agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special | ||||||
|
||||||
agonia Recommended Reading
■ November
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2007-11-12 | [This text should be read in romana] |
Un anti-eseu despre stat: de unde și încotro
Dedic acest eseu Mădălinei Nica pentru textul ei ,,eboșă de anti-eseu,, și tuturor celor care au comentat acest text. 1. CÂTEVA ÎNTREBÃRI DESPRE STAT - Dacă ideea de stat a fost elaborată sau nu, conștient, de către cineva ? - Ideea de stat este anterioară sau ulterioară apariției istorice a formațiunilor de acest tip? - Dacă ideea de stat poate fi subiectul unui congres mondial care să găsească o noua formă, mai convenabilă. - Dacă este posibil ca în viitor statul să fie abandonat și înlocuit cu altceva. - Dacă superstatele ( confederațiile) diferă cu ceva de state, în esența lor. - Dacă statul este de regulă opus și negativ pentru mentalitatea individuală. - Cum se identifică de fapt statul cu membrii săi? - Daca statul este o alcătuire naturală a oricărei coexistențe social –umane? - Statul este o consecință naturală a unui mod general de gândire a grupurilor umane? - Statul este o consecință naturală a unui mod general de relaționare a indivizilor cu grupurile umane din care fac parte? - Dacă în viitor o nouă coexistență socială, bazată pe diverse criterii va avea ca rezultat o nouă formă generală de organizare. 2. UN EXEMPLU DESPRE RELAÞIA INDIVID - SISTEM -Când eram în armată la TR ( termen redus) prima idee (când mergeam cu trenul spre unitatea militară) era că întreg plutonul va fi de băieți deștepți, sau cel puțin cu niște calități mai acatări, din moment ce intraseră la o facultate electrică de prestigiu, cu o concurență serioasă. -Era acolo o formațiune socială de tip gintă, toți cu aceeași definiție socială, într-un perimetru geografic stabilit, în care era asigurat totul și în mod egal, unor indivizi egali, căldură, mâncare, paturi, bibliotecă, săli de curs, dușuri, etc, mai puțin libertatea individuală care și ea era o lipsă egală, a tuturor. - Condițiile permiteau să o ducem într-un fel de echilibru în care să nu mai fie nevoie de o forță exterioară, obiectivă și majoră dacă este cazul, pentru a ne proteja de orice ar fi - ceva ce să ducă la un rău. - NUMAI CÃ din prima zi s-a instaurat un fel de junglă uluitoare în care fiecare își vedea de pielea lui, fără ca cineva să fi dat un ton pentru asta. - Dacă unul era uituc și își uita vesta la baie, salut, rămânea fără ea, pentru că altul era apucător și o punea în valiza să o ducă bunicului, la prima permisie. - Dacă unul era la budă când venea coșul cu gustări, la ora 11, altul mai ponderal, îi lua bucata de pâine, de salam și Eugenia și le mânca rapid, chit că el fusese primul pe lista de la facultate, deci era tobă de matematică și de fizică. - Dacă altul plângea de dorul iubitei, fiind mai sensibil, rămânea de ocara și miștoul tuturor până la ,,liberare,,. - Dacă unul mai bățos se lăuda cu ce făcea el cu iubita lui acasă ( sex, etc), îi erau pescuite scrisorile (furate) toate și citite cu glas tare, pentru a se demonstra ca se lăudase aiurea. - Dacă cineva făcuse un pârț zgomotos, din greșeală, devenea singurul autor oficial al tuturor parțurilor pe cele nouă luni de armată. - Dacă se temea careva că moare de foame și ascundea în valiză bucata de salam primită de acasă, era îndepărtat de ceilalți și privit ca un om de nimic. - Dacă unul mai orgolios, nu trecea cu vederea și nu înghițea înțepăturile unui grup de șmecheri și lua poziție, era terminat psihic de farsele și ironiile ascuțite ale acestora, aplicate apoi sistematic. - Dacă era unul lingușitor și avea avantaje de la sistem (cei ce distribuiau drepturile) pentru asta i se punea pătura în cap și își lua porția de cumpătare de la ceilalți, cei care își doreau și ei avantajele dar erau prea plini de ei, sau timizi, sau corecți. -Se pot da multe alte exemple și mult mai grele și deci și mai relevante în cea ce privește relația individ – grup social. 3. COMENTARII LA EXEMPLU - S-ar putea spune că exemplul de mai sus este nesemnificativ și simplu în raport cu marile întrebări de la punctul 1, că nu se pot găsi răspunsuri simple pentru ideile mari ale statului. - Mereu m-am întrebat de ce zic bătrânii că dacă nu ai făcut armata nu poți fi sosotit un om adevărat. Nici după ce am terminat armata tot nu înțelegeam încă tâlcul acesta. Doar după ce am început propria luptă socială, adică viața reală, am înțeles lecția din armată, era lecția antiutopică față de o societate declarată ca egală tuturor și deci uniformă ca drepturi dar formată din indivizi complet diferiți. - Exemplul de mai sus este valabil dacă acceptăm că în realitate fiecare individ are o relație personală cu statul, interpretată după interesele sale obiective sau subiective la fel fiecărui militar cu plutonul, luat ca și sistem din care făcea parte. - Acolo, în pluton, era bătălia majoritații, inexistente concret, doar ideatic, ceva deasupra noastră, dar prinsă în nevoia de supraviețuire, cu diversitatea concretă a fiecărui individ component al grupului. - Regulile militare, supravegherea comandanților militari, respectiv legile obiective care îngrădeau aceste fapte erau într-un plan paralel, nu puteau pătrunde în lumea plutonului pentru că nu aveau girul psihologic al indivizilor lui. Se suferea sau se râdea, nu conta, lupta conta și poziția fiecăruia în fața întregului grup, prin avantaje câștigate sau dezavantaje încasate. - Regulile erau necesare, pentru că ar fi dus la o dezordine de neînchipuit, (și așa deznodământul până la eliberarea plutonului a fost dificil), pentru că nu se putea crea nici o breșă de echilibru între reguli și psihologia individuală și mai ales că diversitatea extraordinară a celor 30 de militari era în permanență opusă oricărei reguli de egalizare, de echilibru. - Ce ma miră și astăzi: că din exterior nu se vedea acea realitate a plutoanelor, când defilam în fața publicului, cântând, eram o unitate super, era o poză oficilală a statului dar relația fiecăruia cu plutonul era de complet altă natură, ca și cea a cetațeanului cu statul din care face parte. - Mi-am dat atunci seama de un lucru pe care nu îl poți vedea ușor asupra oamenilor, că distanța dintre a fi civilizați și a nu fi civilizați este foarte mică și este dependentă de relațiile dintre regula generală, sau chiar situația generală, criza , etc, dată de majoritate sau de realitate în fond, și esențele psihologice ale fiecărui individ, prins în acea regulă. 4. PÃRERI DESPRE ÎNTREBÃRILE PUSE INIÞIAL - Statul nu a apărut gândit, dorit sau impus de cineva, ci ca urmare a relației general-individual a grupului de indivizi care l-au format. Grupul are o mentalitate nouă, compusă din totalitatea însumată a indivizilor săi. Aceea mentalitate este diferită de a fiecăruia, datorită diversității complexe a oamenilor ce o compun. Doar fracționar și momentan un individ are valorile sistemul său. Aceea mentalitate, devenită un sistem de valori și apoi o instituție ce acordă o șansă membrilor și nu o garanție, ( din păcate) se numește în termeni istorici stat. Atribuirea acelor valori generale, sau predarea spre păstrare în mâinile unui conducator, și el om, este o utopie. Acesta este un paradox al formării naturale a statului. Atribuirea spre zei, în vechime, a acestor valori era mai potivită dar nu ajuta practicii pragmatice a politicului. Era, cred, o bună sperietoare pentru politicieni dar care nu mai are valabilitate astăzi. - Principalii adversari ai statului sunt indivizii lui, majoritar dispuși să nu asculte teoria sistemului pe care se bazează statul decât în legătură cu alți indivizi. - ,,Statul suntem noi,, este o afirmație la nivelul relației sinergice. Adică ,,statul suntem noi,, înseamnă noi toți dar niciunul dintre noi. - Prima consecință: statul se va schimba singur în viitor ca urmare a faptului că noi toți ne vom schimba într-un fel în care noi toți, sinergic, vom reprezenta altceva. - Dacă un congres mondial va avea loc, pe tema găsirii unei alte forme de organizare statale (deja ceva utopic), va putea discuta mai cu efect asupra dezvoltării, avansării sociale a indivizilor umani, iar forma nouă de organizare va veni singură. |
index
|
||||||||
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | |||||||||
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy