agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
agonia ![]()
■ Venus and Adonis ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2010-05-13 | [This text should be read in romana] | Ea era trează că tocmai îi ciripise la geam un piÈ›igoi zumbai-zumbai mare cât o buhă paca-paca È™i parcă surâdea unui gând ghiduÈ™, asudată cu inocență – îl făcu atent excitatul Kabîzdoh – la măsuÈ›a la care-È™i potolea setea arzătoare de beletristică aÈ™teptându-l, să-i sune la ușă cu un bucheÈ›el de panseluÈ›e Viola tricolor È™i să-i zică Am venit, Vanessa! Se întreba amărâta ce e Timpul È™i manualul liceal unic îi răspundea: o cortină pe care se desfășoară evenimente È™i comentarii pe care omul / elevul le uită, dar tu, care ca Demiurg eÈ™ti materie marxistă superior organizată, Dudiță, n-ai să mă uiÈ›i după atracÈ›ia contrariilor È™i evaluare, pentru că bărbatul aleatoriu devine unic prin iubire, ca un animal de teleloterie câștigător. Dar când, la sfârÈ™it de efort cățărător, extatic de să uite totul ca È™i cum n-ar fi fost în spate nici o EXCEPÞIE DE LA REGULÃ, ci doar învățare prin descoperire-dezvelire a drumului, a căii, a parcursului curricular spre REVELAÞIA ABSURDITÃÞII DE A ÃŽNVÃÞA PE ALTUL, cum pierduse deja în hamac criteriul obiectivelor de referință cupuliforme È™i propulsive, căutând etern altceva, Străchinaru vru s-o muÈ™te de-o venă de la gât cu caninul reabilitat prodigios mai mult decât ce-a fost, la momentul oportun, iacă dar, ososul Kabîzdoh îi prinse glezna stângă în fălcile-i din materiale ceramice compozite ultradure, cu ameninÈ›area de a reteza definitiv tendonul cum un condor un ficățel de erou revoltat. De aceea, mai coborând o scară È™i furnicându-l a se simÈ›i el însuÈ™i relativ murdar, ca un furnicar din bălÈ›ile Amazonului alungat din scăldătoare de o ceată de rozătoare uriaÈ™e capibara, profesorul dădu la purcel cu umană îngândurare. Skinner al lui făcuse greva foamei mai multe zile, apoi fusese bătut de niÈ™te ortaci care voiseră să-l ia cu ei, dar È›ipase È™i scăpase, È™i ACUM se gudura ca un elev, de parcă ar fi absentat Moluscă la înmormântarea PuÈ™ii, È›inându-i orele bestia de Vizdy de-i È›inea cu capul pe bancă în loc să le dea pauză de ieÈ™it. Și acum s-a-ntors să slugărească la È™coală la Teofan Davidovici Filatov, care tocmai a pus elevi de-a opta È™i femeile de serviciu să-i spele-n curte splendidul Mercedes blindat, albastru de VoroneÈ›, în timp ce dumnealui citeÈ™te-n listokul Autonomia locală, parcă doar cu sprâncenele-ie senzitive, editorialul Universitatea Craiova È™i capitalismul: „România este o È›ară tipic CAPITALISTÃ, iar futbolul ei intern, un futbol profesionist, un futbol european, un futbol pe bani, un futbol evoluat, un futbol matur, un futbol în care a învins economia de piață, un futbol al realismului că-ntr-un club se investeÈ™te ca-n firme È™i că motanus mutantus el trebuie să aducă acÈ›ionarilor profit, după cum motanus mutantus un manual È™colar nu fiinÈ›ează-n esenÈ›a sa de marfă de valoare de întrebuinÈ›are nici întru prof, nici întru elev, ci este pentru autori, să le aducă venituri exorbitante, lor È™i la care a mai colaborat, ceea ce numai libera competiÈ›ie pe piață poate decide cât È™i cui, iară nu un concurs preliminar, ce favorizează decisiv textul hiperÈ™tiinÈ›ific, universitar, inaccesibil elevului real, căci orice explicaÈ›ie cu adevărat didactică, băbească, bazată pe modelarea cu o barză, devine eliminatorie sub acuzaÈ›ia de a avea greÈ™eli de specialitate! Ipocrita ploaie de laude ale celor È™apte analiÈ™ti pentru… demnitatea cu care universitarii olteni È™i-au apărat È™ansele (care È™anse, domnilor? È™anse la ce?) luând Rapidului titlul È™i pierzând certitudinea de a intra-n Europa-n Cupa Cupelor, iar în perspectivă urmând a se zbate-n zona nisipurilor miÈ™cătoare ale retrogradării – È™tiut fiind că GiganÈ›ii nu iartă sfidările celor mici – toată această exaltare a ferpleiului mă È™i scârbeÈ™te, fiindcă eroul iberic care a gestionat resursele jucătorilor, risipindu-le-n Bănie È™i nu pe Lia Manoliu, a frustrat pe suporteri È™i îndeosebi pe investitori, care nu È™i-au mai văzut reclamele televizate în toată Europa! România, domnilor, este deja o È›ară CAPITALISTà și trebuie să ne obiÈ™nuim cu gândul că aÈ™a cum albul crinului ascunde un galben auriu act de reproducere fertilă, aÈ™a È™i un meci profesionist nu trebuie să facă excepÈ›ie de la regulă, el nefiind decât actul firesc prin care niÈ™te acÈ›ionari câștigă. Futbolul se joacă pe bani È™i pe goluri!†Atari pertinente analize nu puteau trece neobservate È™i fură reproduse la Căgiurzia de periodicul Mir Bojii cu permisiunea autorului, care recidivă când am bătut amical pe Ghencea cu numai 3-2 Paraguayul, iar portarul nostru, înjurat, a comis obscenități, indignând publicul neobiÈ™nuit cu astfel de reacÈ›ii într-un templu, fie È™i al futbolului, după care căpitanul naÈ›ionalei i-a admonestat pe unii critici că ei incită de fapt împotriva jucătorilor, scriind că sunt bătrâni È™i că dau È™pagă pentru a fi-n formula de echipă la lot, È™i ce dacă au bani, jucătorii, au, da, au, dar sunt banii lor, au muncit pe ei, când de fapt, la realitățile interne, È™i economice, È™i oligopedagogice, a propulsa România ÃŽN PRIMELE 16 ÞÃRI DIN LUME, ba chiar cap de serie, ar trebui să ne faceÈ›i statuie, băi, nu să instigaÈ›i tribunele să ne huiduiască! „Cred că soarta domnului Gică Hagi la noi, printre criticii săi care se opun să mai joace, este aidoma celei a lui Hyperion pe pământ – glosa întristat Străchiaru, tot în Mir Bojii după ce se consiliase cu înfloritoarea Vanessa Hlopova de la Orbita TV – È™i n-ar trebui evitat la nesfârÈ™it un studiu comparativ, preliminar elaborării filozofiei bugetare a guvernului, dacă alte sectoare, ca baletul, justiÈ›ia, teatrul, È™coala, beletristica, muzica sau cercetarea au progresat compatibil cu sportul rege! (Să medităm numai la superioritatea futbolului românesc asupra celui britanic comparativ cu oferta de EMISIUNI DIDACTICE a canalelor lor față d-alea d-ale noastre!) Iar dacă nu există viagră-n futbol, domnilor, atunci să ne reactualizăm cele învățate din filmul Cidul, unde chiar decedat È™i sprijinit de cascadori pe cal, eroul iberic încă-i intimidează pe adversari È™i, motanus mutantus, creierul echipei noastre naÈ›ionale prin simpla sa prezență pe teren ar fi un permanent pericol pentru buturile adverse, paralizând din dispozitiv câte doi-trei apărători prin inventivitatea sa imprevizibilă. Adevărul fiind însă că ani buni încă Gică Hagi al nostru este un unicat de valoare È™i ne va mai aduce, iacă dar, numeroase satisfacÈ›ii urmărindu-l pe micul ecran sau din tribună!†Ipoteză străchinară confirmată exemplar în partidele România – Columbia (1 - 0) È™i mai ales România - Anglia (2 – 1) , analizată însă È™i disecată sub genericul Numai futbolul ne face fericiÈ›i, de Răzvana Mihalache-Hlopova în Analele Orbitei TV, deranjând unele aspiraÈ›ii prematur isterizate disproporÈ›ionat, ca È™i alea spre uie, cum că acuÈ™ica intrăm în finală cu Brazilia, după ce-i eliminăm pe francezi în semifinală, ea sensibilizându-ne că noi am fi umplut pieÈ›ele chiar È™i-n cazul anulării pentru fault imaginar în atac a golului victoriei din finalul meciului cu englezii, la urma urmei, de când au venit tanchiÈ™tii la Drujba, în 6 Martie 1945, cele mai masive bucurii ale norodului rămânând: 1 ) când a apărat Ducadam 4 penltiuri succesive de la punctul cu var, intrând în Guiness Book È™i a luat Steaua Cupa Campionilor Europeni È™i 2 ) tocmai această calificare pentru meciul cu CroaÈ›ia din optimi, cu depășirea aspiraÈ›iilor de la cantonamentul de la Săftica, adevărat cântec de lebădă al generaÈ›iei de aur, aur sugerat parcă de părul vopsit oranj, generaÈ›ie futbolistică de excepÈ›ie a cărei apariÈ›ie în Est decurge în fond tot din că s-a preocupat multilateralul Nicolae CeauÈ™escu de creÈ™terea futbolului românesc, È™i îndeosebi de Steaua BucureÈ™ti, pe al cărei stadion i-a fost dealtfel È™i privegheat cadavrul de Crăciun în 1989, care însă nu trebuie idealizat din două motive: 1 ) nu i-a educat pe activiÈ™ti că, îmbrăcând ACUM tricoul diferitelor partide, a te face parlamentar, ministru, ambasador, bancher, băgător de seamă, È™ef de agenÈ›ii, director de regii È™i de etâcî implică niÈ™te răspunderi aÈ™a de mari că nu mai ai timp de tâlcÈ™ouri, să nu laÈ™i să se exprime tocmai specialiÈ™tii, adică profesorii de sport, profesorii în general, ca oameni cu experiență în tehnologii de evaluare cum s-a jucat; 2 ) fiind incult, adică fără acea imagine coerentă despre lume pe care i-ar fi putut-o forma un pedagog ca Foma AkimuÈ™kin sau ca colaboratorul nostru care semnează Bonobo, obsedantul preÈ™edinte Nicolae CeauÈ™escu n-a realizat ce e ăla transcendent È™i ce e aia meditaÈ›ie, demolând după apariÈ›ia Solidarității în Polonia cercetarea la noi a unor capacități ale intelectului uman total necunoscute anterior È™i interzicând însăși predarea-învățarea psihologiei în România, consecinÈ›a în sport fiind dramatică, plătind jucătorii È™i echipele noastre un imens tribut de deziluzii ante portas, ratând de regulă ocaziile cât roata carului, sau mobilizându-se È™i câștigând cu echipe mari pentru a fi apoi eliminate de altele minuscule sau abia scăpând cu câte un ruÈ™inos egal!… Deci domnul profesor Dudu Străchinaru, la MalaÈ™a Bibikova pe stănoagă, comenta cu nonÈ™alanță futbol, lăudându-se cu cât câștigă ca gazetar, È™i că e prieten cu manipulanta de la Orbita TV, asta noua, semn că psihologic nu mai considera, după deces, experiență htonică È™i resurecÈ›ie, ceva nefiresc să aibă surse de venit complementare artei didactice, ba era gata È™i să se angajeze într-o competiÈ›ie. Era, iacă dar, prin moarte-înviere alt prof. Devenise EXCEPÞIA DE LA REGULà visată de CenÈ›iÈ™or! Și poate chiar mai mult decât atât: câștigul ei la teleloteria vieÈ›ii – un soÈ› întreprinzător! DeÈ™i se veselea iar, surâzând încă strâmb cu mustaÈ›a pârlită la lumânarea care se îndoise ca un copil nemâncat la tablă la ascultare, el își depozitase-n zarca Separeului, ca pe un sarcofag cu reziduuri nucleare, nevindecata cheromusofobie, ca incapacitate de a mai face haz de o mizerie ucigătoare pentru familia sa, când alte familii, de mai slabi la învățătură, o duce ca-n uie, ca-n obiectivul de referință al lui Avram, ceea ce atrage automat identitatea sacrificiu = prostie! Nu mai e de răbdat: îți convine salariul din arhipelagul È™colar, rămâi; te consideri ciugulit, te cari, te duci, vere, unde munca e plătită È™i-È›i poÈ›i valorifica întregul evantai de competenÈ›e, fantezia, tenacitatea… SufleteÈ™te, nea Dudu se comporta de-acum ca un cadavru de mort printre cetățeni. Parcă-È™i schimbase din greÈ™eală spiritul cu al lui nea Mielu-n cavou, fiindcă nu mai judeca decât în cifre seci, în cheÈ™, totul. Dădu Brendei materialul Universitatea Craiova È™i capitalismul, ceru onorariul pe loc, apoi merse la serviciu, la nea Fane Filatov, fără nici o jenă că, într-un fel, murise È™i înviase: celor interesaÈ›i că ce-a pățit, le-o tăia c-a jucat înhumându-se o farsă yoghină banală, cu ocazia pomenii de viu! Dacă nu crezi, du-te-n morÈ›ii mă-tii la Cachita Dolores la starea civilă È™i convinge-te că nu s-a eliberat nici un act de deces! Omul se ducea, întreba de spravka de moarte a lui GăluÈ™că, vedea registrul de ieÈ™iri de acte, se crucea de cum se poate acoperi în È›ara asta orice minune È™i pleca, spălându-È™i la Raketta cu vodcă-n chicha nedumeririle È™i răzbunându-se trecând prin dreptul È™colii È™i murmurând automatic că mohorÈ›ii mumii voastre de bandiÈ›i È™i de câcaÈ›i în furtună! Fiind È™i sezon de praÈ™ilă, iar presulica evitând subiectul – plus că lumea s-a-nvățat de la tembelizorul cetății oligoeducative să nu se mai mire de nimic – evident că vipoii n-au convocat cu acest prilej celula de criză, neexistând nici un fel de stări negative în rândul populaÈ›iei. Cât despre scenariul exploatării cazului ca pe o minune atrăgătoare de pelerini de importanță agroturistică, aÈ™a cum ar fi voit Ciuvîrin să-È™i extindă Popasul, a ieÈ™it cu suspiciune că tocmai el i-a impus lui Moluscă să facă pe mortul drept test de angajare È™i-n orice caz părintele Panda a exclus cu desăvârÈ™ire implementarea mitului, pe motiv că Moluscă e darwinist, deci ateu, È™i nici MalaÈ™a, nici Aculina, Anfisa, Perlita, nici Gaviota, Himena È™i PalaÈ™ca sau altă mai bleagă drujbeancă n-ar fi alergat vreodată pe urmele lui alintându-l mistic ÃŽnvățătorule! ÃŽnvățătorule! sau ACUM Formatorule! Formatorule! Cât despre colegii de după-amiaza, sicriul cel aproape nefolosit achiziÈ›ionat la instigarea Ciomolungăi, Săbiuță È™i cu ȘiÈ™u îl È™i întorseseră la Raketta odată cu crucea, răzuiseră scrisul È™i lăcuiseră în aÈ™teptarea altui cadavru – toată osteneala doar pe-o sticlă de vodcă genocid cu trăsnitor miros de pinga È™i de muie, mai rămânând profelor de recuperat ce dăduseră pe coroană, unele participând însă la pomana de viu de la Blocurile RuÈ™ilor, dar altele nu È™i pretindeau restitutio in integrum. Dar È™i leafa le venea curând, urmând a returna CenÈ›ica fiecăreia cât are pe lista chetei iniÈ›iate de Ciomolunga. Nu mai rămânea de împăcat atunci decât tehnocratul de Frecardo, care din entuziasm că o mierlise un prof, ba încă nu un jeg de rând ci chiar EXCEPÞIA DE LA REGULÃ, singurul care în È™ase ani de răsfăț îndrăznise lo real maravilloso, avusese inconÈ™tienÈ›a să-l ia în palme È™i în È™uturi, da, agresatul de Fedul, deÈ™i-l educase Iordanka zgârcit, plătise din buzunarul propriu 51 % dintr-o coroană ca din partea a mai mulÈ›i elevi! Or, personalitățile clasei de stăpâni în formare, după asta se cunosc, că nu se lasă fraierite ca gloata stăpânită. Ceea ce ca profil psihologic al elevului, domnul profesor Dudu Străchinaru detectase demult! Și ACUM anticipa cu o groază fără margini logica elevului mântuitor al Drujbei noastre că ori i se dau sub o formă sau alta banii de coroană înapoi, ori caraghiosul de pomanagiu de viu trebuie trimis cu-adevărat pe lumea cealaltă, pe o cale sau alta! ÃŽngrijorat, domnul Dudu baleie cu privirea, de la etaj, îndelung, curtea, în pauza mare, dominată ca de un stâlp al cerului de ex-catargul careului ex-unității de pionieri, stingher È™i nefuncÈ›ional, vag legănat de silfii luminii ca de lemurii stepei, uÈ™or obscen, ca un element arhitectonic uitat la vedere, al unui superfutoar sub cerul liber din timpuri imemoriale, când îl vor fi folosit ca bară de strpteuze giganÈ›ii ce posedau È™i planeta ca un tot unitar, acum în încălzire globală. Descoperi hăt departe niÈ™te paviani de-a opta de-ai Vanessei care torturau între closete È™i groapa de gunoi pe un godac de-a È™aptea de-al Veturiei: îl tăvăleau prin cioburi È™i exersau pe el toată gama de lovituri extrem orientale pe care o reÈ›inuseră de la tembelizor, neimpresionaÈ›i deloc de bulionul din râtiÈ™orul lui, care curgea încă de pe când mai era pe două picioare È™i un vlăjgan îi reuÈ™ise un călcâi aÈ™a bine È›intit de ai fi crezut că niciodată n-o să-È™i mai scoată adidasul din gura duÈ™manului. Animale imparicopitate! își zise Bonobo. N-au decât să se È™i canibalizeze, că nu sunt eu de serviciu, e Didina… Mai văzu izolaÈ›i între magazia de lemne È™i gardul de beton pe supradotatul È™colii È™i pe supersupradotatul ei, ziÈ™i SD-ul È™i SS-ul, cum stăteau ei în ariile curriculare È™i, ca minieuropeni pe vremuri de Culture Kitsch, mai mult de dragul Haritinei popii decât pentru premiile de câțiva pesos È™i de vreun roman al REZISTENÞEI LA SCHIMBARE, rezolvau mintal probleme avansate, de liceu È™i de olimpiade internaÈ›ionale, din periodicul Evrica, la care îi abonase inspectoarea de È™tiinÈ›e Saltîciha sau poate cea teritorială, bestia de Kabaniha, în vreme ce tot aÈ™a retras, dar dincolo de măslin, spre closete, îl recunoscu cu greu pe Frecardo hârjonindu-se paÈ™nic cu… Esmeralda MalaÈ™ei lui Harneală de la a È™asea È™i cu Himena BukamaÈ™kina de la a cincea, tot lovindu-le c-un balon transparent gălbui ce rezista cu stoicism loviturilor lui cu È™piÈ›ul, iar fetiÈ›ele, muÈ™când cu poftă din biscuiÈ›ii înciucalaÈ›i cu care cavalerul le servise generos, dintr-un cucurucho confecÈ›ionat din listokul Autonomia locală, i-l tot aduceau sărind într-un picior, ba de colo, ba de dincolo. Proful cel dornic de o reconciliere cu elevul, fără ură È™i răzbunare, veni până aproape, zâmbind mieros din mustățile asimetrice, exprimând intenÈ›ia de a angaja un dialog, sub pretextul fidbecului că bine e că părÈ›ile s-au împăcat după ce s-au jignit că s-o ia-n gură, hotărât a negocia bărbăteÈ™te cu el că, băi tâmpitule, eu n-am banii lu’ mă-ta È™i tac-tu, să-mi plătesc la salariul ăsta È™i coroană, după ce o euroinspectoare foarte de stânga, de Unu Mai, Katrina Djorkaeff-Tornado m-a făcut de-am cheltuit de m-am spetit la lecÈ›ia deÈ™chisă pe Europa, umplând din CAR-ul Inocenciei patru-cinci sacoÈ™e de mezeluri de potol-protocol, achiziÈ›ie atât de absurdă încât m-am decis să-i atribui o semnificaÈ›ie-n Univers È™i atunci am jucat scenariul POMENII DE VIU, ca pe un vot de neîncredere în puradeii mei, de mi-a venit ideea în staÈ›ie, nevenind rata de CuÈ›arida. Hai dă-te-n mă-ta-n piscină d-aci, Federico, că-È›i trec la recapitularea-evaluarea finală un ZECE, È™i ne-am achitat de cât ai cheltuit, hai te rog eu frumos să semnăm un tratat de bază-n morÈ›ii mă-tii! Brusc beli ochii cât cepele de baobab È™i simÈ›i că explodează în mijlocul curÈ›ii È™colii noastre: balonaÈ™ul avea moÈ› de prezervativ original, c-un fel de bobiÈ›e de mărgăritar frustrate, È™i fetiÈ›ele-l manipulau cu inocență exasperantă, fluturându-È™i pletele ondulate natural È™i parcă având pe chipuri întipărită o expresie feminină târzie, de mândrie sfidătoare că uite, dom’ profesor, noi l-am îmblânzit pe Frecardo cu armele noastre formative înnăscute – nu ne bate, nu ne pune mâna pe obiectivele de referință sau pe aria curriculară, nici pe opÈ›ional, È™i nici măcar nu foloseÈ™te în comunicare cuvinte din beciul / haznaua limbii comune. Ah, È™i cât de bine ne simÈ›im noi, fetiÈ›e sărace È™i miÈ™to, cenușărese, lângă acest băiat cu ten uie, care-n ziua cernită când v-a-nmormântat comunitatea pe dumneavoastră, a plecat cu taxiul în capitală, c-un Mercedes galben, să vadă finala Cupei È™i cum le-o dă preÈ™edintele la jucători! NTLPD! (nu te lăsa provocat, Dudiță / dobitocule!) Dudiță, iubitule, ai doi copii, stai la un loc! Numai când văzuse – la tembelizor!!! – pe atractiva Silvia Kristel, excelenta-ntrupare din toate poziÈ›iile Emmanuelle a idealului femeii voiajoare din popas în popas, pupând copilaÈ™i ca o călugăriță, cu muianul rujat peste cine È™tie ce reziduuri, CenÈ›ico, mai trăise el atâta revoltă visceral-pedofilă, ca de străin în cetatea oligoeducativă mondială de consum, ca barbar care deÈ™i-È™i luase, din ajutorul de înmormântare al PuÈ™ii, un amărât de video de zgonhen, avea-n raft doar DOCUMENTARE DIDACTICE pure È™i nu devenise fanul vreunei pornodive autentice, cum băgase mai târziu întâi la videotecă È™i apoi pe telecablu, domniÈ™orul Astolfo, având ca furnizor din uie, cu prospătură-n vogă, pe Bill Filatov, revoluÈ›ionând sexul drujbean ca tehnicalități È™i dovedind surprinzătoarea maturitate de a nu neglija nici acel grund bazal care-i dragostea de iubire. Dudiță, ai copii, stai la un loc! Strânse din fălci È™i procedă ferm pe principiile oligopedagogiei sale, în care televiziunea È™i strada È™i jigodiile educă pe elev, iar elevul aduce la realitate È™i chiar la rezultate pe cadrul… didactic. Făcu stânga-mprejur! Răspunse indiferent la bună ziua È™i se duse la closete, de unde se-ntoarse ca È™i din experienÈ›a htonică a cavoului, alt om, un oligopedagog deplin, pe care-l doare-n extindere È™i de CARTE, È™i de EDUCAÞIE È™i de tot! „Feodor Stepanovici, idi siuda! – îl apelă el cu o privire cruntă de terminator, la care macacul începu să tremure reflex È™i se apropie fără să crâcnească, dar gata oricând s-o ia la goană, ca o jigodie maidaneză când vrea s-o mângâie o soÈ›ie de intuÈ™abil. Băi Frecardo – îi zâmbi strâmb È™i prietenos din mustaÈ›a arsă la lumânare – dacă vrei să faci treaba aia ruÈ™inoasă cu Esmeralda asta È™i cu HimenuÈ™a, FÃ-O, BÃI, DACÃ-ÞI ÞINE! Chiar È™i-n perimetrul È™colii, că nu te mănâncă! Fiindcă È™i tu eÈ™ti minor, È™i ele e minore, È™i eÈ™ti sub protecÈ›ia legii chiar dac-or fi nencepute, nu-È›i poate face nimeni absolut nimica! Și nici fetelor nu le poate face nimeni nimic, dacă e decizia lor! Că noi maturii, cel mult ne-am mai râde È™i noi pe-acilea, ne-am dixtra, am face hihiliză ca de investitorul străin care a rămas cu buzele umflate să silabisească inscripÈ›ia AICI A FOST INVESTIÞIA MÃ-TII!… Dar, sincer să fiu, de-aÈ™ avea È™i eu odată banii tăi, Feodor Stepanovici, eu i-aÈ™ investi tot într-un produs al È™colii noastre, ceva mai fin È™i mai experimentat, aÈ™ avea încredere oarbă de exemplu în Gaviota de la a opta, ay de mi!!! aia cu aluniță pe obrazul stâng dac-ai remarcat-o È™i tu estetic, ca bărbat! Că e inaugurată È™i competentă, È™i tu nu poÈ›i ajunge cu performanÈ›a la extazul tantric suprem teoretic, aproape cotangent cu EXCEPÞIA DE LA REGULÃ, doar învățând activ prin strategii moderne de descoperire euristică pe apucate cu Esmeralda! Că ai sânge nerăbdător È™i tinzi a te adresa categoriei È›intă de-a dreptul, exact ca cum intră È™i anatomia-fiziologia de-a È™aptea direct în organele È™i funcÈ›iile de reproducere, subliniindu-le importanÈ›a constituÈ›ională dar excluzând cu brutalitate conceptul de preludiu civilizat, cu duioase reverberaÈ›ii în cultura europeană È™i în cele exotice! Þie-È›i trebuie ceva stabil, mă băiete, dacă te-ai angajat pe drumul ăsta, È™i cum Gaviota oricând poate fi dusă legată de Săbiuță È™i cu ȘiÈ™u înapoi la Vampiru, în locul tău eu aÈ™ avea iniÈ›iativă È™i aÈ™ negocia de-a dreptul, bărbăteÈ™te, cu Anfisa Barabanova la voi la Popas! Iar dacă nu poate ea să te servească fiindu-i frică de mă-ta, măcar să-È›i aranjeze atunci la camping, niÈ™te meditaÈ›ii cu suplinitoarele alea de la CuÈ›arida, de la liceul Trofim D. Lîsenko, de la Fiokla Malafeevna, care È™tii È™i tu din presulică că mai vin la camping cu clienÈ›ii de pe magistrala Nord-Sud!… STRÂNGE HÂRTIILE de pe-aici È™i du-le la groapa ecologică a È™colii!†Halul în care zbierase Străchinaru, de se auzise până la Raketta, È™i operativitatea cu care Frecardo se supuse tremurând È™i începuse a colecta năuc la hârtii È™i la pungi murdare ului pe Didina Arnăutu, care monitoriza de la etaj curtea È™colii, fiind ofiÈ›er de serviciu. Ea nu-È™i amintea să-l mai fi luat cineva aÈ™a de tare pe zburdalnicul copil, exceptându-l pe CaliÈ›oiu care, trezindu-se într-un chestionar la dirigenÈ›ie cu propunerea bizară, pesemne auzită-n palat, de a se mări leafa numai la profii care au copii supradotaÈ›i, ceruse precizarea cam naivă, adică să vin la mă-ta să-i concep?, existând însă È™i conflict politic pe la primărie cu ai lui Ciuvîrin. Oricum, încântată că linia disciplinei cvasimilitare la noi în È™coală a mai găsit un adept, ea se grăbi spre contradictoriu să nareze ce-a văzut, că domnul profesor Dudu Străchinaru a înviat într-un duh nou, acela al… formatorului autoritar, care nu va mai avea niciodată în lecÈ›ia lui sonată un pasaj recitativ, unde să cuvânteze de oaia clonată Dolly, de vacile schizofrenice care pierd automat susÈ›inerea politică a partidului, de încruciÈ™area lamei cu dromaderul, de centrii de reacÈ›ie fotochimică din frunză, de dispariÈ›ia unei specii la câteva minute, de aeroportul Kobe din Kansai smuls faustic mării, de geniul genetic, de telescop È™i de laboratorul orbital unde ar putea lucra È™i ei, de generalizarea geniului uman ca la SD-ul È™i SS-ul noÈ™tri, ci va asculta-n teroare formativă toată ora doar cât e-n programă È™i le va da la elevi să facă rezumat de-aici pân-aici, cum e cel mai eficient pentru rezultate! (adică să înveÈ›e ca È™i cum n-ar avea formator!!!), plus referate din diverse surse, plus să completeze caietele speciale ale Saltîcihei, È™i să-i vină cu halat, complexându-i că sunt parcă mai proÈ™ti È™i mai tâmpiÈ›i decât părinÈ›ii lor pe acelaÈ™i mobilier, ridicându-i în sus de perciuni È™i de urechi È™i bătându-i la palmă cu o riglă metalică tifonată, PROCEDURI PE CARE LE-AR FI APROBAT MAJORITATEA DRUJBENILOR, CARE REGRETAU UN REGIM DE ORDINE, dovadă cât de uÈ™or era să-i instigi să-i bată sălbatic È™i ei, ca apoi să le aduci mulÈ›umiri-întăriri că acum pavianul parcă mai miÈ™că ceva, urmând ca cercopitecii să considere realist drept fraiere pe Molecula popii sau pe NaÈ™pa, nemaifăcându-È™i temele È™i, mai rău încă, tinzând să se relaxeze, să se râză-n orele lor, după ce stătuseră ca niÈ™te deÈ›inuÈ›i de smirnă la Profesorul cel Cumplit. Observând È™i el groaza ce băgase în Frecardo, Străchinaru nu-l slăbi nici la ora de zoologie, după ce, aparte, îi recomandă-n pauză niÈ™te pornovideocasete didactice, să le ceară È™i să le închirieze de la Astolfo, care le are sigur, că le-a băgat pe telecablu. Căuta deliberat să devină, cum hotărâse în cavoul lui nea Mielu, un DUR în lupta pentru existenÈ›a familiei lui, măcar până la Sosirea Investitorilor Străini pe muzică de Vangelis, proorocită de Cronica de la Cuzco, un DUR dotat cu un cinism de o maturitate coaptă, caracterizată prin acea cruzime popularizată în cetatea oligoeducativă de palpitantele scene de tembelizor antidirigenÈ›ie, în care morÈ›ii, odată găuriÈ›i fără măcar o parodie de proces, doar pen’ că erau niÈ™te adversari, n-au nici măcar dreptul la înmormântare, dreptul fundamental al omului cadavru, iar iubita te pupă lângă hoitul însângerat, se excită pe muzică miÈ™to c-ai scăpat-o de duÈ™man, mânce-l-ar para! se bagă aici-È™a, în contextul cu omor, ca È™i cum ai scuipa pe-o murdărie, mesajul promoÈ›ional, de obicei detergenÈ›i, la care CenÈ›iÈ™or anticipând, mârâia că ce, suntem teleelectorat de nespălaÈ›i? AÈ™a că, predând fără să mai asculte deoarece cu POMANA DE VIU rămăsese-n urmă cu materia față de planificare, Bonobo, după ce descoperi cu elevii caracterele generale ale mamiferelor, îi puse imediat după obÈ›inerea performanÈ›ei, ca întru asigurarea retenÈ›iei È™i transferului să linieze după el dupe tablă È™i să completeze un tabel recapitulativ cu exemple: membre, felul de hrănire, felul de alăptare È™i felul dinÈ›ilor la mamifere insectivore; carnivore, rozătoare, erbivore rumegătoare, erbivore nerumegătoare, omnivore-porc È™i omnivore maimuÈ›e, inferioare È™i superioare, plus omul ca animal creat de popa Panda, cu menÈ›iunea că dacă sunt niscaiva întrebări, domnilor! Orice întrebări? Da, dragilor, orice fel de întrebări, numai nu-n debandadă! Dacă sunteÈ›i copii silenÈ›ioÈ™i! Cum traducem asta, bre, dom’ profesore, ia spuneÈ›i-ne, notr pul dan votr cur?… Este o întrebare banală, fumată, impertinentă, în afară de context, că suntem la zoologie nu la anatomie… da’ cu cine faceÈ›i, mă, franceza? Cu Baba!!!… Cu Răzvana, ai?! Daaaa! ÃŽntrebaÈ›i-o pe ea!!! Bine, don’ profesor, eu o-ntreb pe NaÈ™pa, că nu mă doare gura, da’ i spui că GăluÈ™că m-a-nvățat ce s-o-ntreb È™i m-a trimes, să-mi traducă asta È™i să-mi mai deie È™i minimum È™apte diminutive la cuvântul stepă, martoră e È™i clasa!!! Da, Feodor Stepanovici, s-o crezi tu că Vanessa Hlopova o să È™i admită, când e de notorietate cu tine, ce supradotat, ce imaginativ în teren, ce nebunatic eÈ™ti! Orice întrebări, dom’ profesor? Nu, c-aÈ™i devenit cam neserioÈ™i! Dacă vă las slobozi de la ordinea de zi scrisă pe tablă, de la recapitularea maimuÈ›ei, mă pomenesc că mă luaÈ›i că ca ce chestie eu, un rahat, pardon! un ratat, care n-am realizat nimic în viață, nu tu vilă, nici padoc de maÈ™ini de sport, nici haremul meu, cum adică de-mi permit ca să vă dau sfaturi de viață, să fac orientare, să exercit cea mai neînsemnată influență educativă, lucrând cu materia primă cea mai preÈ›ioasă din Univers, cu elevii… Și asta obsedat de teza marxistă sadea că vilele din jur (se uită pe geam) sunt făcute prin hoÈ›ie directă sau prin hoÈ›ie indirectă, hoÈ›ie de stat, hoÈ›ie de clasă, bazată pe o nedreaptă colectare È™i redistribuire a veniturilor, printr-o exploatare a vidanjclasului de către upercutclas, fiind inacceptabilă rânduiala ca la muncă egală raportul câștigurilor să fie de unu la zece mii! Numai că nu mai am chef să rezist prin lectură! Ci prin cleptocultură, dac-oi putea È™i dac-o È›ine la sume mici! Numai relative la om, maimuÈ›e sau mamifere, stimaÈ›i discipoli, mai accept întrebări de ACUM înainte, după ce mi-am realizat pomana de viu, am murit È™i am revenit la voi doar ca să-mi È›in orele până la sfârÈ™itul anului È™colar 1997-1998, uÈ™urat de întrebarea chinuitoare existenÈ›ialist dacă ne mai măreÈ™te ăștia È™i nouă leafa! Ce înseamnă, băi don’ profesor, în morÈ›ii mă-tii, Homo erectus? Vă dă È™i dumneavoastră coana CenÈ›ica pastile din alea americanele de noapte albastră, de zicea la È™tirile principale pe scurt aseară că le cere pensionarii de la guvern È™i parlament să le ia compensate de la farmacie? „Dacă sunteÈ›i copii silenÈ›ioÈ™i, am să răspund la această conferință de presulică mai întâi la a doua întrebare. Pe scurt, nu iau din alea, Feodor Stepanovici! Tocmai datorită pachetului de valenÈ›e ale soÈ›iei mele, a căror evaluare corectă-n dolari pretinde oarece experiență È™i vechime, da-da. coana CenÈ›ica, cum i-ai zis într-o viziune contestatar-juvenilă, domnule Frecardo, CenÈ›ica mea, pe care doar pui mâna mai liberal È™i-nfloreÈ™te, starletă de la Blocurile RuÈ™ilor, ale cărei obiective cadru, verzi ca cel mai oriental smarald, ale cărei obiective de referință-n formă de pară încă ațâță performant deÈ™i au alăptat doi vampiri, de È™i pe mine m-au supt de m-am lăsat È™i de fumat, aaay!… iar de aria curriculară ca porÈ›elanul, de-nfierbânta până ACUM scaunele È™i fotoliile cu ea, mai bine tac – toate aceste atribute complementare de cauză mă conservă efectiv în cea mai bună formă de participiu, copii, chiar după un riscant experiment probabilistic privind EXCEPÞIA DE LA REGULÃ, care din fericire s-a sfârÈ™it cu bine, când a constatat, nenorocita, falimentul acestei metode punitive de trezire la realitate prin ZDRUNCINARE, inspirată din fiertul sarmalelor de către Staruha Izerghil È™i din opera È™i activitatea È™tiinÈ›ifică a lui Ivan Vladimirovici Miciurin, însă prin prisma oligopedagogiei mele, unde prezint eu doctrina miciurinistă a mentorului, a educatorului, conform căreia, prin altoire, un organism încă neajuns la maturitate, de orice formă, animală sau vegetală – deci È™i umană – poate fi silit È™i zdruncinat să se transforme repede în sensul dorit de manipulator, cu transmisie ereditară!!! a noilor cunoÈ™tinÈ›e, competenÈ›e È™i atitudini! Rolul esenÈ›ial avându-l altoiul. De unde alarma asta din vipoime, că niÈ™te rataÈ›i, niÈ™te lepădături bugetare din vidanjclas, niÈ™te golani adunaÈ›i dupe drumuri, e primejdios pentru societate să facă dirigenÈ›ie sau consiliere cu copilaÈ™ii, altoind pe sufletele lor tinere È™i maleabile È™i fertile acele trăsături de caracter È™i de mentalitate care i-au condus pe ei înÈ™iÈ™i la pierzanie, sărăcie È™i dezonoare. Și iată de ce, de ACUM încolo EU, Dudu Străchinaru, nu mai accept să mai dau EDUCAÞIE decât ca cetățean măcar din mezelclas, ca nea Fane! Și sunt convins că VOI REUȘI, din moment ce am trecut la test È™i i-am dovedit-demonstrat la purcica de CenÈ›ica că ȘI EU SUNT BÃRBAT, că È™i EU mă pot deplasa ca un câine matur unde sunt cu insistență solicitat nonverbal-feromonal, în sat la somnoroasa MalaÈ™a-n hamac sau mai aproape de casă, în bloc, la vecinic treaza È™i neferice Vanessa-n librărie, ca să-mi practic meseria de instinct de bază, regândindu-mi demersul evaluativ È™i aplicând o strategie cu două opriri la boxe chiar cu riscul vieÈ›ii!… Dar apropo de-a fi-n formă, Homo erectus, ai?… Păi de ce extinderea mea s-a ridicat australopitecul de la Sydney în două labe, măi copii?… ȘtiÈ›i?… Ia să vedem, v-aÈ›i pus vreodată această întrebare întrebătoare È™i puÈ›in încuietoare, ai? Vi se pare uÈ™or de răspuns la ea? Vă imaginaÈ›i oare că el a luat poziÈ›ia asta, care-n codul mamiferelor este zdruncinător obscenă la masculi È™i din contra la femele, vă închipuiÈ›i cumva că doar în semn de protest pentru că marele rift african, stricând geografia, a lăsat maimuÈ›idele camuflate-n păduri È™i hominidele expuse-n savană tuturor invaziilor, ca-ntr-o stepuliță ca a noastră?… Păi, e foarte uÈ™or de dat o explicaÈ›ie raÈ›ională adaptată-modelată ciclului vostru de dezvoltare, dragilor, iubiÈ›ilor, giboneii mei! Eu nu mai insist cum s-au desprins din trunchiul comun pe rând urangutanul, gorila È™i cimpanzeul cel 98 % identic nouă ca material genetic, eu mă gândesc cu duioÈ™ie, de mi se zbate inima-n cuÈ™ca toracică ca-ntr-o zarcă, doar la străbunii mei umani!… Pe terenurile relativ plate din sud-estul marelui rift african, unde sălășluia cândva, aÈ™teptând ca Penelopa pe Godot cu ace de gheață-n opÈ›ional, strămoÈ™ul nostru încă patruped, norocoasa Lucky, culegător de ghebă, hrib, burete-puturos, burete-flocos, mânătarcă, extinderea-calului, gogoașă, băloÈ™el È™i altele, pe lângă multe fructe zemoase ca ananasul, papaya È™i kiwi, ce le găsea-n bazar mai ieftine ca meriÈ™oarele subcarpatine, mai creÈ™teau în savană un fel de tărtăcuÈ›e, cam cum aveÈ›i È™i voi ca să nu vă plouă-n faringe, adică o specie de dovlecei goi pe dinăuntru È™i tari, mai mari decât cele de pe la noi din specia Coccinia indica È™i mai rotunde, aproape ca niÈ™te mingii de volei, din alea cum vă dă domniÈ™oara Muriela Tulup când întinde plasa È™i-i spargeÈ›i Haritinei geamul de la laborator cu ele. Ei bine, australopitecul ăsta, care era o maimuță patrupedă mai jucăușă chiar È™i decât cimpanzeul de azi cel mai sociabil, din minoritatea Bonobo, se amuza cu aceste tărtăcuÈ›e africane sferice, albe cu pete hexagonale negre, lovindu-le cu labele, cu toate patru la început, până a inventat prin descoperire futbolul, sportul rege, È™i ca să nu mai comită mereu henÈ› cu-alea din față, această specie, ferindu-È™i mâinile, s-a ridicat treptat în numai picioarele cu care să dea-n balonul rotund, eliberându-È™i astfel È™i privirea din pământ, pentru a putea de sus vedea mai cuprinzător, ca suricatele È™i popândăii, cine e liber pe care bandă, ca să-i dea o pasă genială decisivă. Iacă dar, copii, cum omul a devenit biped tocmai din necesitatea de a practica acest spectaculos È™i regal sport, singurul care, aÈ™a cum zicea È™i… hm! baba Vanessa, ne poate face fericiÈ›i! Deci, în concluzie, aÈ™a a apărut ce ai întrebat tu, Homo erectus, Frecardo! Că-n rest, dacă te gândeÈ™ti la prostii, n-are nici o atingere! Da, Esmeraldo, mânca-te-ar tata, orice întrebări am zis, numai să fie despre vreo maimuță sau despre vreun om, ca să nu deviem din conÈ›inutul curricular preanunÈ›at al temei acestei dezbateri recapitulativ-formative sumative pe capitol! Restrângere de activitate impusă pen’ că la ultima recapitulare eu v-am tălmăcit sintagmele fată de fată È™i băiat de băiat ca semnificând în literatura hebelogică nu numai înstrăinarea copiilor tranziÈ›iei de părinÈ›ii bolÈ™evici, pe care nu-i mai recunosc ca ai lor È™i atunci își atribuie într-o reverie o altă origine, asta desigur în muie, pe când dincolo de zidul vizelor, în uie, accepÈ›ia este cu totul alta, aceea de fetiță făcută, prin recombinare genetică asistată de computer, de către o lesbiană, respectiv băieÈ›el conceput prin aceeaÈ™i tehnologie sofisticată de către un pederast activ sau pasiv. Or, aici am exagerat puÈ›in posibilitățile actuale ale geniului genetic, îmi fac autocritica È™i m-angajez să mai frecventez pe la colegii mei, la Academie! „Don’ profesor, ne puteÈ›i spune È™i nouă care e adevărul, dintre atâtea scenarii de presulică, despre cum a murit marele actor de acÈ›iune Bruce Lee?†„Esmeraldo tată, ayyy! tu provoci o investigaÈ›ie grea È™i când ai sute de ciuruiÈ›i È™i, conform legii numerelor mari, creÈ™te È™ansa să extragi din urna anchetei adevărul, dar eu n-am reÈ›inere, copii, să vă dezvălui absolut tot ce È™tiu È™i chiar tot ce cred despre acest dosar, anume că regretatul Bruce Lee se afla-n Thailanda, È›ara sa natală, o monarhie care înfloreÈ™te liberal, la turnat pe video secvenÈ›e dintr-un meci de box mai crud, combinând lovituri aplicate adversarului cu pumnul È™i cu È™utul, Frecardo, în delirul hominidelor spectatoare, majoritatea turiste venite a-È™i face o idee la faÈ›a locului, mâncând ca pe canal Travel, despre civilizaÈ›iile Asiei. Și el, înainte de a urca pe platou, se rădea ca omul de dimineață – cu muÈ™chii deja tensionaÈ›i ca pentru o confruntare – doar pe obraji, la o oglinjoară ovală care mărea pe-o față sferică mai concavă, ca să se fardeze apoi cu făină de orez de la gheiÈ™e. ÃŽnsă Bangkokul ăsta fiind o VeneÈ›ie a Asiei ctitorită pe un loc cam mlăștinos ca după niÈ™te inundaÈ›ii, bun să testezi kok-sagîzul tetraploid ce recoltă dă, se zvoneÈ™te că s-a-ntâmplat că pe când el își spreia din spuma de ras, albă, pufoasă È™i cu senzaÈ›ie de mentă, ascultând la un tranzistor Samsung poemul simfonic ÃŽn stepele Asiei Centrale de Aleksandr Borodin, celebrul compozitor al dansurilor polovÈ›iene din opera Cneazul Igor, pe care eu le mai aud seara pe la roacheri la KatiuÈ™a, vai! l-a piÈ™cat pe regretatul star un țânÈ›ar anofel de gât, cam de ici-È™a unde e carotida mea. Și el, nervos că-l sculase cam devreme regizorul ca să filmeze cu soarele răsărind din ocean, È™i-a aplicat singur o karată din alea de dobora cu ele doi-trei inamici odată sau un tigru siberian echivalent. Și i-a fost fatal în zona asta vulnerabilă, Esmeraldo! Cam atâta am auzit È™i eu despre Bruce Lee! Dumnezeu să-l ierte! Că ne-a-nvățat pe cei buni nu numai cum să ne apărăm de cei răi, dar È™i forme nouă È™i proceduri cum să-i exterminăm dacă adevărul È™i dreptatea, progresul sensului în istorie, sunt în mod obiectiv de partea noastră! Și sunt categoric toate acestea în favoarea la să ne mai mărească È™i nouă lefile-n învățământ, căci altfel, aÈ™a cum se pronunÈ›a de Unu Mai euroinspectoarea Katrina Djorkaeff-Tornado, am fi siliÈ›i la a proceda la un salt de la protestul prin pichetare È™i prin grevă, la o REMARXIZARE majoritară a corpului… didactic, ceea ce ar scoate din domeniul intuÈ™abilului toate cuceririle revoluÈ›ionare ale upercutclasului nostru!… Dar despre ce mai lupte, ce incendii de senzaÈ›ie, ce violuri în colectiv, ce mai devastări de primă pagină È™i ce represalii cu bombardiere compatibile NATO or să se iniÈ›ializeze aniversar la noi în 2007, vă voi vorbi altădată, feÈ›ii mei, să nu-mi fac faimă de instigator!!! Astfel, cu tot felul de improvizaÈ›ii de beleau obiectivele cadru cât cepele de sequoia È™i stăteau atenÈ›i, cuminÈ›i, trecu ora la dificila clasă a lui CaliÈ›oiu È™i la ale altora, până la ultima recreaÈ›ie, retras la boxa cu schelet ca la nea Mielu-n cavou, Străchinaru jelind reiterat că uite, fiindcă nu ne mai măreÈ™te ăștia È™i nouă leafa, a ajuns în situaÈ›ia mortală de prof în abandon È™colar, tocmai în culmea creativității fiind, la gradul didactic unu, cu două’ j’ cinci de ani vechime, stăpânind arta didactică până la virtuozitate atât în ce priveÈ™te principiul întâi că cât mai puÈ›ină CARTE, cât È™i-n a respecta principiul al doilea, ăla cu morala permisivității ca de curviÈ™tină pe motiv că n-ai, pentru a da EDUCAÞIE, autoritate-n costum de zgonhen, chiar dac-o fi aparÈ›inut el unui parlamentar dezbrăcat la Doi Mai, fiindcă È™i aÈ™a instituÈ›ia È™colii, de origine mai puÈ›in divină din perspectivă sistemică decât biserica, armata È™i prioritar justiÈ›ia, nu este eternă-n cetatea oligoeducativă, dealtfel multe din funcÈ›iile ei definitorii urmând a fi acaparate de tembelizor (care deja deÈ›ine monopolul atributului de a injecta idealuri junimii), de câinii stradali dovedind copiilor temători de cum o mai duc ăia bătrânii că se poate supravieÈ›ui oricum, de presulică, de sidiroame, de Internet, rezultând în comunitate o megaÈ™coală informală, o grădină a desfătărilor, atractivă la extrem prin jocuri È™i concursuri, la care va putea participa toată familia, fie că munceÈ™te ea la domiciliu, fie că primeÈ™te acolo ajutor de bezrabotiță. Deodată, Bonobo percepu ca prin reverie efluvii de indignare feminină pe hol, cam È™optită, dar incomensurabilă, în tăcerea relativă de după golirea de elevi a localului rămas doar cu clasele cu ore târzii, deja băgate, È™i atunci ieÈ™i pe hol din pură curiozitate, mai ales că directorul Filatov, după ce că-È™i zburlise de mai bine de-un verÈ™ok sprâncenele brejneviene cu mulÈ›i peri senzitivi, mormăia-n neÈ™tire că nu se poate, nu se poate aÈ™a ceva, Didino!, ca È™i cum un mijlocaÈ™ defensiv, urcând în atac, ar fi driblat om cu om o apărare până în acel moment crezută impenetrabilă È™i ar fi marcat un gol de kinogramă. Deci, lângă mătăhălosul Teofan Davidovici se afla la geamul dinspre curte Fefeleaga cu coc È™i mărgele chihlimbarii din ambră, care ca ofiÈ›er de serviciu mai aruncase de la etaj o ultimă È™i repede ochire, să constate-n ce măsură au executat toÈ›i copilaÈ™ii ordinul de răspândire, diseminându-se pe la casele lor. AÈ™a descoperise ea cu vigilență ca de grănicer sau de vameÈ™, că-n spaÈ›iul îngust dintre magazia de lemne È™i gardul de beton al Școlii nr. 1 cu clasele I-VIII, se retrăseseră È™i practicau niÈ™te relaÈ›ii relativ incompatibile în principiu atât cu Regulamentul Școlar, cât È™i cu cel de ordine interioară, unde nu prevăzuse Consiliul de AdministraÈ›ie nici un fel de amenzi pentru astfel de abateri, totuÈ™i uite că posibile, iacă dar, eleva Esmeralda a Malaniei Bibikova a lui Harneală È™i elevul Feodor Federico Frecardo Stepanovici Ciuvîrin, ambii din clasa a È™asea, de la Ion CaliÈ›oiu, care-n ultima vreme, în goana-i bezmetică după rezultate pentru gradaÈ›ie de formator emerit, face recuperări la matematică în orele de dirigenÈ›ie, È™i iată… rezultatele! Băiatul sta cu ochii-n soarele incaÈ™ ce scăpăta în necuprinsul stepei, rezemat cu umerii de zid È™i avea o È›igară albă, superlungă È™i fumegândă, È›inută oblic în colÈ›ul gurii pufăinde È™i crispate de-o îndelungată senzaÈ›ie ca de extaz, în timp ce degetele rășchirate ca niÈ™te gheare de condor strângeau posesiv umerii fragili ai fetiÈ›ei îngenuncheate, acoperiÈ›i din când în când de miÈ™carea spasmodică înainte È™i înapoi, uneori furioasă, a pletelor ondulate, de un blond cenuÈ™iu inconfundabil! Puternic impresionată, umflându-È™i È™i dezumflându-È™i È™uierând pieptul de care obiectivele ei de referință atârnau ca niÈ™te dovlecei tamale, palidă ca Baba-Hârca È™i cu gura întredeschisă auriu, Fefeleaga se uita fix, ca o cameră de luat vederi cu două obiective cadru negre È™i holbate, È™i strângea automatic de încheietura mâinii lui subÈ›iri dar păroase, pe Dudiță, scoțând sporadic sunete nearticulate de indignare. Ea suferea în acele momente o copernicană SCHIMBARE A MENTALITÃÞII, detașându-se de mentalul drujbean, pentru că dintotdeauna paradigma ei fusese că elevii urăsc aÈ™a de tare È™coala românească, datorită incapacității cadrelor didactice de a se comporta ca scăpate din tembelizor, încât nici în ruptul organelor n-ar accepta doi copilaÈ™i să se evalueze în perimetrul instituÈ›iei de învățământ. „Mâine, la prima oră de după-amiază, Didină! – îi decise managerul soarta, cneazului Partidei Drujbenilor, deocamdată elev Frecardo, încă înainte ca supradotatul să finalizeze È™i să-È™i tragă fermoarul. Mâine, facem careu mare-n curtea È™colii È™i prelucrăm cazul cu întreg efectivul de babuini din ciclul gimnazial! Păi È™coală suntem noi aici sau ce?… Am ajuns ca la Fiokla Malafeevna la CuÈ›arida? Nu se poate, nu se poate aÈ™a ceva!†„Nu se poate, nu se poate aÈ™a ceva!†– achieză Didina gospodăreÈ™te spre Străchinaru al ei, ca È™i cum i-ar fi expandat tumoral niÈ™te cozonaci în aragaz, ieÈ™ind nu numai din tăvi, ci È™i din cuptor. Și îl încadrau-escortau jucăuÈ™ pe Filatov la fereastră, ca Rafael È™i Roza pe Ivan Petrovici Pavlov, la KoltuÈ™i, dar È™i la VaÈ›uro… „Fie-mi iertat, Teofan Davidovici, că mă opun – interveni gospodin Bonobo cu o voce sonoră ca din cavou deÈ™i-È™i apropiase buzele prehensile de pavilionul urechii stăpânului – dar mă întristează că la grelele răspunderi asumate în È™coală È™i în comună È™i la noi în gubernie, cu eventualele alegeri anticipate la Căgiurzia, pentru Duma Municipală, mai poÈ›i fi atât de încremenit în vechiul proiect educaÈ›ional È™i să nu observi că noi ne aflăm ACUM în plin colaps oligopedagogic: ei se fac că ne plătesc, noi ne facem că muncim! Căci, aÈ™a cum susÈ›ine al doilea principiu al oligopedagogiei mele, È™coala a fost degrevată de funcÈ›ia educativă, acest rol fiind însuÈ™it, până ne mai măreÈ™te È™i nouă leafa È™i ne recăpătăm autoritatea socială, de câini, de cartier, de familie, de presulică, de tembelizor îndeosebi, de canale, unde înveÈ›i… ce se vede! Și dumneata eÈ™ti de acord cu mine că nici din cel mai bun documentar BBC nu reÈ›ii mai bine ca cu pixu’ n mână dintr-o carte de la British Council Library, deosebirea dintre darwinism È™i lamarckism… Dar mai este ceva care mă face ostil ideii careului, stimaÈ›i colegi: faptul că dacă nu pot anticipa ar sări pe noi nesănătoasa de MalaÈ™a, mi-e foarte clar însă cum va reacÈ›iona mă-sa lui Frecardo, gorgona de Iordanka: puternic represiv!†„Ei, ce va face concret Iordanka ta? – deveni parcă È™i mai bătăios nea Fane Filatov, auzind numele nevestei rivalului său. ÃŽÈ›i spun eu ce-o să facă, fiindcă ea este principalul vinovat: o s-o despăgubească pe MalaÈ™a!… Mai bine Iordanka ta să aibă luciditatea minimă necesară, dacă i-a lăsat pe mână casete porno lui Frecardo, È™i să cedeze, ducându-se cu supradotatul ei la concretizat pe la fetele din CuÈ›arida sau din Galapagos sau să-i aranjeze discret la doi paÈ™i, cu Anfisa Barabanova, la camping la Popas, nu să-mi facă mie acilea È™coala bordel, că încă n-am legalizat prostituÈ›ia la noi în republică!†„Îți spun eu ce nacazanie ne va aplica Iordanka! – se rățoi È™i Străchinaru văzând că pitecantropul de director nu înÈ›elege româneÈ™te. La banii ei, o să convoace de la Căgiurzia vreo televiziune-n Drujba, din alea de-nÈ›eleg, spre a-È™i injecta publicitatea, să cucerească atenÈ›ia elevilor ș’ a părinÈ›ilor batjocorind corpul didactic ca pe o adunătură de INTELECTUALI DE ZGONHEN, încât va reieÈ™i că nouă educatorilor încuiaÈ›i (cum ne consideră È™i arendaÈ™ii noÈ™tri, adresându-se teleelectoratului mai mult decât nouă!) ne mai trebuie încă două’ j de ani până să ne formăm că elevii au dreptu-n uie să-nveÈ›e de la tembelizor ca dintr-o È™coală alternativă È™i să… concretizeze chiar È™i aici-È™a-ntr-un local din muie, dacă nu cumva o să ne pomenim, Didino, că pur È™i simplu nici n-a existat ce-am văzutără, deoarece nu avem nici o picătură de probă la dosar, nici cât pentru clasica diversiune teroristă, c-un bun manipulant renascentist È™i cu doi-trei lămuritori profesioniÈ™ti, putându-se lesne hihiliza pe canale norodul că ni s-a năzărit nouă de foame!†„Dă-i în cozonacii mă-sii, Teofan Davidovici! – oftă Didina Arnăutu, dezumflată È™i descongestionată, ba chiar înduioÈ™ată remarcând cum, după finalizare, Frecardo îi oferă cu infinită tandreÈ›e Esmeraldei să tragă È™i ea un fum, înainte de a arunca scârbit chiÈ™tocul È™i de a se retrage din câmpul vizual al nepoftiÈ›ilor spectatori. Din partea mea, ca femeie È™i mamă impresionată, la vechimea noastră, eu ce-aÈ™ putea spune să te consiliez mai bine, tovarășe director? Decât că să nu ne pripim, ci să mai stăm È™i să judecăm cu înÈ›elepciune cazul, să n-o pățim… Cine mai È™tie, Dudiță, dacă nu cumva asistăm aici la o superpoveste de dragoste, care parcă cere o gingașă peliculă de protecÈ›ie tocmai ca să ne poată revigora chiar È™i pe noi, reciclându-ne prin prospeÈ›imea ei! ÃŽn fond, mai devreme sau mai târziu, cu unul sau cu mai mulÈ›i, în È™coală sau printre activitățile extraÈ™colare, conjugal sau extraconjugal, poziÈ›ionată la putere sau în opoziÈ›ie, tot aia e! Dacă decizia e a ta… Tot ce putem face, stimaÈ›i colegi, e să arătăm cu delicateÈ›e celor doi flagranÈ›i nebunatici măcar că È™tim că s-a ajuns la niÈ™te abateri, deÈ™i e greu de spus de la ce abateri! AÈ™a că eu propun ca fiecare dresor să convoace È™i să încheie un proces-verbal cu părinÈ›ii de la clasa lui, din care să rezulte în mod delicat că È™coala le recomandă ca să nu recomande la cercopitecii lor vizionarea emisiunilor paralele parcursurilor noastre curriculare, marcate pe colÈ› cu elemente iconice simbolizând a se cere aprobare de către minori ca să se desfete cu toată familia, dacă nu li se interzice expres! Și cu asta, suntem complet acoperiÈ›i, protejaÈ›i, È™i n-avem treabă pe urmă ca să mai scotocească ăștia ai Iordankăi È™i să panorameze cu videocamera pe la closete, pe la faÈ›adă, geamuri sparte È™i gunoaie, prin clase linoleumul ferfeniță, ca să nu mai vorbesc de ce interviuri otrăvite s-ar putea fabrica peste drum, la Raketta, cu opiniile guralivului domn Fafulea despre colega mea de catedră, Răzvana Mihalache!†Lăsă mânuÈ›a păroasă a lui Bonobo È™i coborî grăbită È™i îmbujorată să verifice dacă băiatul o conduce acasă ca un cavaler pe angelica Esmeraldă, ori se despart în dreptul discotecii Raketta, el ca un autentic bărbat oprindu-se la joace căutând senzaÈ›ii mai tari decât cele de după magazie. Filatov nu zise nimic, cu inima cât o cucaracha, de parcă deja i-ar fi răvășit oamenii canalelor È™coala. Porni îngândurat spre cabinet, cu o expresie durabilă de consternare, ca a unui porc anunÈ›at pe mobil că vine Ignatul, datorată poate nu atât micului spectacol cu valenÈ›e pur oligopedagogice de defulare, de formare fidbec a formatorilor de către formataÈ›i, cum prevede oligoteoria, cât prodigioasei perspicacități de care dădea dovadă acest Dudu Străchinaru după iniÈ›ierea htonică organizată în contextul pomenii de viu, care subalternl, aplicând principiile oligopedagogiei, ca È™tiință a ce se poate È™i ce nu cu amărâții, înÈ›elesese înaintea lui că nu e bine de făcut careu, fiindcă dreptatea este întotdeauna a Iordankăi, nu a MalaÈ™ei! Seara, după vecernie, stele de rubin congestionară cerul fumuriu È™i fascinant al stepei în curs de reînÈ›elenire, se făcu mai răcoare, mult sub pragul de disconfort termic È™i domnul profesor de bio Dudulac Străchinaru, ieÈ™it din Blocurile RuÈ™ilor ca să mai ia aer È™i să mai dea din aripi, poposi ca din întâmplare la palatul străjuit de mesteceni de Carelia al lui nea Fane Ciuvîrin, nu înainte de a o evalua folosind metode active, pronunÈ›at participative, neobiÈ™nuit de surescitat, pe, ACUM preasupusă ca o Esmeraldă silitoare, Inocencia, în final el cerându-i pe un ton extrem de preocupat, să-i mai explice o dată pe ce-È™i bazează ea credinÈ›a asta nestrămutată a reuÈ™itei tranziÈ›iei familiei lor din vidanjclas în mezelclas! „Dudiță, Dudiță! – îi luă ea capul în mâini sucindu-i-l alternativ, ca să se trezească, zdruncinându-l precum pe o oală de sarmale să nu se prindă de fund, aÈ™a È™i el să nu se complacă-n condiÈ›ia de INTELECTUAL DE ZGONHEN. După cum se È™tie, băiete, ăsta s-a căcat în scăldătoare! zice microgrupuleÈ›ul umanoid, pizmuind pe-ăla de dobândeÈ™te fără muncă o mare sumă de bani. Eveniment favorabil care È›ie n-o să È›i se-ntâmple niciodată dacă nu te pistonează cineva, deoarece, aÈ™a cum observa È™i mamica, tu eÈ™ti un bărbătuÈ™ cu caracter nonprofit! Iară mie, când am mângâiat-o, ea mi-a relatat, în enunÈ›uri intonative de dificultate È™i lungime progresivă, că eu când eram mai mică m-am căcat efectiv în scăldătoare! Performanță confirmată È™i de tăticuÈ›ul meu când l-am mângâiat! I-am spus-o È™i părintelui Ankifie, È™i Staruhei Izerghil È™i lui Ninel CaliÈ›oiu când te-a adus ultima oară beat È™i am mai zăbovit cu el la un păhăruÈ› de cornată în bucătărie! Am, în concluzie, toată mentalitatea de învingătoare să-i strig SorÈ›ii în față: Și eu m-am căcat în scăldătoare! Și dacă n-am convins-o prin strategia practicării virtuÈ›ii È™i dacă n-am îngenuncheat-o prin exasperanta EXCEPÞIE DE LA REGULÃ, o vom constrânge noi altfel să achiezeze la refuzul nostru de a convieÈ›ui în căcat până la… prima pomană de-adevăratelea nu de-a v-aÈ›i ascunselea! Totul este să ne zbatem, să acÈ›ionăm, să nu vrem să ne îngroape veselii proprietari ai țării, È™i ai SISTEMULUI, în vidanjclas, pentru singura vină că ne-am făcut din vocaÈ›ie slugi ale È™colii româneÈ™ti! Fiindcă două lucruri am înÈ›eles È™i eu din pomana ta de viu: 1) cât de periculoasă este ACUM practicarea virtuÈ›ii, îndeosebi pe calea cea mai grea, aceea a EXCEPÞIEI DE LA REGULÃ, care poate fi letală È™i 2) că ăștia n-o să ne mai mărească în vecii vecilor È™i nouă leafa pe bune, în dolari nu-n bumăști, ci mai degrabă-È™i vor crea È™coli particulare pe lângă televiziuni, cu profesori reali, nu lipsiÈ›i ei de griji, dar care-È™i pot lua prospătură din librării, ca cumularzi, fără a rupe alimente de la gura copiilor… Ah È™i ce-aÈ™ mai citi È™i eu o carte bună, Dudiță! Dudiță! Nu mai poci!†Acest È›ipăt ca de o senzaÈ›ie de nonprotecÈ›ie È™i, ca niÈ™te lasere cu clorofilă, obiectivele cadru ale fetii PuÈ™ii lipite pe el, domnul Dudu Străchinaru realiză satisfăcut că orgoliul de origine burgheză din secolul XII al nevestei a fost frânt È™i că i se dă undă verde să se emancipeze din dezonoranta sa profesie de milog bugetar didactic, plecând cătinel de jos în sus, dar sigur, decât să mai aÈ™tepte la nesfârÈ™it să-i vină dumneaei tranÈ™a de la teleloteria pentru reabilitarea închisorii animalelor din Căgiurzia, mai ales c-o dăduse-n bară, amărâta, cu EXCEPÞIA DE LA REGULÃ, recentul experimentum crucis dovedind-o profitabilă mai degrabă pentru cele două partenere alternative, Malania È™i Răzvanessa. SimÈ›indu-se fortificat È™i decis ca Schumi reintrat în pistă cu rezervorul plin pe pneuri noi după două opriri la boxă, ca om liber, iacă dar, se prezentă Dudu Străchinaru nu fără demnitate la interfonul lui nea Fane Ciuvîrin, care-n È›inută de mare ceremonie, în halatul de shogun, după ce l-a felicitat călduros pentru moarte È™i resurecÈ›ie, i-a mărturisit că vede-n renunÈ›area la recitativul profului cu imagini despre lume, ca secvență a scenariului lecÈ›iei, plasată de regulă între reactualizarea celor învățate anterior È™i prezentarea conÈ›inutului È™i a sarcinilor noii învățări, ca È™i în aderarea la cultul exigenÈ›ei până la cafteală, dar doar ca bătăiță la aria curriculară, cheia biruinÈ›ei modernizării la noi în învățământ, unde problema este ca formatorii să muncească de È™apte ori mai mult, îndeosebi la scriptologie, pe salarii de È™ase ori mai mici decât limita decenÈ›ei, gonind cu limba scoasă după performanÈ›e olimpice, deci imediate, ceea ce de fapt nu pretinde vreo artă didactică superioară celei a temnicerului sau a universitarului, arhisuficientă fiind niÈ›ică oligopedagogie, măcar stăpânirea principiului străchinar de unificare-focalizare a acÈ›iunii È™colii ACUM restrâns sfincterizat pe ceea ce POATE ea în mod realist să facă performant: NU educaÈ›ie, NU carte, DA dresură, DA rezultate! Drept pentru care s-a încheiat la repezeală-plesneală prezentul proces-verbal de tratat de bază-n limba comună. Apoi domniÈ™orul Frecardo l-a decorat pe dascălul său în cele bune, dăruindu-i È™i pentru Inocencia un evantai traforat de el în placaj subÈ›ire din nothofagus È™i invitându-l la un È™eptic, pe o măsuță ornamentală multilemn, cu tăblia din lepacho, cu picioarele din quebracho È™i cu intarsii din lepidodendron învechit artificial, ceilalÈ›i doi parteneri fiind nea Fane È™i doamna Iordanka Ciuvîrina, abia ieÈ™ită-n megabikini din piscină spre a-È™i acoperi c-un fel de poncho rubiniu având un soare auriu È™i vesel pe el, trupul ei robust È™i impunător, de autentică nevastă de patron È™ugubăț. „Da, preamilostivă doamnă – confirmă Dudu Străchinaru ferindu-se a vorbi neîntrebat – am de întreÈ›inut doi copii făcuÈ›i cu Inocencia înainte să adoptăm EXCEPÞIA DE LA REGULà ca strategie de virtute câștigătoare anticipat pe la cele teleloterii. Doi copii deosebit de reuÈ™iÈ›i, pe care eu i-am educat de mici mai filozofi, încât atraÈ™i pe la vitrine, să procedeze ca cadrul… didactic Diogene, carele preumblându-se prin acea ateniană piață-mbelÈ™ugată mormăia că ia uitaÈ›i, copii, câte lucruri DE CARE EU NU AM NEVOIE!†„Milostivă, nemilostivă, mie să nu mi te adresezi cu doamnă, ci cu DOAMNà PATROANà sau, în perspectivă, DOAMNà DEPUTATÃ!… N-ai făcut bine, Srăchinare! – clătină din cap Iordanka întrebându-se pe ce treaptă a formării conÈ™tiinÈ›ei morale se află totuÈ™i formatorul ăsta: cunoÈ™tinÈ›e? convingeri? sentimente? Noi investitorii serioÈ™i – mărturisi ea – ne chinuim de-am pariat pe-o economie È™i o societate de consumaÈ›ie, promovată prin televiziuni ca-n uie È™i tu văz că ne sabotezi, manipulând românii de mâine să filozofeze în loc să bea, să mănânce, să asculte casete, să vadă emisiuni, să se încalÈ›e, să se îmbrace, să se higienizeze, să folosească toată gama aparatelor electrocasnice de la mixer la vibrator, mobilier ergonomic, automobile, animale de agrement etâcî etâcî, atitudine retractilă ce poate micÈ™ora veniturile anumitor importatori, falimentând întreprinderi È™i generând È™omaj masiv, când sarcina ta pentru care erai plătit la È™coală era să-i lămureÈ™ti în morÈ›ii mă-tii pe elevi, È™i prin ei pe părinÈ›i, cum trebuie văzut corect, că NU PREÞURILE de la Raketta, de la Statornicia sau de la Popas sunt mari, CI SALARIILE SUNT MICI! Iar soluÈ›ia constructivă e nu să aÈ™tepÈ›i ca milogul să vă mai mărească È™i vouă leafa, ci să te zbaÈ›i pentru a cumula cât mai multe salarii È™i, dacă reuÈ™eÈ™ti, inclusiv prin meditaÈ›ii sau negoÈ› cu publicaÈ›ii, atunci nici preÈ›urile n-or să te mai frământe atâta, iar ca atitudinar, te vei ridica împotriva subculturii nemulÈ›umirii, dacă nu prin pamflet, măcar prin intervenÈ›ii de relativizare. Gen ce dacă È›i-a murit, fă, copilul sau chiar mă-ta, doar mai suntem È™ase miliarde de pământeni!!!†„Învățământului – a rostit aici câteva vorbe memorabile, deÈ™i alături de replică, Străchinaru – i se poate face orice, preanobilă doamnă, dar absolut orice, de la sovietizare până la uiere, că nu piere, fiind dealtfel singurul SISTEM care poate îndura orice aberaÈ›ii fără a intra într-o disoluÈ›ie generală. Și aceasta pentru că el dispune de niÈ™te resurse… umane mai de elită, supracalificate, capabile de un comportament raÈ›ional chiar atunci când ar primi de la arendaÈ™i prin vechili instrucÈ›iuni de aplicare absurde la legi sau ordine È™i mai absurde! Rău e doar că nu prea avem elementarul bun-simÈ› de-a justifica, într-o notă de prezentare, în preambulul tuturor documentelor majore, CARE ESTE BAZA TEORETICà a deciziei de-a supune tineretul mai degrabă unui învățământ de dresaj Skinner decât unuia al trăirilor revelatorii Maslow! De aceea, venit-am aici-È™a să mă fac pompist-analist, cu profesiunea de credință că eu am încredere neÈ™tirbită că Noua RevoluÈ›ie Școlară își va atinge obiectivele È›intite indiferent de aprobarea, dar È™i de împotrivirea mea, care aÈ™ fi dorit doar să se dea o È™ansă speciei profesorului cititor de CÃRÞI în lupta pentru existență cu formatorul cel robust È™i nemofturos, care se formează doar prin NOTIÞE de pe la reciclări È™i acÈ›iunile metodice… Altminteri, decizia care mi-a venit cât m-am sustras rutinei zilnice, căzut în cheromusofobie È™i apoi în coÈ™ciug È™i în final în cavou, fiind definitivă È™i, zică lumea ce-a zice, eu de la 15 iunie 1998 curent, când prăznuind moartea lui Eminescu, birui-vom cu 1-0 Columbia lui Gabriel GarcÃa Márquez, terminându-se È™i È™coala, eu voi începe să lucrez efectiv la benzinărie noaptea, cu Anfisa Barabanova È™i cu paznicii sub umbroÈ™ii tamarini. Dar È™i până atunci, mărturisesc c-aÈ™ vrea să mă iniÈ›iez deja în acele analize-sinteze din revista presei de afaceri, care ca cumul înseamnă înc-o juma de salariu. MotivaÈ›ia acceptului È™i a rugăminÈ›ii mele fierbinÈ›i de a fi angajat IMEDIAT fiind că eu am avut în familie necazuri cu propriul meu deces È™i, anterior pomenii de viu, m-am înglodat în niÈ™te datorii stupide la CAR-ul Inocenciei, pregătindu-mă de o lecÈ›ie deÈ™chisă pă Europa, care a fost È™i cântecul meu de lebădă în această carieră ruÈ™inoasă pentru un intelectual adevărat. Nu regret decât că n-am plecat din arhipelagul È™colar mai devreme, încă din 1990, când devenea limpede, dar È›i se părea absurd, că de la Mineriadă se va ajunge la Mizeriadă È™i noi, cărturarii inferiori de zgonhen, preuniversitari, vom pica din mezelclas în vidanjclas È™i vom ajunge batjocura societății româneÈ™ti, cum a pățit ca studiu de caz chiar Maricusa mea, că o curta un băiat întreg, nu ca Leonardo, intenÈ›ionând s-o evalueze È™i chiar mai mult decât atât, dar când a auzit dobitocul ce sunt părinÈ›ii fetei, a fugit mâncând tot pământul. Poate încă mai fuge È™i nu exclud s-auzim de el numai de bine de la australopitecul de cumnatu-meu de la Sydney, de la Jocurile Olimpice. Da’ dacă n-oi mai hi prof, poate s-a-nturna, că se schimbă motanus mutantus È™i statutul fetei mele!†„Gata, nea Dudule! S-a făcut!†– a achiezat fără ezitări patronul pe când contabila da din cap mare È™i aprobativ. Apoi l-a decorat încă o dată în aceeaÈ™i zi È™i l-a strâns la pieptul său călduÈ› È™i reavăn sub halatul de shogun È™i i-a tras un pupic chiar pe mustaÈ›a pârlită la recviem, reabilitându-i-o deplin, È™i i-a mai È™i numărat, fără a cere aprobare decât din ochi de la Iordanka, avansul pe analizele-sintezele lunii mai, temător să nu se ducă să-È™i ofere competenÈ›ele la BuÈ›ai sau, mai probabil la Filatov, care tocmai îi telefonase, măgulindu-l că ce fecior întreprinzător are, dar că È™i el È›ine-ntre resursele umane ale unității È™colare un element c-un creier cu care nu-i e frică! Dar fiinÈ›a care l-a pupat de mii de ori È™i chiar mai mult decât atât a fost CenÈ›iÈ™or, mare È™i foarte mare fiind emoÈ›ia ei că abia ieÈ™it din cavou, domnul Străchinaru are deja portmoneul mai încărcat ca oricând în ultimii opt ani, ca È™i cum, din plină Mizeriadă! ar fi-ntors timpul înapoi până înainte de Mineriada din 1990, devenind ACUM È™i un bărbat independent de statul distributiv. Iar în seara următoare, a vorbit la telefon timidul de altă dată domn Dudu Străchinaru cu însuÈ™i excelenÈ›a sa Generalul, aranjându-È™i să mai aducă niÈ™te băniÈ™ori acasă, asistând el atât la Liceul Miciurin din Căgiurzia, cât È™i la Liceul Lîsenko din CuÈ›arida, pe de o parte la exagerat de intransigentul bac care se proiecta să dezonoreze prin statistici profii – È™i într-adevăr ei n-au mai făcut grevă, ratând tocmai acea teribilă iarnă 1998 / 1999 de-au ieÈ™it minerii la luptă È™i s-ar fi putut uni cele două mari armate într-o alianță invincibilă, încât nici aviaÈ›ia NATO n-ar mai fi putut proteja guvernanÈ›ii de alegerile anticipate – iar pe de altă parte, să supravegheze cu CenÈ›ica la ultimele examene de admitere în liceu din istoria învățământului românesc. Totodată, fosta sa amantă, sanguinara Saltîciha, i-a aranjat la Căgiurzia ca să mediteze niÈ™te liceeni terminali ce optaseră pentru biologie la bac È™i anticipaseră că va fi dur în scopuri mediatice È™i că cine nu-l ia din prima, oricum vor suporta părinÈ›ii cât nu merită cheltuielile la a doua, veste ce a atras alte cascade, È™i anume Niagare, de pupături, de la doamna învățătoare Inocencia. ÃŽnsă, cum se putea citi È™i-n horoscopul lui, nu se sfârÈ™ise bine ultimul an È™colar cu structură tri-mestrială din istoria învățământului românesc È™i încă de la 1 iunie 1998 seara, într-o benefică zi de luni de început de săptămână È™i de lună, domnul profesor, È™tiind că È™i aÈ™a multă carte, iar educaÈ›ie nici atâta, nu se mai face la spartul târgului, luă în primire benzinăria mai devreme decât aranjaseră, ceea ce avea să aducă la bugetul familiei sale neaÈ™teptat mai mult decât un salariu în plus, întâmplare instructivă, confirmând ce spunea È™i Emil Cioran despre stilul francez, că cine atacă își creează È™i ocazii pe care nu întârzie să le fructifice, obligând adversarul să greÈ™ească. Surpriza asta fiind că de localul familial cu specific naÈ›ional La familia Morometzilor, rămâneau importante cantitativ resturi culinare neconsumate de clienÈ›i, îndeosebi dulciuri depășite, care luau calea troacelor de la porcii Popasului, dar cu puÈ›ină bunăvoință se putea păstra câte o găleÈ›ică de plastic È™i pentru amărășteanul de la Blocurile RuÈ™ilor, Skinner, care tot primind-o matinal, adusă pe cornul bicicletei, prinse a se înălÈ›a ca un cric, din eclere, sarailii È™i cataife ca din hormoni de creÈ™tere, rivalizând cu râtanii părintelui Ankifie, despre care, din zavistie, satul È™optea fără să probeze, c-au în meniu colivă È™i colaci È™i alte delicatese! Pentru că nimeni nu poate să se smulgă din vidanjclas spre mezelire dacă nu trece È™i prin insomnii, È™i prin unele compromisuri chiar, a fost acest iunie 1998 epuizant-stressant până chiar lângă EXCEPÞIA DE LA REGULÃ, că trebuia Dudiță să fie noaptea treaz cu banii, iar până la vacanță, È™i ziua, cu elevii, care parcă simÈ›ind că pleacă din arhipelag, îl întrebau abia ACUM frecvent de oaia clonată È™i de urechea crescută pe spinare de È™oricel, însă nu mai voia el să le dea detalii care nu-i aduceau nici un beneficiu! Oricum, nu se sfârÈ™iseră bine Mondialele de Futbol 1998, prin victoria țării gazde, FranÈ›a, asupra Braziliei cu Ronaldo bolnav, È™i prin concertul celor trei tenori de importanță planetară, că patronul de la Popas, nea Fane Ciuvîrin, uluit de competenÈ›a, conÈ™tiinciozitatea È™i devotamentul lui nea Dudu, intrigat îndeosebi de cinstea lui vecină cu debilitatea mintală, È™i în mod excepÈ›ional de capacitatea sa de a lucra diferenÈ›iat cu clienÈ›ii È™i, criteriu decisiv, bazat pe REZULTATE, pe saltul cifrei desfacerilor după ce din iniÈ›iativa inovativă a noului angajat s-au plantat pe È™osea numeroÈ™i ustoi È™i machoni cu avertizoare optice È™i chiar acustice de staÈ›ie de benzină, unde poÈ›i servi o tamarinată răcoritoare È™i reconfortantă cu Anfisa Barabanova, evidenÈ›iindu-se la paznicul novice È™i preocuparea de a-È™i înnoi È™i moderniza permanent metodele, de a se forma în permanență ca vânzător de combustibili petrolieri, prinse drag de el È™i-l trecu de la chinuitoarea È™i întrucâtva periculoasa muncă de noapte, la muncă de zi, spre disperarea altor slujbaÈ™i, încredințându-i sarcina de a alerga de colo colo, spre CuÈ›arida, Căgiurzia, Curitiba, Cuzco, Bucaramanga, ba chiar spre Balcic, spre IaÈ™i, spre Cluj-Napoca È™i spre Cetatea Albă, cu aprovizionarea Popasului, rezultând de aici noi sporuri salariale È™i un fel de acceptare limitată, un parteneriat de câștig cu anumite condiÈ›ii provizorii. Iar către 5 august, adică de ÃŽnainteprăznuirea Schimbării la Față, într-o miercure istorică în destinul vieÈ›ii sale È™i al familiei sale era nea Dudiță cu camioneta lui nea Fane Ciuvîrin după marfă la angrouri spre Voluntari, spre Europa, la chinezi sau la arabi, È™i-a dat el bot în bot pe È™osea cu elevii lui, cu nea Săbiuță È™i cu nea ȘiÈ™u, care erau mandataÈ›i de stăpânii lor mafioÈ›i, comandaÈ›i pe mobil din penitenciar de Harneală, ca să achiziÈ›ioneze o cantitate apreciabilă de ulei de bunică, cam cât ai umple cu el piscina Iordankăi în scopuri speculative. Salutare - salutare! Puteam bate CroaÈ›ia dacă jucătorii noÈ™tri ar fi abordat meciul la adevărata lor valoare? Puteam! Numai bine! Sănătate! Mai merge el ce mai merge, dă de cine? Dă de Gaviota È™i de Vampiru, mânca-È›i-aÈ™ familia, care voiau, nu se È™tie de ce presaÈ›i, să se scape de exact tot atâta ulei, exact o piscină, cât le trebuia la ăilalÈ›i doi angrosiÈ™ti, dar repede, repejor, dându-l aproape pe degeaba pe tot, ca È™i cum ar fi avut nevoie urgentă de numerar! Pentru prima oară în viață, Dudiță a luat de undeva mai ieftin È™i a dat în altă parte mai scump. Și, cum executase recent, la pomana de viu, un fel de condamnare la pedeapsa cu moartea, se imunizase: el n-avea a se mai teme de a sta-ntr-un penitenciar, dealtfel instituÈ›ie de bază a cetății oligoeducative, către care avea chemare zbierând la băutură la KatiuÈ™a că dac-ar fi sigur că le rămâne la urmaÈ™ii lui niÈ™te bani cât să intre ei nu în upercutclas, ci măcar în mezelclas, atunci personal ar face È™i zece-douăzeci de ani de pârnaie fără să cârtească, fiindcă salariul în învățământ e È™tiinÈ›ific calculat să nu-È›i ajungă nici de cărÈ›i, dar să te mai salÈ›i, oricât ai munci, din haznaua vidanjclasului! A riscat prin EXCEPÞIE DE LA REGULà să lucreze ca complice cu ȘiÈ™u, Săbiuță È™i Vampiru, cu mafioÈ›ii, È™i a câștigat! ÃŽntr-o singură zi cât în cinci ani de muncă de rob la catedră!!! Pentru prima oară, el învăța în afara È™colii, făcea action learning, se perfecÈ›iona în ale vieÈ›ii, devenea învățăcel de la cetatea oligoeducativă, care, iacă dar, nu consistă doar în familie, canide de gunoi, cartier, presulică È™i tembelizor decât în măsura în care afli, dar nu aplici, că e posibil să te gândeÈ™ti să iei câteva miliarde dintr-o bancă, perfect conÈ™tient că nu îi vei mai înapoia vreodată È™i că suma e prea mare ca să mai ai neplăceri! Dar, ca orice mascul chibzuit, el n-a ciripit nimic de tunul ăsta la familie, ci a băgat milioanele la broacheri, cu indicaÈ›ii de plasament câștigătoare ÃŽN TOTALITATE! De la ce servicii le avea el informaÈ›iile? El È™i le procura pe baza analizelor-sintezelor economice de la serviciul de analist economic, că doar nu era idiot să-i dea marile idei de afaceri lui Ciuvîrin, când avea È™i el familie, ba chiar cu un copil mai mult È™i, de la Maricusa, vreo PuÈ™ică-n devenire! Și a mai fost È™i întâmplarea È›inând de lo real maravilloso cu Julieta-n bazar la Căgiurzia, o elevă a lui de-i ziceam noi Juli, că manglea pixuri, È™i, fiind ea cam rapidistă, el i-a zis din memorie cum o chema, că ce vinzi tu, GiuleÈ™tino, aici-È™a, la masa asta pliantă? Că i se făcuse milă paternă de ea, era excitat să n-o bată patronul, nu prea având clienÈ›i la ora aia matinală, pe lângă moschee. LuaÈ›i, serviÈ›i, don’ profesor, cât mai multe taloane, că È™tiu eu c-o să câștigaÈ›i sigur! Iară cine se uita la ei nu mai putea de plâns, fiind treaba pe-ncepute, pe la iunie, È™i nu È™tiai cui îi era mai milă, lui de ex-elevă sau elevei de încă jigăritul ei de prof. A riscat È™i a câștigat! Devenind È™i superstiÈ›ios, modificându-È™i până È™i concepÈ›ia despre lume, schimbându-È™i complet mentalitățile! Căci NU existau explicaÈ›ii raÈ›ionale pentru extracÈ›ia familiei sale din vidanjclas! altele decât poate iniÈ›iala EXCEPÞIE DE LA REGULÃ, prin care Inocencia a făcut, printr-o strategie de virtute, pentru soÈ›ul ei viu È™i familie, un demers compatibil cu altor femei din literatură pentru el mort! Care familie, după ritualul de schimbarea firii prin POMANA DE VIU, își inversase È™i ea cu 180 de grade mentalitățile, încetând absolut orice rezistență la schimbare! Doamna învățătoare Inocencia Străchinaru, fată ambiÈ›ioasă de negustori bimilenari, anticipând că din 1999 dispare admiterea la liceu, sau devine un fel de loterie, băgându-se-n loc capacitate, pe română, mate È™i naÈ›ionalism, greutatea concursului testând flerul de investitor, abilitatea divinatorie È™i informativă a părinÈ›ilor de a băga exact unde trebuie dosarul progeniturii, își luă ea niÈ™te cărÈ›i de geografie È™i istorie È™i se puse de le grilui È™i le itemà de le mergea fulgii, încât până să se apuce È™i inerta de Ciomolunga de meditaÈ›ii la naÈ›ionalism, mai toÈ›i copiii de-a opta erau deja foarte avansaÈ›i în pregătire la doamna Străchinaru, la Blocurile RuÈ™ilor, la un preÈ› nepiperat! Astfel, contribuind masiv la INVERSIUNEA VALORILOR la noi în republică, ea mai aducea-n casă regulat câte È™apte-opt salarii pe lună, permițându-È™i curând să mai schimbe din mobilier, lenjerie, veselă, decoraÈ›iuni interioare È™i altele, plus ce da la Gua È™i Cica. (Dar restanÈ›ele la întreÈ›inere le păstra intacte, bănuindu-È™i vecinii că AU, dar atâta vreme cât È›ine, nu plătesc. Și atunci, de ce să fie ea mai fraieră!) ÃŽmbătată de câștig, fără a mai spune soÈ›ului, ea contactă un negustor de manuale È™i, la prima acÈ›iune metodică, se-nÈ›elese cu colegele ei din diferite unități È™colare din sudul guberniei că optează cu toatele È™i mai lămuresc È™i pe altele să opteze doar pentru manualele acelui È™mecher, că le iese È™i lor un procentuleÈ›, ceea ce se făcu, iar CenÈ›ica atâta se umplu de bani din procentoiul ei că trebui să dea o explicaÈ›ie Drujbei, care vocifera deja că cum de le merge Străchinarilor aÈ™a de bine cu banii de la o vreme, ceea ce È™i făcu pe Orbita TV, deÈ™i prefera să nu se fi dus la tâlcÈ™oul ăla cu femei reuÈ™ite, că È™i-aÈ™a era-n relaÈ›ii glaciale cu Vanessa, ca Kamciatka cu Alaska, având semnele ei că Bonobo o evaluase È™i pe asta, deoarece dumnealui o apăra pătimaÈ™ până È™i de critici perfect îndreptățite È™i constructive, cum ar fi reproÈ™ul că ex-profa, din capul primei apariÈ›ii la Orbita TV, È™i trăsese un toc de extindere limbii române, obligând-o să ni se adreseze la persoana a doua singular, la per tî, ca de la preafericit la amărât, ca de la upercutclas la vidanjclas, ca de la tanchist la fascist, ca de la beÈ›ivii de la Raketta la slugile È™colii. Concomitent, se îmbunătățeau, cum era È™i normal, din moment ce reapăruse în toată consistenÈ›a sa liantul financiar, relaÈ›iile părinÈ›i - copii! Mai ales că veterinarul Genaro È™i tatăl biolog își luară inima-n dinÈ›i È™i, întâi în Drujba, apoi în Galapagos, în CuÈ›arida, în Cuzco, în Curitiba È™i-n împrejurimi È™i, în scurtă vreme, într-un areal cât toată mica noastră gubernie, se apucară de urgenÈ›e de calitate, scoțând subcomponentele la purcei, înÈ›epând găini, încrucișând câini, organizând deratizări, potcovind cai, claponind cucoÈ™i, stopând creÈ™terea negativă a ficaÈ›ilor la gâște, ajutând să nască vaci însămânÈ›ate de taurul comunal, sau artificial fecundate de ei înÈ™iÈ™i, de li s-a dus faima de puteau intra È™i-n politică chiar în Anul electoral Eminescu 2000, dac-ar fi resimÈ›it vreo acută nevoie de imunitate È™i prescripÈ›ie! Dar nici Maricusa, văzând mutaÈ›iile pozitive din comportamentul familiei ei nu se lăsă mai prejos. Ci vizitând mai des pe părinÈ›ii de care o legau puternice superconexiuni afective, adusă frecvent de Leonardo cu PorÈ™oiul, apoi conducând autonomă, când un Mergedes, când un Bemweu, când o Toyoată, ea iniÈ›ializă a È›ine prin metode moderne contabilitatea la mai multe firme, eficientizând-o receptiv, È™i mai ales a consilia pe bani patronii generoÈ™i din toată gubernia, în diferite probleme de management, marketing, conosament, economic growth, fulfilling, planning the risk, advertising, leasing, consulting-engineering, global barter, decision making, problem solving, implementation fucking, building economic performance, existing È™i expanding, aducându-È™i astfel aportul ei filial la creÈ™terea popularității È™i puterii familionului Străchinaru. Și simÈ›indu-se-ntr-o-nsorită auroră de dimineață prevestind legalizarea prostituÈ›iei mai tare-n capital ca deobicei, nea Dudu propuse din senin patronului un parteneriat că să-i lase lui, ca-ntr-un fel de locaÈ›ie de gestiune cu chirie clară, partea de camping a Popasului, stagnantă pe limita rentabilității. Nea Fane admise, dând din umeri, că oricum nu câștigase mare lucru acolo înainte, investise numai ca să nu se piarză banii de la sine, însă râmase gânditor È™i cam cu buzele umflate când în câteva zile căsuÈ›ele deveniră irecognoscibile-ntru ființă, văruite, revopsite, bibilite, puÈ›ulite, dotate cu duÈ™uri cu apă caldă È™i mai ales cu closete-n interior, nu la tufiÈ™urile cu tarantule, de È›i-era mai mare dragul să vii cu cine È›i-e drag È™i să le-nchiriezi, pentru care finalitate, băgă proful microbuz gratuit dus-întors spre Căgiurzia, unde erau bărbaÈ›i generoÈ™i cu bani, È™i spre CuÈ›arida È™i Galapagos, unde erau femei generoase fără bani, asigurându-È™i, prin discreÈ›ie absolută È™i servicii confortabile, o clientelă statornică, selectă până la gusturi rafinate ca al drogurilor È™i acceptabilă disciplinar prin însăși plăcerea savant dozată, câștigând ambii asociaÈ›i onorabil È™i împărÈ›ind frățeÈ™te, ceea ce le dădu încredere reciprocă să dezvolte în niÈ™te hrube la forturi un foarte lucrativ trafic de arme, muniÈ›ii, piese de schimb aeronavale È™i terestre, echipamente complexe de detecÈ›ie È™i de calcul, ca È™i senzori, fotocelule È™i integrate de la sateliÈ›i dezafectaÈ›i. Trecu astfel repejor vara lui 1998, cocorii zburau spre sud È™i apăru în dresor dorul de eleviÈ™ori, iar prudenÈ›a-l îmboldea cu baxul să se-ntrebe dacă nu e deja cazul să se lase de afaceri, din moment ce È™i-a asigurat de SALARII PE VIAÞà femeia È™i copiii È™i nepoÈ›ii, deÈ™i din afară nu se prea vedea decât că făcuse rost de trei hectare pe Spălătura, în întregime teren parcelabil pentru construcÈ›ii la È™osea, o Volvoloancă de zgonhen cât să se miÈ™te de ici colea sau pân’ la Biblioteca Academiei la Sala de Studii cu presulică (dar ACUM nu mai avea răgaz nici să frunzărească Sămănătorul!), plus, acasă È™i la camping, câte un computer legat la Internet pe bursele de valori din È›ară È™i din străinătatea mai apropiat-accesibilă. Ultrasuficient cât să câștige stima È™i mândria concetățenilor. Dealtfel, schimbările-n bine din atitudinea afectivă a satului față de ex-prof se manifestară cu putere chiar de marÈ›i 2 iunie 1998, de îndată ce un paznic peon de la căsuÈ›e, cu limba È™i cerul gurii amorÈ›ite de cocoloÈ™ul fibros de coca mestecat toată noaptea, îl recunoscu în lumina trandafirie a aurorei cum, în combinezon È™i cu È™epcuță colorată, tocmai își băga furtunul în rezervorul clientului, încasând banii într-un chimir pe care È™i-l pipăia des. De atunci încolo, dispreÈ›ul tacit sau explicit pentru condiÈ›ia sa de parazit social pe un buget rupt contribuabililor de la guriță, gratuităților pe transport, fondului de pensii, medicamentelor compensate, ajutoarelor de È™omaj sau de inundaÈ›ii etâcî etâcî, nu-l mai resimÈ›i deloc, ba cetățeni maturi, total necunoscuÈ›i, îl salutau cu slugărnicie, când trecea călare pe velociped, cu un vesel È™i tovărășesc Ai să trăieÈ™ti, nea Dudule! Chiar È™i înfumuraÈ›ii meseriaÈ™i mecanizatori de la Blocurile RuÈ™ilor, care în republica activiÈ™tilor nu că nu-l salutau È™i se uitau la el ca din turelă, dar nici măcar nu-i răspundeau la salutul lui de maidanez curtenitor să nu fie rupt de vreun lup domestic, dintr-o dată È™i-au ajustat comportamentul, abordându-l ca pe un simbol al puterii locale, c-un vioi È™i democrat Ai să trăieÈ™ti, nea Fane Dudule! Ex-proful Dudu Străchinaru devenise paradigmatic EXCEPÞIA DE LA REGULà în Drujba noastră, din perdant, schimbându-È™i mentalitatea, devenise reuÈ™itor, era ReuÈ™itul nostru! Pentru ca sărind sportiv în maÈ™ină, instruit de ginerele Leonardo, care-i luă el, prin octombrie, Volvoloanca, dându-i PorÈ™oiul lui, să ajungă să fie admirat – la scenă deschisă – chiar de oameni de filieră tehnologică, profil auto, specializarea tinichigiu de caroserii buÈ™ite, că ce miÈ™to È™ofează, zicându-i-se fără jenă că ‘ Ai să trăieÈ™ti, nea Șumi!, cu referire transparentă la marele È™ofer de formula unu, pilotul Michael Schumacher. Și, la drept vorbind, nici nu se prea putea să nu delapideze domnul profesor Dudu Străchinaru dragostea drujbenilor când o cucerise pe aceea a binefăcătorilor săi, convocând celula de criză È™i propunându-le o idee de afaceri care îi lăsă multă vreme amuÈ›iÈ›i È™i cu ochii visători, prin simplitatea È™i îndrăzneala ei. Trebuia ca soÈ›ul Maricusei să găsească o colaborare externă (o È™i găsise!), Teofan Davidovici Filatov È™i generalul Vasea să se preocupe de a asigura acoperirea cu hârtii pe partea educativă, iar MitraÈ™a BuÈ›ai – pe partea administrativă, că nea Fane Ciuvîrin a acceptat din capul locului să doneze un teren dinspre pădure, unde era un ring de dans din beton cenuÈ™iu-albăstriu, care È™i dăduse prin extindere ideea Școlii pilot modulare româno-euroatlantice Foma AkimuÈ™kin. Această instituÈ›ie, creată pentru a crea o clasă plitică, aÈ™a cum tanchiÈ™tii au zămislit una similară pentru a zămisli o breaslă literară, avea să constea experimental È™i inovativ-creativ dintr-un postament betonat circular, cu raza de 21.25 metri, circumferinÈ›a fiind astfel de 133.50 de metri, tot acest spaÈ›iu putând fi aranjat, cu ajutorul unor glasvanduri din placaj pe rulmenÈ›i, după necesitățile procesului instructiv-educativ sau chiar după capriciile formatorilor sau ale formataÈ›ilor, obÈ›inându-se săli de clasă mai mici sau mai mari, hexagonale sau în trei colÈ›uri, după voință È™i mai ales după natura secvenÈ›ei de parcurs curricular. Proiectul, necunoscător de noÈ›iunea de profesor, întrucât cei ce predau între glasvanduri erau înÈ™iÈ™i elevii È™i se tot formau unii pe alÈ›ii prin rotaÈ›ie, fu totuÈ™i consacrat de nea Fane Străchinaru memoriei dascălului său enciclopedist Foma AkimuÈ™kin, mai ales că prezenta avantajul, foarte apreciat de euroinspectoarea Katrina Djorkaeff-Tornado, ce mai că n-a căzut în aria curriculară de invidie când a constatat, că educaÈ›ia se forma la pădure, spre / în forturi, aproape numai în mijlocul naturii, pe unde zburdau nechezând de fericire Udaloi È™i cu Zurka, iar Frecardo va înălÈ›a lângă Fortul 13, din esenÈ›e de lepacho È™i quebracho, cu intarsii de trandafir, tec, acaju, abanos, nuc È™i acacia, poarta maramureÈ™eano-japoneză cu orgolioasa inscripÈ›ie Mcdondo maestro de todas las ciencias. Bani a avut familia Străchinaru – cele două kilograme de aur la turbincuță pe care panicarda de PuÈ™a, în haosul din 13-15 iunie 1990, decât să vină ungurii lui Havel, papa de la Malta sau monarhia È™i să i le confiÈ™te, după ce le scăpaseră de Legea 18 sub Nikolai Andreevici GutalinÈ™cik, a eticii È™i echității averilor, preferase să le strecoare-n sicriu la nea Mielu sub ceafă decât să le bea cu curvele lui golanul strâns de Inocencia de pe drumuri – au mai dat È™i asociaÈ›ii, urnindu-se È™antierul, apoi a venit pe muzică de Vangelis È™i investitorul străin È™i-n cele din urmă arendaÈ™ii noÈ™tri, ai SISTEMULUI, au înÈ›eles importanÈ›a proiectului È™i i-au dat prioritatea de la buget meritată, declarându-se defavorizată acea parte dinspre pădure a satului, È™i vizitându-se des, în scopuri uneori populiste, cu escale la Popas la camping. Prestigiul noului aÈ™ezământ depășind cu mult nivelul gubernial, pentru că Filatov È™i Vizdela, pe baza experienÈ›ei lucrului lor în echipă, au configurat profilul Școlii pilot modulare româno-euroatlantice Foma AkimuÈ™kin, nu numai pe etosul local din stepuliță È™i pe genetica È™i ameliorarea leporidelor, ci È™i pe bubaline È™i bizonide în noul spaÈ›iu excedentar, încercându-se chiar aclimatizarea de struÈ›i de pampas, dromaderi de pustiu È™i girafe vulcanice, cum È™i preconiza poemul oligopedagogic străchinar pentru suflete moarte-n perspectiva accentuării caniculare a efectului de seră, dar rămânând multă vreme nesoluÈ›ionată problema utilității de atribuit, după abandonarea lui de către eleviÈ™ori È™i călăii lor, localului istoric de la Școala nr. 1 cu clasele I-VIII, dărăpănat È™i greu de întreÈ›inut chiar luat în patrimoniul primăriei, s-a recurs în ultimă instanță la căutarea unei soluÈ›ii de privatizare, statul fiind cel mai rău administrator. S-a făcut licitaÈ›ie mare, anunÈ›ată în listokul Autonomia locală, în periodicul Mir Bojii È™i în alte publicaÈ›ii. L-a luat CenÈ›ica. Din niÈ™te bani ai ei, 100 hârtii de câte 100 dolari, agonisiÈ›i urcându-se regulat cu cearÈ™afurile pe bloc, până când i-a aruncat cărămiduÈ›a verzuie-n decolteul cu obiective de referință-n formă de pară pilotul unui avion de recunoaÈ™tere invizibil, rătăcit în misiune către spaÈ›iul aerian al comuniÈ™tilor sârbi, dar distrându-se depistând diseminându-se dinspre izba Staruhei Izerghil bobiÈ›e de argint viu trimise-n misiune spre toate azimuturile È™i căruia i se făcuse milă de învățătoare, detectând-o cu aparatura sa sofisticată de ochire, când s-a urcat picătura de mercur vrăjită pe ea, că n-are literalmente chiloÈ›i, luându-i Maricusa ultima dată pe toÈ›i din casă, chiar dacă nu aveau asugurată ei o calitate care să impună respect partenerului la o evaluare externă, È™i ce buÈ™ită era psihic că nu ne mai mărea È™i nouă leafa, fiind Mizeriadă jos È™i veselie mare sus. Deci, fata PuÈ™ii a perceput mai bine decât mulÈ›i alÈ›ii valoarea poziÈ›iei localului dezafectat al fostei È™coli, în satul cu gospodăriile convergente stradal chiar către el, la intersecÈ›ia È™oselei CuÈ›arida-Căgiurzia cu magistrala Nord-Sud, nu departe de locuri de interes turistic precum biserica popii Panda, cimitirul Reînvierea cunoscut pentru È™erpiÈ™orii lui terapeutici Dracula drujbensis È™i pentru parapoveÈ™ti cu resurecÈ›ii de învățători, È™i nu în ultimul rând, primăria în stil clasic stalinist, durată de tanchiÈ™ti È™i de deportaÈ›i bănățeni, cu o aripă transformată de Corela Drob în expoziÈ›ie permanentă a realizărilor drujbenilor sub conducerea clasei politice locale. Fulgerător, întreaga gubernie văzu cum firma drujbeană Școala nr. 1 cu clasele I-VIII se schimbă în Gostinîi Dvor, denotând un fel de han medieval, cum din cărămidă roÈ™ie È™i din pietroaie mari gardul se îngroașă È™i se înalță, înmugurind la colÈ›uri turnuri mici de pază È™i lansând unul masiv pentru Salvador Fafulea È™i serviciul său de TAXE chiar deasupra porÈ›ilor de la intrare. Curând TIR-uri după TIR-uri, prin curte, porniră aprovizionarea de pe rampe prin ferestrele de la parter ale fostelor clase, iar furnicarul cumpărătorilor spori zi de zi, aruncându-È™i obolul în poala CenÈ›icăi. Și iată că veni pentru nea Fane Străchinaru È™i consacrarea deplină în mezelclas, deÈ™i de mult își permitea să se facă față foÈ™tii colegi care aÈ™teaptă la buturugă rata de CuÈ›arida, că nu-i mai cunoaÈ™te. Ca să-l protejeze să nu mai moară È™i să-nvie iar, de ultimul 15 septembrie festiv cu popă È™i primar din istoria învățământului românesc în perspectiva înnoirii fundamentale a structurii anului È™colar care mută startul pe ziua de-ntâi, într-o seară de marÈ›i, domnul Stepan Ilici Ciuvîrin lansă indicativul Þăranul e pe câmp, convocând celula de criză în È™edință solemnă de primire de nou membru, acordându-i-se ex-profului o bilă albă ca să nu-i mai pară rău de chemarea clopoÈ›elului, de buchetele de flori oferite, pe sărăcie, cu o mentalitate de cum ai da È™pagă, ca È™i de distribuirea manualelor pe bază de tabel cu rubricaÈ›ia: al cui, ce fel, an, editură, stare. Și ca să i se bage minÈ›ile-n cap că, în genere, poziÈ›iile în comună sunt deja ocupate după o planificare pe termen lung! Ba i se È™i dezvălui franc că, după BuÈ›ai, vine Filatov la primărie, iar dacă va încerca cineva ceva cumva, acela nu se va putea ridica decât atâta cât i se va permite, deosebirea între încrezutul de Marinică Drujbescu È™i nea Fane Străchinaru fiind că învățătorul s-a dat cu alde CaliÈ›oiu, pe când proful de bio l-a părăsit la timp pe tovarășul său de la KatiuÈ™a. Era mai mult decât sperase chiar CenÈ›ica, această admitere în mezelclas! Căci de la bairamul, chiolhanul, grandiosul pipiripao al consacrării dobândite în numai trei luni, iacă dar, surâsul, care parcă i-l mâncaseră gândacii de bucătărie atâta vreme studiaÈ›i, carcalacii, cum se zice că le spun marinarii cu care rămân È™i ei ostatici prin porturi exotice, hrănindu-se cu tatu, cu leneÈ™, cu tapir, cu mangustă, cu furnicar, cu coati sau cu megaÈ™oÈ™oi capibara, surâsul, surâsul, surâsul îi reveni soÈ›ului ei iubit de parcă s-ar fi pregătit să candideze! Vreme de trei luni, nea Fane suferise nu numai de cheromusofobie, ci perfect egal de oligofagie È™i oligodipsie, purcica de CenÈ›ica mai adunând grivnă cu grivnă capital È™i din economia la mâncare È™i băutură, dar de cum gustă el din delicatesele ceremoniei iniÈ›iatice, la localul familial, prinse a pune cărniță la obraji È™i la burtică, devenind treptat-treptat un om cu greutate, pe care să-l respecÈ›i de cum apare-ntr-o veselie la tâlcÈ™ou pe Orbita TV È™i aruncă poante cu care gloata nu poate să nu fie de acord, cum ar fi cele două paradoxuri ale colapsului oligopedagogic român: primul, că la corpul nostru didactic coeficientul de inteligență trebuie să fie cu extrem de mult sub media naÈ›ională, fiindcă dacă erau cu adevărat deÈ™tepÈ›i, dascălii erau azi cu toÈ›ii oameni de afaceri în comerÈ› sau în instituÈ›ii È™i întreprinderi de stat; al doilea, că pretenÈ›ia Băncii Mondiale È™i a altor factori de civilizaÈ›ie euroatlantică să ne occidentalizăm învățământul este justificată numai în măsura în care se bazează pe o sincronizare a salarizării, de să ne mai mărească È™i nouă leafa ca o condiÈ›ie de stenbai; în rest, NOI ar trebui să fim de fapt cei care să dăm altora lecÈ›ii, atât prin olimpicii noÈ™tri nepereche cât È™i prin evidenÈ›a strivitoare că mai toÈ›i vipoii clasei noastre politice, toÈ›i specialiÈ™tii care s-au afirmat, s-au format înainte de… aia din decembrie 1989! Noul statut al familiei Străchinaru a devenit public prin bairamul, chiolhanul, grandiosul pipiripao de la Popas, despre care au relatat pe larg Brenda, Astolfo È™i Vanessa Hlopova, ca singuri oameni de presulică prezenÈ›i, dar È™i mulÈ›i neacreditaÈ›i au vorbit, de bine! cu mici excepÈ›ii, desigur, generate de zavistie, cum se întâmplă totdeauna când un om pe care-l cunoÈ™ti că nu era mai înzestrat ca tine progresează cât de puÈ›in. Cum se convinse Dudiță însuÈ™i, curând, de la cine nu se aÈ™tepta! Sta-n plin septembrie sub sicomor È™i se uita la cum i se roteÈ™te capitalul, înmulÈ›indu-se ca kok-sagîzul tetraploid în stepuliÈ›a ce-i părea, sub caniculă, un imens È™i pârjolit de secetă teren de futbol african oranj. Era È™i cald, ca-n Africa sau ca la Bucaramanga È™i, pe carosabil, dinspre podul dupe Spălătura, venea o siluetă de om mititel, spiritualizat prin îndelungată oligotrofie, de nu-l mai interesa nici futbolul, după cum o lăsase mai moale È™i cu femeile. Și nici cărÈ›i nu prea mai citea! Că nu-i reactualizaseră pensia È™i-i coborâse sub a unor femei de serviciu ale sale ce deÈ™i-È™i aprofundase cândva extinderea-n opÈ›ionalul lor, de mult le uitase, domnul ex-director jerpelit È™i jegos Foma AkimuÈ™kin, care era È™i oligopot, bea foarte puÈ›in, È™i mergea cu undiÈ›a pe Hodivoaia È™i pe AmpoiÈ›a, mai puÈ›in pe Spălătura, utilizând doar carcalaci de momeală, deci vizând a captura doar somon, salmonelă È™i hamsii anchoas, pricăjite ca niÈ™te țâri. „Băi Diță – îl sfătuise el de bine la început de meserie în arhipelag – nu-i mai È›ine, băi nesocotitule, doar în note de doi È™i trei, că tot tu, pe urmă, o să le dai pe nemerit, călcându-È›i pe inimă, note de opt È™i de nouă ca să-i treci, nebuuunulei!†„Băi Dudule – îi spusese tot el, ca vechil, la o È›uică de papaya, galben-portocalie cum ciocul râzător al tucanului, fiartă iarna la o lecÈ›ie deÈ™chisă, înfriguraÈ›i în stepă sub un crivăț venit din Verhoiansk via Vorkuta, trimiseseră elevii acasă È™i făcuseră procesul-verbal din burtă, aÈ™ternându-se apoi pe vodcă È™i ceÈ™ti după ceÈ™ti de maté de un verde uleios ca obiectivele cadru ale CenÈ›icii, ascultă aici la mine, ca să È›ii minte cât oi fi-n’ vățământ: cele mai mari calamități în branÈ™a asta sunt FIARELE! Ca alde Ion CaliÈ›oiu, Veturia Lazaridi È™i Didina Arnăutu, de la voi, care obÈ›in rezultate dând cu pulanul în copil È™i atunci te obligă părintele È™i pe tine de erai domn cu ei să dai cu pulanul, că altfel te ia clasa de mai fraier, că doar e o bestie în devenire È™i copilul de om! Ãștia, băi, carnivorele arhipelagului, răstoarnă valorile, împiedicându-le a se decanta natural, ca drojdia È™i vinul, ele fac ca mediocritatea, stârpitura, lepra leprelor, învățând de bătaie, să scoață scoruri mari pe la teste È™i examene È™i atunci i se urcă la cap! I se urcă, se bagă-n politică, se face È™ef, mediocritatea, mă, lepra, stârpitura, axoinvertitul, È™i, în final, tooot pe noi ne strrrâââânge de gât!!! AÈ™a că nu te mai chinui tu cu TOÞI cretinii, deasupra a ce pot în mod natural! Că È™i-aÈ™a îi dă familia la meditaÈ›ii de INVERSIUNE A VALORILOR, iar mâine or să aibă clase È™i È™coli cu plată! Fă-È›i, dar, prelegerea ca Immanuel Kant la Kaliningrad È™i cine-i interesat în cosmogonie, ÃŽN ACESTE VEACURI DE SFÂRȘIT DE OM, bine, cine nu, dă-l în opÈ›ionalul mă-sii de la Musée de l’Homme!†„Băi Dudulache – îi strigă el ACUM de departe È™i chiar îl scuipă cu meÈ™teÈ™ug, de la vreo trei arÈ™ini, ca pe baltă, să se strângă peÈ™tii electrici puraké – eÈ™ti un jeg! Un jeg!!! Asta eÈ™ti! Ai dezertat de la restructurarea învățământului, te-ai dezonorat la vândut benzină tocmai când era nevoie maximală de oamenii cei mai competenÈ›i din È›ară, cei mai citiÈ›i, cei mai puri, cei mai dezinteresaÈ›i, cei mai creativi-inovativi, cei mai generoÈ™i, ca să se concentreze idealist unde se forjează azi generaÈ›iile de mâine È™i unde se simte deja un exces polemic de dresaj Skinner, care impune a repune în drepturi tradiÈ›ia lecÈ›iei româneÈ™ti de la domnu’ Trandafir încoace, focalizată pe un gestionar de ocazii de instruire de tip maslowian, creator de experienÈ›e emoÈ›ionale memorabile (peak experiences)! EÈ™ti un jeg! Și cu mine ai terminat-o! EÈ™ti un om mort pentru mine. Mai bine n-ai mai fi înviat decât să fi renunÈ›at tu la catedra ta de luptă, la catedrala ta, la amvonul tău, la tancul tău, la fortul tău, de bunăvoie, iară nu prin restrângere de activitate c-a scăzut efectivul de elevi! Jegule! Jegule! Să nu te mai văz, profesore! Piei din ochii mei, profule! Futu-È›i belemniÈ›ii mă-tii de… formator!†Zise, depărtându-se fredonând Lângă samovar stau cu MaÈ™a mea, o romanță moscovită pe care o prinsese în tinereÈ›e de la ofiÈ›erii tanchiÈ™ti. O mână de cărniță umană murdară È™i poate necomestibilă, numai piele È™i os, cum sunt peÈ™tii din tundră, să nu dai nici mucii pe ea, dar câtă seninătate senilă în albastrul din ochi! Ca de director care a ieÈ™it la pensie È™i are 60 de dolari pe lună, iar o femeie de servici de-a angajat-o tot el, evaluând-o, deci a ieÈ™it mai târziu, după altă lege, ea are 90 de dolari, dar o să se mai recalculeze ca să se reaÈ™eze È™i să se coreleze. ÃŽnsă e bine, dom’ le, să nu gândeÈ™ti, să fii senin, ca să nu te tâmpeÈ™ti È™i tu. De frică! Bine, dom’ le, dar eu mor! Ce dracu! O seninătate pe care nea Fane a pierdut-o poate pentru totdeauna. Tare m-am ticăloÈ™it! È™opti el È™i-È™i aprinse cu bricheta de platină o havană cubaneză. Brusc văzu oranj de mai multe ori, raz, dva, tri! pentru că nu mai fusese înjurat, ba nici măcar jignit, de foarte multă vreme! Băi AkimuÈ™kin! ACUM elevul are mai multe de învățat de la mine ca când mai eram cadru… didactic! AÈ™a s-a călit oÈ›elul! AÈ™a se reciclează cadavrele didactice în cetatea oligoeducativă din republica răsprofilor, băi prostule! Ba pe ai mă-tii! Tu-È›i kok-sagîzul mă-tii de reacÈ›ionar! Dar, catalizat, i se făcu o poftă nebună de-o senzaÈ›ie ca de spiritualități, să zboare È™i să fie cu Vanessa Hlopova de apărea zilnic pe Orbita TV cu ochii ei galbeni ca ai lui Buxtehude-al È™colii, după un generic cu sputnice, cățele cosmonaute de avangardă, maimuÈ›e urlătoare guriba care cântau experimentalist către dresor că Școala este foarte grea / Mai bine-ar fi fără ea!, brazilience prășind cucuruz pe Spălătura cântând în cor Cucurucucuuu!, precum È™i adolescente din specia Pax oligodidactica pupându-se pe taburi cu tanchiÈ™ti de la Musée de l’Homme chiar de ÃŽnviere-n Parcul de Cultură È™i Odihnă I. V. Stalin, peste mesajul că noi asigurăm competenÈ›a medială pentru o societate cognitivistă, în care se vor manifesta capacități ale intelectului încă necunoscute-n istoria fiinÈ›ei umane! „Hai să facem o faptă bună, Vanessa! Hai să ne zbatem întru protecÈ›ia elevului supradotat copil de export, cum am fost eu È™i m-am ratat, asupra căruia se vor năpusti ACUM ca pumele toate cadrele… didactice, în goana după rezultate care să le justifice salariile!… Ei bine, eu propun cu autoritatea mea de mare sponsor generos, ca ce elevi iau la testele sumative semestrial-recapitulative, din ianuarie È™i iunie, punctaje peste 80 %, ăia să poată absenta legal cât vrea muÈ™chii lor È™i să nu mai fie obligaÈ›i să se prezinte decât tot la niÈ™te lucrări scrise, ca să-È™i urmeze netulburaÈ›i cărarea, să citească multe, multe cărÈ›i, FIINDCà ROADE EXCEPÞIONALE, PEDAGOGIA SCOATE DOAR UNDE ELE S-AR IVI ȘI FÃRà EA! Restul e oligopedagogie.†„Dar este total anticonstituÈ›ional, iubitule! – răspunse fără ezitare subdirectoarea Orbitei TV. Nu putem aplica două regulamente È™colare diferite, unul pentru elevi performanÈ›i È™i altul pentru cei… normali, care se bat cap în cap, nu se pupă deloc! Ca să nu mai zic nimic că trendurile bat de fapt spre omogenizarea societății!†„Și altfel, ce extinderea mea mai faci tuuuuuu?†– È™opti el cântat, în fond indiferent că poate fusese cândva copil de export supersupradotat, dar brusc înnebunit că EA aparÈ›ine acum generalului Vasea la Căgiurzia È™i nu mai e receptivă oricând la etajul unu la Blocurile RuÈ™ilor, între CenÈ›ica È™i purcel. „Scriu Paludes! – chicoti subtil Vanessa Hlopova, că tot cultă rămăsese! Da' tu, Dudiță scump?… Tot cu fata PuÈ™ii mai trăieÈ™ti?… Că de MalaÈ™a, am aflat de la serviciul nostru de È™tiri că i s-a-ntors Harneală!… Mai È™tii tu versurile alea ale tinereÈ›ii noastre?†„Je suis le ténébreux, – le veuf, – l’inconsolé / Le prince d’Aquitaine à la tour abolie: / Ma seule étoile est morte, – et mon luth constellé / Porte le Soleil noir de la Mélancholie.†„Brava, ai fost de milioane! Chiar È™i trăind în mlaÈ™tini! Dar ai aflat ce înseamnă El Desdichado? Ia uită-te-n dicÈ›ionarul spaniol-român de buzunar!†„Știu! ÃŽnseamnă Amărâtul!… Scriu Oligopedagogia!†– se eschivă furios nea Fane Străchinaru de la detalii ce-ar interesa pe General È™i-i închise-n nas, cu buzele tremurându-i sub mustață de frustrat ce era, telemobilul. După care, gândindu-se la CenÈ›iÈ™or È™i mai ales la viitorul copilaÈ™ilor săi biologici, Genaro È™i Maricusa, poate dependent È™i de o pilă la Vasili Lukici Hlopov, expedie în grabă fostei sale colege, ACUM slobozite È™i ea din arhipelagul È™colar, următorul fax doveditor al activităților È›inute: S U M A R 1. Obiectul È™i metoda oligopedagogiei 2. Poemul oligopedagogic 3. Elevul supradotat, copil de export 4. Principiile fundamentale ale oligopedagogiei 5. Proiect de activitate didactică desăvârÈ™ită 6. Descongestionarea materiei prin atragerea resurselor umane 7. Reciclarea cadavrelor didactice în cetatea oligoeducativă ÃŽÈ™i dăduse repede seama că nu putea rupe cu Vanessa È™i cu serviciile Orbitei TV, în perspectiva unor alegeri anticipate în republica răsprofilor, când cu o bună È™i cinică politică de alianÈ›e toxice în contra naturii, dar suportabile lucrativ, bun cunoscător al gloatei È™i al firii omeneÈ™ti, dibaciu gospodar È™i strălucit manager român, capabil să sfinÈ›ească locul, un notoriu subiect de studiu de caz că te poÈ›i sălta activ din mizerie-sărăcie ca È™i din moarte-deces, el încarna portretul-robot al candidatului capabil să-i fure lui BuÈ›ai primăria, fără a o transfera vreunuia din fraÈ›ii Filatov, cum venea rotaÈ›ia cadrelor conform unei planificări învechite, negate de noile trenduri progresiste. Și, după scrutin, È™tia el ce-are de făcut, în eterna È™i fascinanta, mica noastră gubernie. Vizavi de biserica popii Panda, în părculeÈ›ul dintre Raketta È™i Statornicia, în măsura-n care ajung pân-acolo eventuale cabluri electrice de sudură, trase de la È™coala-angrou sau de la dispensarul care poate fi azvârlit la pădure declarându-l spital, luând È™i intravilanul din curtea primăriei, exact la intersecÈ›ia drumului mătăsii cu-al ambrei, sub inscripÈ›ia Bine aÈ›i venit în Ciudad de Mcdondo, conchistadori! ÃŽn Europa, între uie È™i muie, cam unde-i ACUM butucul din trunchi comun de plopi Populus tremula, cu furnici cannela merda, de aÈ™teaptă lumea pe el la rata de CuÈ›arida, pe care tanchiÈ™tii o bagă când vrea ei, între două intervale de succedare. SFÂRȘIT
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | ![]() | |||||||
![]() |
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy