La sfârșitul lunii decembrie, revista de cultură „Meandre” a fost prezentată cititorilor într-un cadru de austeritate, dar festiv pe alocuri, la Biblioteca județeană „Marin Preda” din Alexandria. Apărută în condiții grafice apreciate, urmare și a tipăririi la tipografia Editurii „Aius” din Craiova, fapt nesesizat de cei ce au luat în discuție coperta, revista a demonstrat că rămâne constantă valoric în conținut, păstrând unitatea de tehnoredactare sobră și distinctă, așa cum ne obișnuise și în numerele trecute. Poate că momentul ales de organizatori, în speță Direcția pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Național al Județului Teleorman și instituția gazdă, a temperat anumite orgolii ale oamenilor de cultură din județ, făcându-i să recunoască dinamica și profunzimea articolelor ce nu mai pot da loc de interpretare, plasând „Meandre” în primul eșalon al revistelor de cultură din țară, lucru confirmat cu mult timp în urmă prin articolele apărute în prestigioase reviste naționale de cultură, dar și de scriitorii de rezonanță națională și nu numai care au acceptat să colaboreze, înlăturându-i-se astfel stigmatul atașat artificial de unii scriitori teleormăneni ca fiind revistă de cultură județeană. „Revista este una de cultură, și nu una teleormăneană” concluziona Ștefan Vida Marinescu, trecându-ne astfel dincolo de ideea preconcepută că provincia face cultură în surdină.
Polemica, însăși nu avea judecăți contextuale, legată de anumite practici ale profesorilor de română și decadența elevului cititor, a fost redimensionată, dar, din păcate pentru cursivitatea momentului, nestinsă, de către redactorul șef al revistei, Stan V. Cristea, și prozatorul Gheorghe Stroe, precizăm, membru al Uniunii Scriitorilor din România, îndemnându-i pe cei prezenți să constate care este scopul acestei reviste și să nu mai construiască ipoteze în jurul ei.
Cert este că prin apariția acestui număr dublu, nr. 1-2 (20-21), din 2008 (n.a. al unsprezecelea an de la apariție), în care semnează și șapte roșioreni, s-a infirmat încă odată viziunea lui Dinu Rachieru, potrivit căreia cultura s-a județenizat. „Meandre”, articulată în baza unui plan editorial bine gândit, este revista care nu ar trebui să lipsească din meniul spiritual al cititorului român de cultură și nu numai.