Întotdeauna am gândit că starea de insomnie mă prinde . Sunt mai drăguță cu ochii încercănați și cu rațiunea prinsă în cuie și chiar și așa , tot atârnă de greutatea ideilor colorate . Pierd zilele , pierd nopțile , parcă pierd tot și nici nu mai știu dacă îmi pasă . Oricum , timpul e pe gratis . Sună prea a contemporan , a reclamă - e pentru toată lumea ! Și când mă gândesc că eu prefer să fiu medievală . În timpul meu , limbile ceasului funcționează de la dreapta la stânga , iar cei ce ocupă un tron nu sunt întotdeauna regi .
Iau aminte la răbdarea copacului singuratic și într-un fel , aștept . S-ar zice că e un alt mod de a pierde timpul ... După mulți ani m-am oprit și nu o să stau decât o clipă . O clipă de așteptare , privesc în urmă ca să pot merge înainte . Stagnez momentul ca să mă surprind zâmbind . Ce exercițiu bun ... Am și uitat cum e să-ți răsfiri buzele într-o floarea soarelui .
Când mi s-a întâmplat ultimul sărut ? Ce întrebare ... Mi-am golit mintea numai să găsesc 'acel sărut' , mi-am scormonit stomacul numai să dibui fluturi , ultime senzații ...
În colțul acela alb , încercând să-ți dau răspunsuri , mă simțeam ca o pată pe fața de masă - îti săream în ochi și tare mi-aș fi dorit să-ți treacă prin cap să mă acoperi . Învârteam lingurița în ceai tulburând toate imaginile trecute . Atât de aproape , uneori prea profund , real dar atât de dureros îmi păreai în acea clipă . M-aș fi prins de tine , ți-aș fi desenat degetele numai să nu-mi dai drumul în amintiri . Þi-aș fi spus că mă doare , că vreau să plâng dar m-am gândit că poate mi se întinde o capcană , că sunt doar un biet șoricel ce va plăti scump pentru bucățica lui de brânză . În realitate , îmi dau voie să fiu doar ceea ce-mi permit să fiu : puternică , verticală , întotdeauna la start . M-a îngrozit gândul că aș fi putut să te las să-mi mângâi vârful inimii , că aș fi putut să-ți răspund . Moral , nu îmi ești permis dar oare moralitatea nu este doar o formă de manipulare , inventată de egoiști ?
Ti-ai imaginat vreodată că te joci de-a 'cear fi dacă ... ' E un fel de puzzle numai că toate acele piese le lipești așa cum vrei tu . Ce-ar fi dacă ți-ai lăsa viața tăiată în fragmente apoi ți-ai reașeza-o într-o altă ordine , altă logică ? Ar fi ceva nou ce-ar naște o altă realitate la fel de credibilă . Și atunci când te-ar ameți jocul ai putea să schimbi coordonatele gramaticale , în loc de ' ce-ar fi dacă ... ' s-ar ivi 'ce-ar fi fost dacă ... ' sau poți să luneci întrebarea către ' ce va fi dacă ... '
Îmi dau seama cât de tare îmi place aventura și ce mult disprețuiesc aventurile . Stau departe de aventuri în schimb imaginez aventura atunci când realitatea nu îmi oferă nimic .
P.S De ce în basme există mereu o 'Baba Cloanța ' ? Ai spus că vom scrie un basm ... Tu cine ești ? Eu cine sunt ?