Personaje:

Alin - fost sportiv de performanță (boxer), ziarist de investigație la ziarul lui Sandu Albei (Albone);
Corina - redactor rubrica Mondenă, la același ziar, mezina redacției;
Radu - editorialist, coleg cu ceilalți doi;
Epa(minondas) - jurnalist la secțiunea Sport, la același ziar, unul dintre liderii galeriei echipei locale de fotbal.
Alte personaje - crainic, suporteri, arbitră de tușă (opțional)


Colț de tribună, la stadion, înainte de un meci de fotbal decisiv. Predomină nuanțele alb și negru, cele ale echipei locale, Cosmos Șatranj, patronată de Pandrea, rivalul lui Albone. Echipa vizitatoare, Dominom, din orașul vecin, e patronată de un alt puternic al locului, Vianu.

Crainic stadion (în difuzoare): Dragi spectatori, echipa noastră iubită, Cosmos, este la 3 puncte de scena primei ligi, unde va ajunge astăzi, cu siguranță. În fața băieților noștri se află Dominom, echipa din orașul vecin și «prieten» (huiduieli în tribună, se strigă sloganuri prescurtate cu Uniunea Europeană), care trebuie să obțină cel puțin un egal pentru a rămâne în cel de-al doilea eșalon. Deci, pentru ei, două, pentru noi, o singură șansă: victoria! Hai, Cosmosu’ !

Galeria: Haaai Cosmosu’ ! Cos-mo-su’, Cos-mo-su’!

Epaminondas (agitând un fular alb-negru, în picioare): - Hai, Cosmosu`!

Radu (trăgându-l de mânecă pe Epa): - Stai, mă, jos, că mă lovești cu ciucurii și nu văd cum se mișcă arbitra pe tușă! De cine spunea crainicul că are două?

Alin (încruntat, studiază programul de meci): - Ia uite, Albone, marele nostru patron și “tătuc”, s-a băgat și aici, e unul din sponsori. Ce zici, Corina, de treaba asta?

Corina (care se întoarce, se smucește brusc și îi arde o palmă unui suporter între două vârste, cu o sticlă de votcă în mână): - Nu zic nimic, eu fac! ( suporterului) Măi, nesimțitule, să-i pui mâna pe fund soției tale, cretinule, nu mie!

Grup de suporteri, din galerie: - Fără violență, fără violență!

Suporter 1 (frecându-și falca) – Păi nu mai am, don`șoară! Nu vrei să fii soția mea? Măcar o noapte… Ce aprigă ești…

Alin (se ridică și se întoarce, tot încruntat, spre suporter): - Doar o vorbă să mai spui …

Suporter 1 (se ridică și el, cu ochii tulburi, agresiv, agitând sticla): - Ba să vezi ce-o să mai spun, bă …Prutene…! Alin îi prinde sticla cu o mână, cu cealalată îl apucă de guler și îl ridică de la pământ. Suporterul începe să strige, gâtuit, cu glas subțire: …Cos-mo-su`, Cos-mo-su`…Alin îl lasă în pace, așezându-se îngândurat, cu ochii tot în program; suporterii din jur râd, ca și ceilalți colegi ziariști.

Radu (către Alin, aprinzându-și pipa): Credeam că o să-l arunci în teren, peste gard, ca pe calu` lordului John…

Grupul de suporteri: - La țărani, UE la țărani! La țărani, UE la țărani!

Epa (agitat în continuare): – Au ieșit pârliții din Dominom pe teren! Huuuo!

Alin (cu ochii tot în program): - Sponsorul principal e primarul Pandrea, sub el e trecut Albone. Rivali politic și financiar… Hm, și alaltăieri… articolul meu despre murdăriile lui Pandrea cu terenurile a fost refuzat. Nu l-a vrut Albone. M-am închinat. Astăzi văd că m-am închinat degeaba.

Radu (picior peste picior, aruncând colăcei de fum spre teren): Lasă-l în mămicuța sa pe mister Albone (privire spre Epa, cu coada ochiului – acesta nu e atent la discuție, se agită și strigă, odată cu ceilalți suporteri). Am venit să ne relaxăm. Și, uite, a început joaca. Hai, Corina, între noi și trimite-l pe Epa în colțul ăla, poate-i place mai mult (zâmbește subțire, insinuant) Mai ales după ce ai încălzit tu locul.

Corina (se ridică și vine între Radu și Alin): - Uite, Radu, îți fac și ție plăcerea asta.

Radu (tot zâmbitor): - De parcă mi-ai mai fi făcut vreuna…Cu ce parfum ți-ai dat? Tot cu săpun de la bunica?…

Alin (tot cu ochii în program): - Aici e și Vianu, prietenul de afaceri al lui Albone, el sponzorizează echipa celor din Dominom.

Corina (râzând, spre Radu): - Cu lipici de muște!

Alin: - Nu cu lipici de muște, cu melasă. (Corina și Radu râd în hohote, Alin îi privește nedumerit) Sau cu banii de pe melasă. E latifundiar, și ăsta. Și (privirea îi fuge pe ceafa suporterului din fața sa, căruia îi ia coiful făcut din program de pe cap)…ia uite, programul are ceva ciudat, da, da, știam eu: vedeți ce iese când îndoi colțurile și le unești?

Suporter 2: - Iese aeru`. Iese ca vijelia. Dă-mi coifu`, băi Șerloc! M-a tras corentu`. (Alin nu-l bagă în seamă.) Șefule, treaba ta, îmi plătești spitalizarea. Se întoarce.

Observând că Radu și Corina nu-l ascultă, Alin îi așază cu grijă coiful pe cap suporterului și devine atent la meci.

Galeria ( cu Epa printre ei, în prim plan): - Cosmose, cosmose,/ rupe-le picioarele!

Radu (dându-i coate Corinei): - Ete Sfinxu` balonului rotund, Regele Alin Beșică (cei doi pufnesc iar în râs, Alin se face că nu-i aude).

Galeria: Ura, ura, ura, ura, uuuugi ulaaa!

Suporter 2 (spre teren): - Băă, portare, băăă, lumânare cu sfârc, băă, să dai așa la mă-ta, băă!

Corina (iritată, lui Radu): - Porci mai sunt bărbații când se uită la fotbal!

Radu (zâmbind): - Porci, porci, da` mulți! Groh, groh…

Corina (enervată): - Alin, zi și tu dacă nu-i așa!

Alin (dă din cap afirmativ, serios, cu privirea spre teren): - Groh!

Radu râde, Corina dă din mână a lehamite.

Galeria: - Dominom, nu uita/ asta nu-i cocina ta! Dominom, nu uita/ asta nu-i cocina ta!

Suporter 1 (urlând, către teren): Huuuo, negruțo, scoate, fă, fanionu` dintre grisine. E ofsaidu` cât casa lu` mă-ta mare. Îți dau eu fanion, dacă n-ai…

Alin se ridică, grav, se întoarce și face câțiva pași în lateral, spre suporter; acesta, speriat, ridică mâinile, să se apere.

Alin (tot grav, arătând spre gâtul lui): - Nu te supăra, ești bun să-mi împrumuți un pic binoclul?

Suporter 1 (oftând ușurat): - Sigur, sigur, poftim!

Galeria, tot stadionul: Gooool, gooool! Cos-mo-su`, Cos-mo-su`…!

Epa (surescitat, sare peste ceilalți trei, îi strânge în brațe, îi pupă de-a valma): Batem, batem, ne calificăm! Prima ligă, prima ligă! Corina se șterge, scârbită.

Galeria, apoi tot stadionul: Campionii, campionii, ole, ole, ole! Să vină valul, să vină valul…! Suporterii se ridică în val, cu mâinile ridicate: Oooooleee!

Galeria: Goooool! Gooool! Cam-pi-o-nii!

Epa: - In-cre-di-bil. Doi la zero. Suntem calificați! Și Dominomu` e-n C. Sare și strigă: Ce-u`, Ce-u! Tribuna îi preia scandarea.

Oamenii din tribună își aruncă în aer, de bucurie, șepcile, băștile, căciulile. După ce acestea cad, se luptă să și le recupereze, se îmbrâncesc. Suporter 1 aruncă sticla, care cade în teren, plină pe jumătate.

Suporter 1 (spre teren): - Ia bă, mârlane, gura de pe sticla mea, vezi de beșică!

Se strigă: Cam-pi-o-nii, cam-pi-o-nii…Pan-drea, Pan-drea…
Tribuna face valuri. Suporter 1 scoate din buzunar altă sticlă, de votcă, și un pahar de plastic.

Suporter 1 (toarnă în pahar mormăind): - Păi, ce mama dracu`, suntem civilizați…Zâmbește viclean și se uită spre Alin, tulbure, apoi dă paharul pe gât, peste cap. Primește-l, Doamne, și pe-ăsta….

Corina: - Eu am obosit. Gata, m-am săturat de valuri. Parcă suntem în Atlantic.

Radu: - Dacă vrei, te legăn eu.

Corina: - Nu, mersi, nici să adorm nu vreau. Alin, tu nu mai zici nimic? Unde te tot “benoclezi” așa concentrat?

Radu: - Femeia…tot femeie… Epaaa…Corina vrea un pic de atenție…Corina îi dă un cot în coaste, Radu chicotește.

Alin (îi dă binoclul Corinei): - Uite-te un pic spre bancile de rezerve!

Corina: - Mă uit, dar unde sunt?

Alin: - În partea cealaltă a terenului, de-o parte și de alta a liniei de centru. Așa. Ce vezi?

Corina: - Niște mârlani, ca și ăștia din parceaua verde. Scuipă și râd ca idioții.

Alin: - Râd toți, da?

Corina: - Da. Și ce-i cu asta? Și Radu râde, de ce nu te uiți și la el cu binoclul prietenului tău?

Alin (zâmbind): - Mai degrabă “prietenul” cu pricina e al tău... Iar pe Radu l-am văzut destul până acum. Și, oricum, îl acoperi. Radu și-a aprins pipa și fumează, visător, urmărind mișcările arbitrei de tușă. Corina se strâmbă la Alin, scoțând limba. Alin devine serios. Așa, acum uite-te la antrenorul celor de la Cosmos. E tipul mai în vârstă, în trening alb.

Corina: - Ãla brunet de India, cu burta ca o bute?

Radu (visător, fumând): - Doamne, de ce lași așa picioare frumoase pe tușă?

Corina (se întoarce, uimită): - Monșer, te-ai dilimandrit?

Alin: - Da. Ca o bute. Ce are scris pe șapcă?

Corina (își reia postul de observație, se încruntă și se înroșește): - Ce să spun, ce poantă mi-ai făcut …”love u 2 match”! Ce mai declarație! Ai chemat și vreo televiziune de profil?

Alin (zâmbind): - Poate că da … sigur …că nu. Serios: Așa, acum vezi ce scrie pe șapca antrenorului de la Dominom. E în trening roșu, strigă la arbitru, alergând pe tușă.

Radu: - Doamne, câtă grație…

Corina (făcând semne cu mâna că Radu a luat-o razna): - Păi dacă aleargă, cum să văd ce-i scrie pe șapcă, bre? Crezi că am stroboscoape ca Data, robotu`? Na, ca am dat de naiba… Și-a trântit șapca de pământ. Ce ne facem?

Alin: - Lasă-l că și-o pune.

Corina: - Da, ai dreptate, și-a pus-o. Singur. Da` numai că și-a pus-o invers. Măi, ce bine vă știți voi, bărbații… Râde în hohote.

Alin (zâmbește, un pic încurcat): - Mai așteptăm. Cât mai avem din meci, Epa? Uite-l că nu m-aude. Epaaaa, cât mai e?

Epa (se întrerupe din strigăte, e răgușit, de-abia mai vorbește): - 5 minuteeee, Aline! Și suntem în A! Cam-pi-o-nii, cam-pi-o-nii!

Corina (tot cu binoclul spre teren, atentă): - Și-a întors șapca. Se înroșește iar. Aline, Aline, așa deci, “love U2”. Uite că mie îmi place Brahms, nu U2…Þie? Ce moșmodești acolo cu programul? Aaa, ți-ai făcut și tu coif…taman la urmă… Ai reușiiit, mânca-l-ar mama Guenevire de Lancelot, ce bine îți stă! Acum ce-mi mai arăți pe coif? Vreo inimioară? Vreun îngeraș în chiloți de sport, cu arc?

Radu: - Ca pe arcuri calcă…

Alin: - Nu, nu arcuri …exact la mijlocul coifului sunt doua cifre, alăturate prin îndoire, pe o parte și pe alta.

Un murmur cuprinde stadionul.

Epa (urlând): E 2-1, mai e doar un minut! Am câștigat. Haideți, băăăi!!! Cam-pi-o-nii, cam-pi-o-nii…Galeria și stadionul îi reiau scandarea.

Corina: - Da, sunt doua cifre, mari, provenite din două reclame, fără nici o legătură între ele, în text…2 și 2…Alin, nu se poate…reclamele sunt de la firmele lui Albone. Doar nu vrei să spui că…Mâna lui Albone? A “mers” cu Vianu și l-a “făcut” pe Pandrea?

Alin: - Da. Te-ai prins. Pandrea fără echipa de fotbal sau cu ea prăbușită e zero barat… Se duc dracului faimă, alegători, sponsorizare oarbă.

Corina:- Și tot ce pierde Pandrea, câștigă Albone…Vasele comunicante…același lichid…

Alin: - Tulbure…Albone s-a “infiltrat” la echipa orașului cu efort financiar minim și protecție media temporară, aparentă, pentru Pandrea. Dar el are investiții în Dominom, cu Vianu. A aranjat meciul. Va fi 2-2.

Corina: - Iar programul, editat de Albone, o garanție pentru Vianu, informat astfel și cât va fi scorul. Rezultatul cel mai improbabil…O bombă la pariuri, câștig imens... Anunțul către echipe cu șepcile…Mirobolant…Ãsta e Albone, ticălosul, cinicul, Mefisto…Acum se leagă…Totuși, nu, nu îmi vine să cred, prea e SF, prea seamănă a Dan Brown… dar…cât de mult i-a plăcut lui Albone cartea aia!!… Ești paranoic și eu încep să fiu la fel…nu se poa-te! Uite, meciul e gata, e 2-1!!! Ba nu… Fantastic…

Pe stadion se aude un vaiet, din mii de piepturi, apoi se face dintr-o dată tăcere. Arbitrul fluieră o dată, pentru cel de-al doilea gol al oaspeților, ca într-o catedrală. Apoi încă de două ori, mai prelung, de final. Galeria Cosmosului e stană de piatră.
În difuzoare nu se mai aude vocea crainicului ci o muzică de înmormântare (Tam-tam-ta-tam, tam-ta-tam-ta-ram-ta-tam…) Nimeni nu mișcă. De undeva, din înaltul tribunei, un suporter vârstnic în alb și negru cade, plutind, ca o pasăre, cu mâna la inimă.
De lângă cel căzut, suporterul bețivan (suporter 1), cu ochii tulburi, dă peste cap, din nou, un pahar de plastic, strambându-se de tărie, clătinându-se și bâlbâindu-se bahic:

Suporter 1:- PFF…U… E…i și?…Primește-l, Doamne …și pe-ăsta!...