Unu: Ce spuneam? A, da… ieri după masă, pe undeva pe la prânz, am ieșit și eu să-mi cumpăr ceva de mâncare… și când să traversez… căluțul stătea peste drum de noi și se uita la mine…
Altu`: Căluțul se uita la tine?
Unu: Da, iți poți închipui? Stătea exact în dreptul meu si nu făcea nimic!
Altu`: Păi ce te-ai aștepta să facă un căluț?
Unu: Eu știu… ce face un căluț!
Altu`: Căluții sunt prea mici să facă ceva! Caii fac totul!
Unu: E, nu-i mai tot ridica și tu pe cai atâta! Să știi că și căluții pot face multe!
Altu`: Cum ar fi?
Unu: Păi ăsta, de exemplu se uita la mine!
Altu`: Nu cred că a te uita la cineva intră în categoria “făcut”… e doar… uitat!
Unu: Păi și ce vrei să spui? Caii fac mai mult decât să se uite, atunci când ei vor doar să se uite?
Altu`: E… dacă vor doar să se uite, atunci se uită doar…
Unu: Aha… deci, vezi? Nici caii, atunci când se uită nu fac nimic. Decât să se uite!
Altu`: Da, dar în restul timpului…
Unu: Ce e în restul timpului?
Altu`: Păi în restul timpului fac mult mai multe!
Unu: Dacă mă întrebi pe mine, în restul timpului caii nu fac decât să nu se uite. Poți la fel de bine să spui că în restul timpului caii sunt orbi!
Altu`: Deci vrei să spui că dacă eu… acum te ascult și mai apoi nu ascult pe nimeni… atunci voi fi surd?
Unu: Păi tu ești cal?
Altu`: Nu sunt cal, dar….
Unu: Nu nu nu… asta e doar pentru cai! Nu te poți compara cu un cal. Nici măcar în glumă!
Altu`: Nu-nțeleg de ce nu m-aș putea compara cu un cal!
Unu: Nu poți și gata!
Altu`: Ei, nu poți să-mi spui și tu că nu pot și apoi să nu-mi dai nici o explicatie.
Unu: Ba, uite că pot!
Altu`: Nu poți! E ca și cum mi-ai spune că ai avut o zi proastă și apoi ai sta și te-ai uita la mine…
Unu: Nu văd legătura!
Altu`: E, vezi? Eu o văd! Pentru că ai sta și te-ai uita la mine, știind că aștept să aud de ce ai avut o zi proastă, însa tu, înainte ca eu să iți cer detalii nu mi-ai spune absolut nimic! Ai sta doar și te-ai uita la mine! Uite, cum faci acum!
Unu: Nu e deloc așa!
Altu`: Ba da. Exact așa faci acum! Ca și cum ai aștepta să te întreb eu ceva ce deja știi că vreau să aflu! Spune-mi, ce ai să-mi spui?
Unu: Păi ce vrei să știi?
Altu`: Nu știu. Nu știu ce vreau să știu!
Unu: Atunci?
Altu`: Nu, nu… Privirea ta e clară! Ai ceva să-mi spui,. Încă nu știu exact ce… pentru că nu mi-ai spus nimic care să-mi ridice semne de întrebare!
Unu: Cu alte cuvinte… totul a fost clar!
Altu`: E, în linii mari…
Unu: În linii mari?
Altu`: Da, în general!
Unu: De ce trebuia să spui asta?
Altu`: Ce anume?
Unu: În linii mari! De ce nu puteai să spui de la început în general și gata? De ce a trebuit să te întreb eu ce vrei să spui prin asta?
Altu`: Mă gândeam că știi…
Unu: Ei, vezi, asta e problema ta! Tu te aștepți ca ceilalți să știe ce știi tu, sau ce crezi tu că știi și apoi când vezi că ceilalți nu știu, vii cu un întreg arsenal de sinonime, de cuvinte ajutătoare!
Altu`: Poftim?
Unu: Exact! Așa faci! Tu de fapt nu ești cu nimic mai bun decât mine!
Altu`: Poftim?
Unu: Nu m-ai înteles?
Altu`: Nu vroiam sa spun ‘adică’, adică ceream detalii!
Unu: Uite, iar începi! Exact despre asta vorbeam!
Altu`: Despre care?
Unu: Nu despre care, despre ce! Vezi acum ți-am luat-o înainte, nu te-am mai întrebat despre care care, pentru că știam că ai spune ‘despre ce’, pentru că tu te gândeai vizual la întrebarea mea și atunci o vedeai ca fiind o ‘care’, pe când ea era clar o ‘ce’. Dar, de data asta, ți-am luat-o înainte!
Altu`: De ce nu sunt cu nimic mai bun decât tine?
Unu: De aia!
Altu`: Hai spune!
Unu: Bine, ca să vezi că de fapt sunt mai bun decât tine, am să renunț la timpul ăla în care te-aș fi lăsat să insiști până ai fi aflat… și am să-ți spun!
Altu`: Mă rog…
Unu: Nu ești cu nimic mai bun decât mine pentru că!
Altu`: Pentru că… ce?
Unu: Pentru că!
Altu`: Poftim?
Unu: De-aia nu ești cu nimic mai bun decât mine!
Altu`: Nu sunt cu nimic mai bun decât tine pentru că?
Unu: Exact! Pentru că!
Altu`: Pentru că ce?
Unu: E, acum e treaba ta, dacă vrei să aflii mai multe, foarte bine, mai pune-ți întrebări, dar de la mine, mai multe nu scoți! Eu ți-am spus… ‘în linii mari’ de ce, iar acum e treaba ta!
Altu`: Mi-ai spus de ce ce?
Unu: De ce ce ce?
Altu`: Mi-ai spus în linii mari de ce ce?
Unu: Ce de ce?
Altu`: Poftim?
Unu: Ce de ce ți-am spus?
Altu`: În linii mari?
Unu: Păi și atunci?
Altu`: Nu-nțeleg…
Unu: Nu-nțelegi din același motiv!
Altu`: Din același motiv…?
Unu: Exact!
Altu`: Bine dar care e motivul? Sau același motiv cu ce?
Unu: Ești prost!
Altu`: De ce să fiu prost?
Unu: Eu știu? Ești prost pentru că ești prost! Și mai mult, ești prost pentru că nu ești deștept! De-aia ești prost! Mulțumit?
Altu`: Da`, nu sunt prost!
Unu: Asta deja e problema ta! Eu ți-am spus părerea mea… acum e treaba ta să iți pui întrebările de rigoare…
Altu`: Bine, da` tot nu-nțeleg de ce a trebuit să mă faci prost…
Unu: E… de-ar fi atât de simplu…
Altu`: Crezi că e mai complicat?
Unu: E!
Altu`: Și în cazul ăsta?
Unu: În cazul ăsta… nu știu ce-o să se aleagă de tine…
Altu`: Vrei să spui că ar trebui să mă îngrijorez?
Unu: Uite, ar fi o chestie… ai fi poate primul prost care și-ar bate capul cu faptul că e prost!
Altu`: Dar eu nu sunt prost!
Unu: Și ar mai și nega pe deasupra! Ai fi primul prost care și-ar bate capul cu faptul că e prost și ar mai și nega pe deasupra! Splendid!
Altu`: Să știi că nu-mi placi!
Unu: Ei, nu trebie să-ți plac! Trebuie doar să îți fiu!
Altu`: Ce să îmi fii?
Unu: Doamne… Cu proștii nu se poate discuta!
Altu`: Nu, nu, nu! Spune, hai că acum știu că știi ceva, adică știu că nu vorbesc degeaba! Ce să îmi fii?
Unu: Te poticnești în detalii! Nu știu, poate ți-am mai spus-o, dar dacă nu, uite ți-o spun acum: te poticnești în detalii!
Altu`: Bine, da` și detaliile contează!
Unu: Vax!
Altu`: Dar contează! Uite… asta sigur că e adevărat! Detaliile alcătuiesc ansamblul, întregul… fără detalii ar fi doar un cuvânt, care nu s-ar putea explica și deci, nu s-ar putea folosi! Ce sens ar avea un cuvânt care să nu se poată explica, să nu se poată folosi? N-ar avea niciun sens! Așadar, detaliile sunt importante!
Unu: Sunt pe dracu!
Altu`: Acum chiar ești rău!
Unu: Nu sunt!
Altu`: Ești și încă ești foarte rău!
Unu: Măi, dacă îți spun că nu sunt!
Altu`: Ba ești… se simte și în vocea ta! Am simțit eu de ceva timp că ești rău… tu nu simți că ești rău?
Unu: Ciudat, dar nu simt că sunt rău! Eventual aș putea simți că mi-e rău…
Altu`: Nu, nu, nu! Nu e totuna! Trebuie să simți că ești rău nu că ți-e rău!
Unu: Păi dacă îmi e rău, adică răul îmi e mie, adică răul e al meu, asta nu ar fi totuna cu sunt rău? Dacă sunt rău, clar am rău, am răul meu! Deci a spune că sunt rău e totuna cu a spune că mi-e rău!
Altu`: ….
Unu: Cu alte cuvinte dacă sunt bolnav și îi spun doctorului că mi-e rău, risc să nu mă trateze pentru că va crede că sunt rău… doar e acleași lucru…
Altu`: Da` ești bolnav?
Unu: Hopa! Asta înseamnă că fie nu mai am voie să mă îmbolnăvesc, fie dacă m-aș îmbolnăvi într-adevăr, ar trebui să mă descurc de unul singur…
Altu`: Păi te-aș putea ajuta și eu…
Unu: Ai face tu asta pentru mine?
Altu`: Ei, doar suntem prieteni!
Unu: Măi să știi că nu ești chiar atât de prost…
Altu`: Sunt mai puțin?
Unu: Nu… nu ești chiar atât de prost și gata! Nu ești mai mult sau mai puțin!
Altu`: Păi și atunci ce rost mai are să-mi spui? Înseamnă că am rămas la fel de prost, după tine…
Unu: Of, ai putea să o lași moartă?
Altu`: Bine, bine… și acum bănuiesc că urmez eu …
Unu: Da, evident…
Altu`: Bine, nu ești nici tu chiar atât de rău…
Unu: E, mulțumesc!
Altu`: Dar nu mulțumită mie!
Unu: Știu, dar ce vroiai să spun?
Altu`: Orice, oricum nu conta!
Unu: Păi și-atunci de ce-aș mai fi spus-o?
Altu`: Eu știu… obicei prost…
Unu: Probabil…
Altu`: Și-acum ce facem?
Unu: Păi nu știu exact…
Altu`: E, dacă nici tu nu știi…
Unu: Păi eu ce să fac? N-am pretins că știu totul!
Altu`: Păi nu-ți pretinde nimeni să știi totul! Dar măcar să știi ce faci… e de bun-simț!
Unu: Păi tu știi ce faci?
Altu`: Acum?
Unu: Acum, da!
Altu`: Acum o să spun ce am de spus, după care o să mă uit la tine!
Unu: Asta nu e de făcut… asta e doar de uitat! Te-am întrebat dacă știi ce faci!
Altu`: Păi mă uitam la tine…
Unu: Eee… ce folos… Stai puțin! Nu spuneai tu ceva de un căluț?
Altu`: Ba da, chiar mai devreme!
Unu: Oare ce-o fi făcând acum?
Altu`: Nu știu, de ce?
Unu: Am impresia că se uită la noi…
Altu`: E, nu fi ridicol!
Unu: De ce, nu crezi? Nu crezi câ se poate uita la noi?
Altu`: Se poate… dar în cazul ăsta, nu face nimic!
Unu: Nu face nimic?
Altu`: Nu face nimic!
Unu: Uf, m-am ușurat! Ce bine că nu face nimic… ce bine că se uită doar la noi…
Altu`: Da… se uită…
Unu: Îl vezi?
Altu`: Nu, nu pot să-l văd!
Unu: Pentru că eu gândesc!
Altu`: Poftim?
Unu: Eu asta fac… gândesc!
Altu`: Deci dacă m-aș uita la el, n-aș face nimic! Dar eu gândesc, fac ceva… deci nu pot să mă uit la el!
Unu: Vrei să spui că eu nu gândesc…
Altu`: Păi dacă te uiți la mine ca prostu`…



18 Martie 2007