându-le, dar la intersecÈ›ia cu Prospektul Pavel Morozov tăiat direct spre Cvartalul RuÈ™ilor, un greu KV-72 fu cât pe ce să-i strivească, Dudiță pricepând secvenÈ›ial, după cum i se ridica È›eava, că vrerea demonului e nu spre casă, È™i nici spre È™coală, ci dimpotrivă, pe uliÈ›a CosmonauÈ›ilor, spre pădure È™i spre forturi, la ex-ministrul Udaloi cel rânjit, poate cu un popas la stănoaga MalaÈ™ei Bibikova, care venise din stepă trudită, că plivise toată ziua maniocul È™i sforăia ACUM cu ciripituri ca de piÈ›igoi zumbai-zumbai în frânghiuÈ›ele hamacului ei roz, speriind quetzalul din rodiul cel strâmb din grădiniÈ›a cu lămâi, aloe È™i orhidee, nevinovat poziÈ›ionată de trudă ca un prunc în noaptea caniculară, dar È™i ca o sirenă clasică într-un năvod de-al civilizaÈ›iei mediteraneene, cu botul È™i obiectivele de referință cupuliforme È™i propulsive în jos È™i cu aria curriculară în sus, învelită doar în cosiÈ›ele-i de aur, ahhh! ihhh! ay de mi! abia respirând în cuibuÈ™orul aerian legat de doi araucaria înalÈ›i de peste cincizeci de metri È™i plini de papagali È™i de tucani atraÈ™i de conurile lor apetisante, al căror miros amintea de al sicriului abia abandonat. Desigur, ochiurile hamacului din sfoară de cânepă È™i alpaca trainică erau romboidale. Și Străchinaru simÈ›i că-l trec fiori geometrici revoluÈ›ionari meditând la schimbarea de paradigmă ce ar fi putut să-i zguduie Separeul la instigarea rotofeiului Murugoi cel întreprinzător, care se străduia nonverbal demonstrativ să-i prezinte modalitatea sa invariabilă, È™ablonardă, cum să procedeze cu o asemenea pradă ca MalaÈ™a adormită, nereuÈ™ind însă decât să legene È™i mai adormitor hamacul, fiind prea scund bietul dulău chiar È™i biped, postură obscenă în codul mamiferelor, asudase ca la o lecÈ›ie deÈ™chisă pă Europa È™i nu înÈ›elegea că e manipulat de ex-ministrul Udaloi tocmai de la izbuliță, în scopul de a avea proful, uitându-se la el cum aborda invariabil canin pe gingaÈ™a MaÈ™a, fără rezultate, REVELAÞIA ABSURDITÃÞII DE A ÃŽNVÃÞA PE ALTUL. Dar când, la sfârÈ™it de halucinant efort cățărător, după atâta EXCEPÞIE DE LA REGULÃ, Străchinaru vru s-o muÈ™te de-o arteriolă de la gât pe parteneră, cu caninul refăcut miraculos mai mult decât ce-a fost È™i văzând albastru ca ochii ei în loc de oranj, Murugoi îl opri, apucându-i glezna dreaptă în fălcile-i de oÈ›el sideral, cu ameninÈ›area de a reteza definitiv tendonul, È™i de a-i provoca precum marelui erou Ahile, o talalgie acută. De la o vreme, huruitul tancurilor îl reperai mai mult spre forturi, unde se descărcau È™i de depozitau de fapt baxurile, decât spre Republicii È™i, uÈ™or ca un suflet de colibri, Dudiță se percepu alergând spre casă cu un dar pentru Maricusa È™i Genaro: o È›eavă de bambus tacuara plină de miere sălbatică, adusă-ntre colÈ›i, cu delicateÈ›e, de slăbănogul Kabîzdoh. Pe care însă o va uita la Vanessa-n vestibul ca pe un baston cu măciulie de fildeÈ™, È™i nemâncata o va începe crezând că îi este destinată, deÈ™i ar fi putut avea luciditatea minimă necesară ca să recunoască măcar în Separeu că nu mai era la vârsta delicată la care putea fi răscolită-n pieptul cu obiective de referință-n formă de periÈ™oare, de Zburător! Adică la vârsta crizei puberale zburătăcite la modul sublim, deci sublimat, de mitul Zburătorului, ea care parafrazase pe divinul Camus în amplul eseu Mitul lui Mitică sau Canalia de Caragiale, ridicându-se împotriva ca să ne mai râdem È™i elogiind cheromusofobia personajului Dudu Străchinaru ca pe o soluÈ›ie de atragere a dolarilor investitorilor străini, desovietizarea economică fiind ficÈ›iune fără mare capital serios.
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | ![]() | |||||||
![]() |
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy