Afacerea Gunoiul - Caracatita firmelor de salubritate
de Tiberiu Lovin


ANCHETA
Scrobiti, in costume de firma, cu masini de lux si ceasuri de mii de euro. Nu sunt cine stie ce politicieni. Nu au fost in nici un guvern. Sunt doar patronii firmelor de salubritate. Afacere de zeci de miliarde de lei anual pentru cei care au relatii printre politicienii influenti si administratiile locale. Baronii gunoiului s-au imbogatit cu ajutorul unor astfel de pile: politice, de cumetrie sau de interes. Cu aceasta prima parte, Jurnalul National deschide serialul despre "Afacerea Gunoiul"si dedesubturile ei.

O privire de ansamblu peste reteaua firmelor de salubritate te duce cu gandul la o caracatita. O firma poate avea contracte in cateva orase de provincie si chiar sa suga de la sanul generos al Capitalei. Uneori isi face treaba, iar deseori, nu. Banii sunt virati insa cu regularitate in conturile care cresc de la dimensiunea unui purcelus de lapte la cea a unui vier. Si nu este doar unul, ci o intreaga turma de porci.

In acest proces intervin relatiile de rudenie, de prietenie, de interes financiar – sau spaga, de conjunctura politica. Majoritatea celor care se ocupa cu o astfel de afacere s-au imbogatit. Doi dintre ei sunt chiar in topul milionarilor in dolari. De la apartament s-au mutat la vila, de la Dacie au trecut la volanul unui Jeep, iar din blugi au sarit in costume Armani. Ca si crinii, toate au rasarit din gunoi. Nu este de condamnat daca te imbogatesti. Numai sa nu calci pe bec.

Unii au facut-o, iar Jurnalul National va dezvalui o parte din caracatita care ingrasa conturile. Gunoiul este o afacere care nu a preocupat presa decat in masura unor reportaje despre cei care mananca din el.

GROPI ECOLOGICE. Invartelile clasice de pana acum vor fi inlocuite in curand. Integrarea in Uniunea Europeana presupune respectarea Capitolului Mediu, unde salubrizarea nu va mai fi lasata pe mana amatorilor de imbogatire rapida. Licitatiile vor fi internationale, iar societatile care se vor incadra in normele europene vor avea sanse sa castige. Innoirea parcului auto si a utilajelor vor presupune investitii imense. Cei care nu le vor face au o singura solutie: sa se retraga de pe piata salubrizarii.

Exista evident si partea interesanta: fondurile externe. Batalia se da si se va da pe gropile ecologice care incep de la cateva milioane de euro si ajung la zeci. Romanii au fost intotdeauna inventivi, iar acum par pregatiti sa se infrupte si din acest ciolan urias. Intre timp, consiliile locale se zbat in ciugulirea firimiturilor sau in neputinta de a concepe un proiect pentru obtinerea fondurilor necesare unei gropi ecologice. Despre toate acestea puteti citi de maine in Jurnalul National.

PRIGOANA: "SUNT NUMBER ONE!"


Doi dintre cei care au ca domeniu de activitate salubrizarea au ajuns in topul 300 al milionarilor in dolari. Silviu Prigoana (ROSAL) si Dumitru Martin (Polaris Constanta) sunt inregistrati cu averi cuprinse intre 8 si 35 de milioane de verzi. "Sunt numarul 1 in Romania in ceea ce priveste salubrizarea! Nu exista deocamdata in tara un parc auto mai dotat ca al meu. Din pacate, nu reusesc sa ies in profit cu aceasta activitate. Tot timpul am vrut sa fiu in conformitate cu normele europene si de aceea am reinvestit fiecare euro. Am si imprumutat bani, iar la un moment dat mi-am vandut casa unui asociat pentru capitalizarea societatii", ne-a declarat Prigoana.

Singurul lucru pe care nu l-a facut inca este o groapa ecologica, dar duce tratative la Suceava prin societatea Ecologica. In afara de cei doi, in top ar putea intra cel putin 10 patroni din domeniu. Numai ca prefera anonimatul si vile ascunse de ochii cetateanului de rand. Sunt dati de gol doar de Jeep-urile de dimensiunea unei garsoniere.

Actionarii majoritari de la societatea Urban din Ramnicu-Valcea, Gabriel si Clara Florescu, ar putea intra cu averea lor in top 300 doar daca am privi cifra de afaceri, care este prognozata pentru acest an la 25 milioane de euro. Terenurile, locuintele si masinile constituie o alta parte a averii sotilor Florescu. Un alt loc in top l-ar putea avea Viorel Sosu, patronul SC SOMA Bacau, care din 1991 se ocupa in principal cu salubrizarea municipiului. Membru important in PNL, cu functia de vicepresedinte pana anul trecut – cand s-a retras de pe post, Sosu a beneficiat de generozitatea unui primar liberal, apoi a cumatrului sau, Dumitru Sechelariu, iar acum de cea a lui Romeo Stavarache. Intr-un top local, liberalul a fost cotat cu cateva milioane de dolari. Dar ca toti ceilalti, si el poate spune ca nu are cine stie ce avere pentru ca reinvesteste tot. Uneori in lacuri, vile si masini de lux. Sunt doar doua cazuri de baroni… ridicati din Afacerea Gunoiul.



MARTURISIRE

"Tot timpul am vrut sa fiu in conformitate cu normele europene si de aceea am reinvestit fiecare euro. Am si imprumutat bani, iar la un moment dat mi-am vandut casa unui asociat pentru capitalizarea societatii"
Silviu Prigoana


SUCCES
La inceputul anilor ’90, afacerile cu gunoiul au mers struna. Utilajele de la sfaturile populare au fost preluate incet de tot felul de societati. Unele firme si-au innoit parcul auto, iar contractele au curs in nestire. Era si normal, daca erau singurele de pe piata. Relatiile stranse cu administratia locala si cu Puterea au adus succes unora, persoane care s-au trezit mici baroni peste noapte. Schema a fost simpla, iar pana acum a functionat ireprosabil. Cateva SRL-uri s-au dezvoltat si-n tara, unde si-au construit o veritabila retea.
In afara de aceasta categorie mai sunt doua: a celor care au intrat recent pe piata si au avut de luptat cu o comisie de licitatie partinitoare si a consiliilor locale care au refuzat sa organizeze licitatie pentru serviciile de salubrizare. Au crescut insa conturile celor delegati din partea consiliului. In unele municipii se intampla acest fenomen de 15 ani, iar o parte din miliardele pe care le platesc localnicii pentru curatenie si deszapezire se scurge in buzunarele celor care nu fac nimic decat sa participe facultativ la diferite sedinte ale Consiliului de Administratie. Un lucru similar se intampla si la Bucuresti, unde Primaria Capitalei este asociata cu firma REBU, dar tot functionarii institutiei trebuie sa controleze societatea la care sunt actionari si sa o amendeze daca sunt gasite nereguli. Este putin credibil ca oamenii Primariei se vor autosanctiona.