Vineri, 22 decembrie, la Ministerul Culturii și Cultelor din București a avut loc un triplu eveniment literar: lansarea antologiei Proza.ro și a romanului „Crimă și pace bună” semnat de Marius Marian Șolea, precum și lansarea manifestului literar „Boierismul”.

Radu Herinean, inițiatorul proiectului Agonia.ro, care include și domeniile Proza.ro și Poezie.ro, a prezentat, în deschidere, istoricul și perspectivele acestui site literar. Antologia Proza.ro, apărută la Editura Paralela 45 din Pitești, reunește 22 de autori membri ai portalului literar internațional interactiv Agonia.ro, care are 21.000 de autori în baza de date și peste 5.000 de accesări pe zi, un adevărat record pe plan național. Practic, Agonia.ro este un cenaclu ce funcționează non-stop și în care autori români de pe cinci continente postează poezie, proză, cronici de carte, comentând-și reciproc textele, cele mai bune dintre acestea fiind evidențiate pe prima pagină a site-ului. La lansarea de la București au fost prezenți cei patru coordonatori ai portalului Agonia.ro: Radu Herinean, Paul Bogdan, Felix Nicolau și Marius Marian Șolea. Acesta din urmă este consilier în cadrul Ministerului Culturii și Cultelor și a semnat prefața antologiei Proza.ro, implicându-se astfel în promovarea literaturii virtuale, fenomen de viitor și pe nedrept neglijat până acum.
Lucian Pricop, director de program editorial (beletristică) la Editura Paralela 45 a subliniat că „editura a publicat până acum 274 de autori români contemporani și asta se întâmplă din 1994 și până în prezent; este enorm, sunt sute de cărți. Însă pariul revalorizării literaturii române nu s-a încheiat. Continuăm prin publicarea generației anilor ’80, autori care astăzi sunt în manualele școlare. Cât despre antologia Proza.ro, cartea nu e tributară vreunui canon, fie el și al ”boierismului”, este literatură veritabilă. Acești oameni formează un grup literar care cred într-un anumit tip de discurs, pe care și-l însușesc, însă cred și unii în ceilalți. În acest spațiu – și o spun cunoscându-i pe editori – funcționează o veritabilă democrație literară, însă una bazată pe bun simț și valoare autentică”.
Scriitorul Liviu Ioan Stoiciu a spus că „această formă, mai restrânsă ca număr de autori, mi se pare mai aproape de adevăr decât antologia Poezie.ro, care reunea 83 de autori”.
Cunoscutul om de televiziune George Mihalcea a opinat că „nu va trece multă vreme și fiecare carte va fi însoțită și de formatul său electronic. Și-atunci, cine este iubitor de bibliotecă, să cumpere volume pentru bibliotecă, ceea ce îl va costa niște bani. Însă prezentarea textului pe CD sau DVD nu e nici un fel de pierdere, dimpotrivă, se câștigă enorm în materie de număr de cititori. Eu am făcut la un moment dat o comparație. Am scos un volum în 1000 de exemplare, mult pentru o carte de poezie. Multiplic cu cinci numărul de potențiali cititori și ajungem la 5.000. Ei bine, fata mea nu scosese o carte de poezie, dar avea deja vreo 15-16.000 de oameni care-i citiseră textele în format electronic. Faceți comparație! Merită sau nu merită să facem parte sau să accesăm aceste comunități virtuale, precum cea înființată de Radu Herinean?”.
Despre romanul lui Marius Marian Șolea, „Crimă și pace bună”, a vorbit consilierul ministerial Tudorel Urian. Romanul, apreciat ca fiind scris cu mâna unui mare prozator, este epopeea unui elev de liceu care face un act de un eroism inimaginabil, hotărându-se să plece în Transnistria, pentru a lua parte la luptele de acolo. Cuvântul său a fost completat de un tânăr basarabean a cărui mamă e născută în Transnistria, la Dubăsari. S-a subliniat că războiul transnistrean din 1992 a fost un conflict „pur și simplu inventat, care nu a avut nicio bază etnică, ideologică sau juridică. De altfel, de partea românilor, au participat și comandanți ruși, la Coșnița și Tighina. A fost un conflict fratricid.”
Marius Marian Șolea a apreciat că „acest război din 1992 a fost cel mai important eveniment petrecut în spațiul românesc, pentru că a fost un conflict real, pentru pământ, și nu pentru concepte ideologice vagi. Românii nu mai trăiseră conflicte reale pentru spațiul vital din al doilea război mondial. Ce s-a întâmplat atunci ține de vechea mizerie românească de a ne acoperi lașitatea sub toate formele aparente ale bunului simț, făcând tot posibilul să nu supărăm pe nimeni”.
În cadrul manifestării, poetul și eseistul Felix Nicolau a lansat manifestul literar „Boierismul”, manifest ce pledează pentru bun gust și îndrăzneală în literatură, subliniind că „arta produsă fără maturitate culturală e un moft”.


"Redesteptarea", an XVII, nr. 812