agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special | ||||||
|
||||||
agonia Recommended Reading
■ You are
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2010-07-13 | [This text should be read in romana] |
Felinarul cu lumină fermecată
A fost odată un テョmpărat care avea trei fii. Toată lumea din palatul lui si din acele locuri se mテ「ndrea cu ei. Timpul trecea si fiii テョmpăratului cresteau văzテョnd cu ochii si după cum era rテ「nduiala venise vremea ca ei să-ネ冓 aleagă mirese. テ始tr-o tară foarte テョndepărtată trăia un alt テョmpărat care avea teri fiice foarte frumoase. テ始să, テョn urma unui război, toti cei din テョmpărătia acestuia din urmă căzuseră テョn robia unui om foarte rău care era păzit de un balaur fioros renumit prin forta sa si mai ales prin テョntunericul făcut テョn urma lui. テ始să vestile se duc repede si テョmpăratul care avea trei fii află de năpasta celuilalt テョmpărat si se tot gテ「ndea cum să テョl ajute. Venind vremea ca acesti trei fii să テョsi caute mirese, テョmpăratul hotărテョ să テョi pună la テョncercare... Oare cine dintre ei era テョn stare să salveze frumoasele fete ale celuilalt テョmpărat, două dintre ele căzテョnd sub o vrajă a acelui om hain care テョmpreună cu balaurul au pus stăpテ「nire pe acea テョmpărătie. Bineテョnネ嫺les, fiul cel mare si cel mijlociu asteptau prilejul să テョsi arate vitejia, fiul cel mic, desi copilăros uimea pe toată lumea prin modestia si bunătatea sa, fiind si foarte ascultător, părintii lui テョntrebテョndu-se dacă va face fată treburilor テョmpărătiei... Mama lui avea toată テョncrederea si テョl iubea mult. Fiul cel mare ceru voie tatălui să plece să テョl salveze pe bunul lor prieten, テョmpăratul rob cu fetele si poporul lui. テ市i luă tot ce trebuia si plecă. Merse el putin si iată un cătelus foarte frumos テョl テョntテ「lni si テョi spuse: Fiu de テョmpărat, Ce esti minunat Si Binecuvテ「ntat... Cum totul străluceste Te rog binevoieste Si mă tămăduieste ! La care fiul de テョmpărat grăbit テョi răspunse: Dragă cătelusule nu am timp din păcate, roagă si tu pe altcineva... Nu merse el multă vreme si iată un iepuras テョl テョntテ「mpină: Vindecă-mi piciorusul, Căci nu e măgărusul Să mă ajute pe mine Să mă テョntorc cu bine ! Nici pe iepuras nu avu timp să テョl ajute, asa că plecă mai departe si, テョncet, テョncet se apropia de locurile テョn care bunul テョmpărat cu fetele lui căzuseră robi. Dintr-o dată se făcu テョntuneric si apăru balaurul. După o luptă grea, calul lui murise, el fusese テョnvins si căzu rob omului hain si balaurului. Văzテョnd că timpul trecea si fiul cel mare nu se mai テョntorcea, テョmpăratul care avea trei fii se hotărテョ să テョi dea voie si fiului mijlociu să plece. Acesta se pregăti, テョsi luă rămas bun si plecă. Pe drum テョntテ「lni un cătelus bolnav care テョi ceru ajutorul, テョnsă grăbit, テョi spuse să ceară ajutorul altcuiva. La fel se テョntテ「mplă si cu un iepuras care テョi ceru ajutorul. テ始cet, テョncet se apropie de tara supusă vrăjitorului si balaurului. Se lăsă テョntunericul si iată, balaurul テョsi făcu aparitia. După o luptă grea, fiul de テョmpărat fusese grav rănit, calul テョi murise, iar el căzu rob. Trecuse foarte mult timp si テョmpăratul si テョmpărăteasa care aveau cei trei fii テョsi vorbeau テョngrijorati: - Demult nu mai stim nimic de cei doi fii ai nostri. Dacă pテ「nă acum nu am primit vesti si nici nu am vrut să credem ceva rău, tare mă tem că cei doi băieti ai nostri au pătit ceva rău. Iar cel mic are atテ「tea de făcut aici, iar dacă fratii lui nu cred că au reusit să facă ceva, nu văd el cum ar reusi.... - Da, este un copil minunat, spuse テョmpărăteasa. E cuminte, テョl iubesc mult, dar cum va putea el să facă fată atテ「tor lucruri. Si ce trist e că nu テョl putem salva pe bunul テョmpărat, prietenul nostru... ! テ始 timpul acesta, テョncet, テョncet se テョnsera, iar băiatul cel mic al テョmpăratului, care se maturiza, dar era foarte ascultător si bun, se plimba prin pădurea din jurul palatului. O zテ「nă care stia toate problemele ce テョi frămテ「ntau pe cei de la curte, apărテョnd ca o femeie ce locuia テョntr-una din casele de lテ「ngă pădure, テョl テョntテ「lni pe tテ「nărul fiu de テョmpărat si テョi spuse: - テ始ăltimea Voastră, am onoarea să vă テョntテ「lnesc テョn acest loc... - Vă multumesc, doamnă ! Dar mi se pare mie sau v-ati rănit ? - Aaa ! Nuu ! Nu este nici o problemă... Băiatul foarte politicos, luテョnd mテ「na doamnei, o stropi si o bandajă foarte atent. A doua zi, plimbテョndu-se prin acelasi loc テョn pădure, băiatul cel mic al テョmpăratului, văzu o tテ「nără doamnă foarte frumoasă, practic un テョnger. Rămase mut de uimire テョn fata acestei privelisti. Tテ「năra テョi spuse băiatului: - Nu テョti fie teamă, sunt zテ「na acestei păduri, dar ieri eram acea doamnă care s-a rănit si pe care cei cテ「tiva oameni de lテ「ngă pădure o cunosc. Continuテョnd, zテ「na テョi spuse: - Pentru că ai avut grijă de mine ieri テョti ofer acest mic felinar care te va ajuta foarte mult. Este o lumină fermecată, cu ajutorul căreia vei reusi... Fratii tăi care se grăbeau să plece au căzut robi acelui vrăjitor si balaurului său. Continuă să faci bine, nu te teme de テョngrijorarea părintilor tăi si a celor de la curte. Tu テョl vei salva pe prietenul părintilor tăi, acel bun テョmpărat, pe fiicele lui si chiar pe fratii tăi. テ始să trebuie să mă asculti cu atentie: peste tot să faci bine oricui si această lumină te va călăuzi. Să binecuvテ「ntezi plantele, animalele, oamenii si toate lucrurile... Toate te vor ajuta la un moment dat... テ始să trebuie să ai vointă si fiecare lucru pe care テョl faci trebuie să テョl gテ「ndesti bine ! Si テョti vor veni si niste idei. Băiatul nostru テョncepuse foarte serios să se gテ「ndească ce are de făcut si cum ar trebui să テョsi pregătească drumul spre テョmpărătia care trebuia salvată. Si iată că stテョnd el asa, cテ「nd mai făcea o pauză de la treburi テョi veniră două idei. Mai テョntテ「i ca să テョsi aleagă calul, se gテ「ndi la ce probă să テョsi supună caii pentru a face alegerea. Apoi mergテ「nd la colectia de arme a tatălui său, luptテョnd bine cu spada si cu altele, ceru voie tatălui său si テョl テョntrebă de unde テョsi poate alege sabia preferată si o armură. Tatăl si mama lui urmăreau cu atentie curiozitatea băiatului, observテョnd că テョn afara treburilor, băiatul lor se pregăteste foarte sertios de ceva. Este momentul să spunem că mintea テョi fu luminată si, cu chibzuintă, テョi veniră ideile de care テョi vorbi zテ「na pădurii. Iată ideile care trebuiau puse テョn aplicatie: pentru alegerea calului, după un foc de tabără cu băietii si fetele de la curte, luă jăraticul si テョl duse テョn grajd ca să vadă care dintre cai are curajul să meargă pe acest jar. Bineテョnteles că nici acest lucru nu le scăpă din ochi părintilor, ca si テョntrebarea adresată tatălui dacă si de unde are voie să テョsi aleagă o armură si o sabie... Bineテョneles, a doua idee era alegerea acestei săbii si a armurii. Zis si făcut, テョn grajd caii unul mai frumos decテ「t altul テョsi arătau farmecul si mai erau si niste cai putin mai mici, unii mai putin arătosi... Punテョnd jăraticul, mai toti se feriseră, doar unul dintre cei putin mai mici, nu prea arătosi, dar cu o privire pătrunzătoare, prinse curaj si parcă se simtea cel mai bine pe jăratic... Văzテョnd acest lucru, fiul de テョmpărat テョntrebă: Ce mă fac eu cu tine ? Prea esti mititel, dar parcă privirea ta mă impresionează. テ始 fine, dacă asa テョmi este dat, trebuie să ne pregătim de drum. Si cum se mira el asa, văzテョnd felinarul cu lumina fermecată, calul se scutură, parcă arăta un pic mai bine, părea mai robust si テョi vorbi astfel băiatului: - Stăpテ「ne trebuie să ne pregătim de plecare căci multe fiinte au nevoie de ajutorul nostru. Acestea fiind zise, luă felinarul merse テョn sala armelor si acolo văzu armura care credea el că テョl poate ajuta si テョsi alese o sabie nici prea mică, nici prea mare, care simtea el că este foarte rezistentă. テ市i alesese pături pentru cal, leacuri pentru tot felul de テョncercări si se gテ「ndi la tot. テ始 sfテ「rsit ceru voie părintilor lui să plece. Dură un timp pテ「nă mama si tatăl lui se テョnvoiră să テョl lase, dar fuseseră impresionati de pregătirile lui si totusi erau テョngrijorati dacă va reusi. テ始să ei nu stiau de sfaturile date de zテ「na pădurii si de felinerul fermecat. テ市i luă rămas bun si plecă. Merse el ce merse si iată un cătelus rănit strigă către el: Fiu de テョmpărat, Ce esti minunat Si Binecuvテ「ntat... Cum totul străluceste Te rog binevoieste Si mă tămăduieste ! Imediat băiatul nostru descălecă, luă felinarul fermecat, cテ「teva ierburi si putină apă, iar apoi bandajテョndu-l, cătelusul テョi multumi si テョi spuse: Pentru că m-ai salvat ia această perlă si, cテ「nd vei avea nevoie, atinge-o si o doamnă te va ajuta. テ司 multumiră cătelusului si merseră mai departe. Mai parcurseseră o bună bucată de drum si iată, le apăru テョn cale un iepuras care strigă: Vindecă-mi piciorusul, Căci nu e măgărusul Să mă ajute pe mine Să mă テョntorc cu bine ! Băiatul nostru luă niste ierburi, cu alte leacuri si cu putină apă si bandajテョndu-l, iepurasul se vindecă si テョi spuse: Pentru că m-ai ajutat, ia acest diamant si cテ「nd vei avea nevoie, atinge-l si o doamnă te va ajuta. Multumiră iepurasului, plecaseră mai departe si テョsi dădeau seama că テョncet, テョncet se apropie de tara bunului テョmpărat tinut rob. Fiul de テョmpărat テョi spuse calului: Trebuie să ne adăpostim テョntr-un loc din care să vedem tot si să asteptăm momentul prielnic. Balaurul vede si atacă tot pe テョntuneric. După ce improviză din crengi si lemne un loc acoperit テョn care テョi spuse calului să se adăpostească si テョsi テョncropi si el un adăpost, băiatul テョi spuse calului: Acest felinar ne va ajuta la nevoie. Si cred că nu e departe momentul cテ「nd cred că ne vom テョntテ「lni cu balaurul. Dar parcă si cătelusul bandajat spunea că vom fi ajutati. Si luテョnd perla pe care o avea de la cătelus, i se arătă o doamnă テョn vテ「rstă vorbind astfel: - Fiule, luminată să テョti fie calea! Balaurul si stăpテ「nul lui cu care te vei lupta, au テョnghitit multi copaci, stele si au adus テョntunericul. Scuipă foc si pテ「rjoleste tot, iar ca si Soarele si Luna, tu, acest cal si felinarul tău sunteti nădejdea noastră. テ士preună cu perla ta, ia acest vas cu apă si aruncă テョn urma ta apa pentru a vă feri de pテ「rjol. Luテョnd apa si perla, fiul テョmpăratului テョncălecă si テョncepu lupta cu balaurul care scuipa foc. Doamna le tinea felinarul iar cu ajutorul perlei si cu apa pe care o aruncau , focul se stingea... Călcテョnd pe jăratic , calul arunca lemnele care テョncă mai ardeau テョn fata balaurului. Scotテョnd sabia luptă mult timp pテ「nă ce cu ajutorul acesteia si al armurii テョl omorテョ pe balaur. După ce multumi doamnei テョn vテ「rstă, fiul de テョmpărat テョmpreună cu calul se odihniră, urmテョnd să テョsi continue drumul prin テョmpărătie. De テョndată ce se treziră, băiatul テョsi aduse aminte că si iepurasul pansat de el i-ar putea ajuta cu ceva. Luテョnd diamantul pe care テョl avea de la iepuras, imediat テョi apăru o doamnă テョn vテ「rstă, foarte binevoitoare, care テョi vorbi テョn felul următor: - Fiule, luminată să テョti fie calea ! Ai テョnvins balaurul cel rău dar mai ai de luptat cu vrăjitorul cel rău. Numai cu bunătatea si vointa ta テョl poti テョnvinge. Acest om a adus vraja テョntunericului. Eu trebuie să vă tin felinarul, iar tu te vei lupta cu el. テ始călecară si iată că ajunseră テョn fata stăpテ「nului cel rău care テョi tinea robi pe テョmpăratul cel bun si pe fiicele lui. Nedorind să テョi elibereze, テョncepu lupta テョntre fiul de テョmpărat si vrăjitor. Se folosi de sabie si cu multă iscusintă reusi să se ferească de puterile si vrăjile lui. Pテ「nă la urmă テョl omorテョ pe vrăjitor. Se duse si テョl eliberă pe bunul テョmpărat. Obosit după această luptă, fiul de テョmpărat căzu テョntr-un somn adテ「nc. テ始 ziua următoare se trezi テョntr-un palat superb. Privi pe fereastră cum calul alerga pe pajistea verde luminată si scăpată de vrajă. Apoi se テョntrebă: - Dar unde mă aflu ? Ce s-a テョntテ「mplat ? Unde este bunul テョmpărat si doamna care m-a ajutat cu felinarul ? Nu după mult timp テョsi făcură aparitia trei bărbati, テョntre care unul mai impunător si trei fete foarte frumoase. Cel mai impunător テョi răspunse: Copilul meu, eu sunt テョmpăratul, acestea trei sunt fiicele mele, dintre care două erau prefăcute de vraja omului rău テョn cele două doamne mai テョn vテ「rstă care ti-au tinut felinarul. テ始vingテョnd omul hain si balaurul, tu ai rupt vraja si ai adus lumina テョn テョmpărătia mea. Aaaa ! Era să uit. Cei doi tineri sunt sfetnicii mei prefăcuti de vrajă テョntr-un cătelus si テョntr-un iepuras, iar テョntr-un măgărus, prietenul iepurasului, a fost prefăcut alt sfetnic al meu care ne tămăduieste si ne prepară cele mai bune mテ「ncăruri. Este afară cu calul tău si テョi va aduce si pe fratii tăi care nu au reusit să テョnvingă balaurul. Vă rog să テョi iertati că nu au reusit. Si as dori să mă căsătoresc cu fiica dumneavoastră. Astfel frumoasa fată deveni sotia fiului cel mic de テョmpărat, iar celelalte două fete ale bunului テョmpărat deveniseră miresele fiilor mijlociu si mare al テョmpăratului prieten. Mult s-au bucurat テョmpăratul si テョmpărăteasa cテ「nd au auzit că fiul lor cel mic a readus lumina テョn acea テョmpărătie. Au petrecut multe zile, iar lumina felinarului si azi テョi călăuzeste pe cei buni. Scrisă テョn data de 15 Martie 1999 |
index
|
||||||||
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | |||||||||
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy